Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-10-2014 în dosarul nr. 10447/211/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINTA CIVILA Nr._/2014
Ședința publică de la 07 Octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. V. T.
Grefier I. M. S.
Pe rol este judecarea cauzei Civile privind pe petent S. I. M. și pe intimat G. DE J. MOBILA CLUJ, având ca obiect plângere contravenționala .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
În temeiul art. 131 alin 1 C.pr.civ. instanța retine ca este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză potrivit art.32 din OG 2/2001.
Instanța constata ca s-a depus la dosarul cauzei la data de 03.10.2014, prin Serviciul Registratura, un înscris din partea petentei prin care solicita judecarea in lipsa.
Inatanța constată că petenta prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 10.07.2014 a arătat că nu doreste administrarea de probe.
Instanța va respinge cererea în probațiune formulată de intimat cu privire la audierea martorului S. N., considerând că nu este util soluționării cauzei.
Raportat la prevederile art. 238 alin. (1) C. proc. civ. instanța constată că prezenta cauză poate fi judecata la acest termen.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul art. 394 alin. (1) C. proc. civ. reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 16.05.2014, sub nr. de mai sus, formulată de petenta S. I.-M. în contradictoriu cu intimatul G. DE J. MOBILĂ CLUJ-N., s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.04.2014.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 11.04.2014 a fost amendată de către controlorii CTP deoarece și-a compostat biletul între stații și nu imediat după urcare. A susținut că a coborât din autobus și a plătit amenda cu ajutorul legitimației de la locul de muncă deoarece nu avea asupra sa actul de identitate.
A mai arătat că l-a chemat pe soțul ei să o ducă deoarece nu mai avea bani pentru bilet, însă a fost reținută de agentul intimatului M. R. D. căruia i-a declarat CNP-l și i-a spus că nu are asupra sa actul de identitate, iar soțul ei și-a oferit CI pentru date.
A susținut că nu a fost agresivă prin limbaj și fapte și nu a plecat de la fața locului, soțul ei fiind martor că procesul verbal nu putea fi încheiat la ora 12:35.
În drept cererea nu a fost motivată.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată (f.3).
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus intampinare la data de 18.06.2014 prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului.
În fapt a arătat că în data de 11.04.2014, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, împreună cu personalul RATUC, agentul constatator i-a solicitat petentei, care a fost depistată călătorind fără documete valabile de călătorie, să-și furnizeze datele de identitate și să se legitimeze cu un act de identitate.
A susținut că petenta a refuzat în mod repetat să-și decline identitatea ori să prezinte un act de identitate valabil, fiind identificată ulterior în baza de date în temeiul informațiilor oferite de soțul petentei care s-a prezentat la fața locului. A mai arătat că petenta a avut un comportament recalcitrant, agresiv verbal și amenințător la adresa jandarmilor.
A mai aratat ca actul de sanctionare si constatare se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie, si face intotdeauna dovada pana la proba contrara, sarcina probei revenind petentului, conf. art. 1169 din C. Civil.
În probațiune a depus înscrisuri si a solicitat audierea în calitate de martor a numitului S. N..
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205 C.pr.civ., art. 2 pct. 31, art. 3, alin. 1 lit. a din Legea 61/1991, art. 18 din OG 2/2001.
La data de 10.07.2014 petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care și-a susținut cererea de chemare în judecată solicitând înlăturarea celor arătate de intimat prin intâmpinare. A arătat că nu dorește să propună probe.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți..
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 11.04.2014 de către intimat, petenta a fost sanctionată cu amenda in suma de 100 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 și sancționată de art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 61/1991 retinandu-se in sarcina acesteia ca la data de 11.04.2014, ora 12:35 în Cluj-N., . de autobus a CTP Cluj-N. a refuzat să prezinte orice document de identitate și totodată a refuzat să dea date cu privire la identitatea sa și a avut un comportament recalcitrant și limbaj agresiv.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.04.2014 de către intimat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Potrivit art. 2 pct. 31 din Legea 61/1991 ”Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, iar art. 3 alin. 1 lit. a prevede că această faptă se sancționează cu amenda de la 100 la 500 lei.
Petenta a sustinut ca cele consemnate in procesul verbal nu corespund adevarului, deoarece nu a refuzat să se legitimeze și nici nu a avut un comportament recalcitrant și limbaj agrsiv.
Petenta nu a propus nicio proba pentru a dovedi acest lucru, desi avea sarcina acestei probe conform prev. art. 249 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Pe langa jurisprudenta CEDO enuntata mai sus, instanta retine ca recent Curtea Europeana a Drepturilor Omului, s-a pronuntat in cauza N. G. c. Romaniei (hotarare din data de 03 aprilie 2012), statuand ca:
„Dacă este cert că, așa cum rezulta din hotărârea judecătoriei, instanțele naționale așteptau ca reclamanta să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de către polițist, nu este mai puțin adevărat că această abordare era justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața instanței. Curtea a reținut că orice sistem de drept cunoaște prezumții de fapt sau de drept, iar Convenția nu se opune în principiu acestora, însă obligă statele membre, în materie penală, să nu depășească o anumită graniță. În particular, art. 6 par. 2 din Convenție impune statelor să încadreze aceste prezumții în anumite limite rezonabile, ținând cont de gravitatea mizei pentru cel vizat și respectând drepturile apărării.”
De asemenea in cauza H. și alții c. Românie, Curtea a reamintit că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.
Astfel, fapta petentei a fost constatata de agentul de politie personal, procesul verbal bucurandu-se de prezumtia de legalitate si temeinicie, pe care petenta nu a reusit sa o rastoarne, desi la randul sau s-a bucurat de prezumtia de nevinovatie.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 100 lei instanța apreciază că este minimul de amendă prevăzut de lege, iar pentru fapta petentei, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal, nu se impunea aplicarea avertismentului, conform art. 7 alin. 2 și 3 din OG 2/2001.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contraventionala formulata de petenta S. I.-M. în contradictoriu cu intimatul G. DE J. MOBILĂ CLUJ-N. și va mentine ca legal si temeinic întocmit procesul verbal de constatare a contraventiei . nr._ încheiat la data de 11.04.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiata plângerea contraventionala formulata de petenta S. I.-M., CNP_, cu domiciliul în Cluj-N., .-7, . în contradictoriu cu intimatul G. DE J. MOBILĂ CLUJ-N., cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj si în consecinta:
Mentine ca legal si temeinic întocmit procesul verbal de constatare a contraventiei . nr._ încheiat la data de 11.04.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronuntata în sedinta publica, azi, 07.10.2014.
JUDECĂTOR GREFIER
T. R.-V. S. I. M.
Red./Dact./TRV/S.
30.10.2014/4ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9815/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
