Plângere contravenţională. Sentința nr. 07/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 07/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-11-2014 în dosarul nr. 12446/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din 07 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: I. V. V.
GREFIER: L.-M. M.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul M. V. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, privind procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 20.05.2014.
La apelul nominal făcut în cauză, răspunde petentul, personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la identificarea petentului M. V., care se legitimează cu C.I. . nr._.
Instanța învederează petentului că a fost depus răspuns la adresa emisă la termenul anterior, prin care se arată că nu mai sunt stocate înregistrările din data respectivă, acestea păstrându-se 15 zile.
Întrebat fiind de instanță, petentul precizează că nu mai are alte cereri în probațiune.
Nemaifiind alte cereri în probațiune sau excepții de soluționat, instanța declară încheiată etapa cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Pe fond, petentul solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal.
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.06.2014 sub nr._, petentul M. V. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 20.05.2014 și în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, petentul a arătat în esență că la data de 20.05.2014, ora 17.58, se afla la volanul autoturismul în dreptul hotelului Melody, venind dinspre . de a vira stânga spre . arătat că a trecut regulamentar pe culoarea verde a semaforului, pe banda a doua din partea stângă și că nu a fost ultima persoană care a trecut, în spatele său și lateral stânga și dreapta fiind și alți participanți la trafic.
A mai susținut petentul că i-a adus la cunoștință agentului constatator faptul că, în momentul în care a trecut, semaforul indica culoarea verde precum și faptul că în intersecție se produsese un mic blocaj datorită numărului mare de participanți la trafic.
În plus, s-a arătat că agentul constatator, raportat la poziția sa, se afla în imposibilitate de a vedea culoarea semaforului.
În drept, petentul a invocat dispozițiile art. 5 alin. 5, art. 21 alin. 3, art. 7 alin. 3 OG nr. 2/2001.
La cererea de chemare în judecată a fost anexată o copie a procesului verbal contestat (fila 5), dovada . nr._ și chitanța . nr._ din data de 21.05.2014 (fila 6).
Cererea a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosar. (fila 12)
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i înmânat petentului cu ocazia întocmirii sale, la data de 20.05.2014 și fiind depus la oficiul poștal în data de 05.06.2014.
Prin întâmpinarea depusă la data de 22.07.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. S-a arătat că sub aspectul legalității procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute de art. 16 și art. 17 OG nr. 2/2001. Sub aspectul temeiniciei, s-a învederat instanței că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001 precum și faptul că săvârșirea contravenției a fost constatată de către agent cu propriile simțuri, astfel încât procesul-verbal se bucură de o prezumție de legalitate.
Împreună cu întâmpinarea a fost depus istoricul contravențional al petentului. (filele 24-25)
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, art. 206, art. 223 alin. 3, art. 249, art. 315 alin. 1 C.pr.civ., O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002.
Prin răspunsul al întâmpinare depus la data de 05.08.2014, reclamantul a solicitat admiterea plângerii contravenționale, reiterând argumentele învederate instanței prin cererea de chemare în judecată.
La termenul din data de 09.10.2014, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. S-a dispus emiterea unei adrese către Serviciului Siguranța Circulației, cu mențiunea de a comunica înregistrările realizate la locul și data constatării contravenției. Astfel cum reiese din adresa de la fila 36, la momentul solicitării, înregistrările nu mai erau stocate.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 20.05.2014 (fila 5), petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. d OUG nr. 195/2002.
S-a reținut că, la data de 20.05.2014, petentul a condus autoturismul marca Mercedes cu nr._, în Piața Unirii și în dreptul Hotelului Melody, la efectuarea virajului spre stânga, spre . respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric aflat în funcțiune.
Conform art. 100 alin. 3 lit. d OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile „nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.”
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Mai mult, nici petentul nu a adus vreo critică procesului-verbal sub aspectul legalității, susținând doar că nu a săvârșit fapta ce îi este imputată.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ ce se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.
Totodată, instanța reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-au stabilit criteriile ce se impun a fi aplicate în vederea determinării dacă o procedură judiciară se încadrează în noțiunea de acuzație în materie penală, în sensul art. 6 Conv. EDO. În lumina criteriilor consacrate în jurisprudența constantă a Curții de la Strasbourg (spre exemplu, cauza A. c. România, Hotărârea din 4 octombrie 2007), faptele imputate petentului cu titlu de contravenții se încadrează în noțiunea de acuzație în materie penală, având în vedere aplicabilitatea generală a textului legal ce sancționează contravenția precum și faptul că norma legală impune un anumit comportament și însoțește această cerință cu o sancțiune care încearcă în același timp să descurajeze și să pedepsească
În consecință, în prezenta cauză devin aplicabile toate garanțiile instituie de art. 6 Conv. EDO, inclusiv obligația statului de a proba acuzația adusă contravenientului.
Cu toate acestea, nu s-ar putea reține că prezumția relativă instituită de art. 34 OG nr. 2/2001 contravine prezumției de nevinovăție a petentului sau atinge în substanța sa dreptul la apărare. În decizia H. și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi anumite încălcări ale legislației în materia contravențională. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.
Conform jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului în cauza N. G. împotriva României s-a arătat faptul că dacă instanțele naționale, prin hotărâri motivate, analizează motivele de nulitate invocate în speță și consideră că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, acest aspect este suficient pentru a nu pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.
Prin urmare, prezumția de conformitate cu realitatea a celor reținute în cuprinsul procesului-verbal nu este contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului însă sarcina instanței este de a asigura un echilibru între interesul statului de a sancționa acțiuni antisociale și dreptul celui sancționat contravențional de a beneficia de un proces echitabil în care să beneficieze de garanții apte de a contrabalansa prezumția de veridicitate a celor consemnate în procesul verbal
Petentului i s-a oferit ocazia, în prezenta cauză, de a propune și de a administra orice mijloc de probă pentru a răsturna prezumția relativă că cele constatate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sunt conforme cu realitatea. Petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, probă ce a fost încuviințată și administrată.
Singurul înscris depus de către petent în susținerea argumentelor sale este procesul-verbal contestat. Simpla afirmație a petentului potrivit căreia semaforul indica culoarea verde, nesusținută de nici un alt mijloc de probă, nu este în măsură să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal. În ceea ce privește afirmațiile petentului referitoare la faptul că nu a fost singurul care a traversat intersecția în acel moment, chiar dacă ar fi susținute prin probe, acestea nu sunt de natură să înlăture răspunderea contravențională.
Chiar dacă la dosarul cauzei nu au fost depuse înregistrări, constatările agentului de poliție, astfel cum au fost consemnate în procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă suficient pentru a permite stabilirea stării de fapt.
Pentru aceste considerente, instanța reține că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, procesul verbal contestat fiind legal și temeinic încheiat.
În consecință, având în vedere că agentul constatator a constatat săvârșirea contravenției cu propriile simțuri iar petentul nu a făcut proba contrară celor reținute de acesta, instanța apreciază că starea de fapt reținută în actul de constatare corespunde celei reale, fiind întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă, mai întâi, că amenda stabilită de către agentul constatator a fost determinată prin raportare la minimul punctelor amendă stabilit de art. 100 alin. (3) lit. d raportat la art. 98 alin. (4) lit. b din O. U. G. nr. 195/2002, din această perspectivă realizându-se o adecvată individualizare a sancțiunii contravenționale. Mai mult, instanța are în vedere și potențialele consecințe grave pe care le poate genera în trafic nerespectarea culorii roșii a semaforului. În fine, cum petentul a mai săvârșit în trecut și alte contravenții la regimul circulației pe drumurile publice, după cum rezultă din istoricul său contravențional ( f. 24-25), instanța apreciază că ansamblul circumstanțelor sale personale nu este de natură a contura posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertismentul, instanța apreciind că pentru corectarea conduitei contravenționale a petentului este necesară menținerea sancțiunii amenzii și a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petentul M. V. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 20.05.2014 întocmit de către organul constatator I.P.J. Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunile aplicate prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca fiind nefondată plângerea formulată de petentul M. V., CNP_, cu domiciliul în Z., . M., nr. 34, jud. S. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 20.05.2014 încheiat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, CUI_, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în sedință publică, azi, 07.11.2014.
JUDECATOR, GREFIER,
I. V. V. L.-M. M.
Red. I.V.V. 2 ex/26.11.2014
| ← Comisie rogatorie internaţională. Încheierea nr. 2014/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 3333/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
