Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 10661/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator Date cu Caracter Personal 3185
SENTINTA CIVILA NR._/2014
Ședința publică din data de 30 octombrie 2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: V. I. V.
GREFIER: P. A. G.
Pe rol este soluționarea cauzei civile înaintate de petentul I. E. D. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 08.05.2014.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.10.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.05.2014 sub nr._, petentul I. E. D. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 08.05.2014.
În motivare, petentul a arătat, în esență, că a fost sancționat pentru că nu a respectat culoarea roșie a semaforului. Petentul a susținut că starea de fapt reținută de către agentul constatator este eronată deoarece la intersecția menționată în cuprinsul procesului-verbal a fost surprins de apariția semnalului de culoare galbenă și deoarece nu a putut opri în condiții de siguranță, a continuat deplasarea cu viteză redusă.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La cererea de chemare în judecată a fost anexată o copie a procesului verbal contestat (fila 5) precum și o copie de pe cartea de identitate și dovada . nr._. (fila 6)
Cererea a fost legal timbrată, conform art. 19 OUG nr. 80/2013, așa cum reiese din înscrisurile depuse la dosar. (fila 4)
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Prin întâmpinarea depusă la data de 17.06.2014, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. S-a arătat că sub aspectul legalității procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute de art. 16 și art. 17 OG nr. 2/2001. Sub aspectul temeiniciei, s-a învederat instanței că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001 precum și faptul că săvârșirea contravenției a fost constatată de către agent cu propriile simțuri, astfel încât procesul-verbal se bucură de o prezumție de legalitate.
Împreună cu întâmpinarea a fost depus istoricul contravențional al petentului. (filele 14−15)
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, art. 206, art. 223 alin. 3, art. 249, art. 315 alin. 1 C.pr.civ., O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002.
La data de 18.07.2014, la dosarul cauzei a fost depus raportul agentului constatator. (fila 19)
Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 14.07.2014, petentul a arătat că agentul constator nu putea constata cu propriile simțuri fapta deoarece se afla la aproximativ 80–100 m în spatele semaforului. În ceea ce privește istoricul contravențional, s-a arătat că petentul este conducător auto de 22 de ani iar numărul contravențiilor săvârșite este rezonabil. De asemenea, s-a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martora T. M.. În subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea sancțiunii aplicate.
La termenul din data din 23.10.2014, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Prin concluziile scrise depuse la data de 29.10.2014, petentul a învederat instanței că din înregistrare nu reiese că ultima mașină antrenată în trafic este condusă de el. De asemenea, s-a arătat că între semafoarele situate pe sensul de drum dinspre Calea Mănăștur către localitate Florești și cel de pe contrasens se aflau antrenate în trafic mai multe mașini și se impunea ca aceste mașini să părăsească intersecția pentru a da posibilitatea pietonilor să traverseze și pentru a permite . mașinilor aflate la semaforul dinspre .>
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 08.05.2014 (fila 6), petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. d OUG nr. 195/2002.
S-a reținut că, la data de 08.05.2014, petentul a condus auto marca Renault cu nr. de înmatriculare_ pe Calea Florești din Cluj-N. cu direcția de deplasare spre . a ajuns la semaforul electric aflat în funcțiune amplasat la intersecția cu . respectat semnificația culorii roșii a semaforului, continuându-și deplasarea. Petentul a fost sancționat cu o amendă de 340 de lei și cu suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G nr. 195/2002, republicată, cu modificările ulterioare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și pedepsa complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile „nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului”.
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
De asemenea, instanța reține că petentul nu a invocat nici o cauză de nulitate absolută sau relativă a procesului-verbal, susținând doar că nu a săvârșit fapta ce îi este imputată.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ ce se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.
Totodată, instanța reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-au stabilit criteriile ce se impun a fi aplicate în vederea determinării dacă o procedură judiciară se încadrează în noțiunea de acuzație în materie penală, în sensul art. 6 Conv. EDO. În lumina criteriilor consacrate în jurisprudența constantă a Curții de la Strasbourg (spre exemplu, cauza A. c. România, Hotărârea din 4 octombrie 2007), faptele imputate petentului cu titlu de contravenții se încadrează în noțiunea de acuzație în materie penală, având în vedere aplicabilitatea generală a textului legal ce sancționează contravenția precum și faptul că norma legală impune un anumit comportament și însoțește această cerință cu o sancțiune care încearcă în același timp să descurajeze și să pedepsească
În consecință, în prezenta cauză devin aplicabile toate garanțiile instituie de art. 6 Conv. EDO, inclusiv obligația statului de a proba acuzația adusă contravenientului.
Cu toate acestea, nu s-ar putea reține că prezumția relativă instituită de art. 34 OG nr. 2/2001 contravine prezumției de nevinovăție a petentului sau atinge în substanța sa dreptul la apărare. În decizia H. și alții c. României, Curtea a precizat că, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi anumite încălcări ale legislației în materia contravențională. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții.
Conform jurisprudenței Curții Europeană a Drepturilor Omului în cauza N. G. împotriva României s-a arătat faptul că dacă instanțele naționale, prin hotărâri motivate, analizează motivele de nulitate invocate în speță și consideră că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, acest aspect este suficient pentru a nu pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.
Prin urmare, prezumția de conformitate cu realitatea a celor reținute în cuprinsul procesului-verbal nu este contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului însă sarcina instanței este de a asigura un echilibru între interesul statului de a sancționa acțiuni antisociale și dreptul celui sancționat contravențional de a beneficia de un proces echitabil în care să beneficieze de garanții apte de a contrabalansa prezumția de veridicitate a celor consemnate în procesul verbal
Petentului i s-a oferit ocazia, în prezenta cauză, de a propune și de a administra orice mijloc de probă pentru a răsturna prezumția relativă că cele constatate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sunt conforme cu realitatea. Petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimonială cu martora T. M., probă ce a fost încuviințată și administrată.
Instanța reține, în baza constatărilor personale ale agentului de poliție, astfel cum au fost consemnate în cuprinsul procesului-verbal precum și din mijlocul material de probă, constând în înregistrarea depusă de către intimat că petentul nu a respectat culoarea roșie a semaforului electric. Este un fapt notoriu că în cazul trecerilor de pietoni semaforizate, semafoarele electrice ce dirijează traficul autovehiculelor indică aceiași culoare pe ambele sensuri de mers. Astfel, dacă pietonilor le este permisă traversarea, semafoarele amplasate pentru autovehicule pe ambele sensuri de mers, indică aceiași culoare, respectiv culoarea roșie. În speță, astfel cum s-a probat prin înregistrarea depusă în care se poate observa culoarea semaforului de pe contrasens, petentul s-a angajat în traversare în momentul în care semaforul electric indica culoarea roșie de 6 secunde. Susținerile petentului, în același sens fiind și declarația martorei, potrivit cărora în momentul în care autovehiculul condus de către petent a traversat marcajul aferent trecerii de pietoni, semaforul indica culoarea galbenă, nu pot fi reținute. Din înregistrare reiese în mod clar că la momentul în care autovehiculul condus de către petent se afla pe trecerea de pietoni, culoarea indicată de semafor era, de câteva secunde, roșu, existând chiar pietoni angajați în traversarea străzii.
În ceea ce privește declarația martorei potrivit căreia aceasta reține că în momentul în care au ajuns la semafor, acesta indica culoarea galbenă, instanța reține că percepția acesteia relativ la eveniment a fost, cel mai probabil, alterată atât de trecerea timpului (contravenția fiind săvârșită cu aproximativ 6 luni înainte de administrarea probei testimoniale) cât și de legătura emoțională dintre aceasta și petent (aceștia fiind căsătoriți), fiind în mod normal, înclinată să îl protejeze pe acesta.
Referitor la susținerile petentului din concluziile scrise potrivit cărora ultima mașină nu poate fi identificată, instanța reține că aceasta este cu siguranță cea condusă de către petent. Din înregistrare se poate observa că marca ultimului autoturism, de culoare gri metalizat, este Renault. Martora a declarat că petentul se afla la volanul unui autoturism marca Renault, culoare gri metalizat. De asemenea, în procesul-verbal s-a consemnat că petentul conducea un autoturism marca Renault.
Mai mult, în procesul-verbal s-a consemnat că fapta a fost comisă la ora 19.44 iar ora realizării înregistrării este 19.44. Având în vedere ora indicată în înregistrare și cea consemnată în cuprinsul procesului-verbal drept ora săvârșirii contravenției, precum și cele reținute în cele ce preced referitor la marca și culoarea autoturismului, instanța reține că autoturismul ce apare în înregistrare ca ultimul antrenat în trafic este cel la volanul căruia se afla petentul.
În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la faptul că traficul era aglomerat și la necesitatea eliberării intersecției, având în vedere cele reținute în cele ce preced, instanța apreciază că acestea nu prezintă relevanță. Astfel, chiar dacă traficul era aglomerat, din moment ce semaforul electric indica culoarea roșie, petentul avea obligația de a opri. Nerespectarea acestei obligații nu poate fi justificată prin traficul aglomerat și, cu atât mai puțin, nici prin necesitatea eliberării intersecției din moment ce petentului îi incumba obligația de a nu se angaja în traversarea intersecției din moment ce semaforul indica culoarea roșie.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă, mai întâi, că amenda stabilită de către agentul constatator a fost determinată prin raportare la minimul punctelor amendă stabilit de art. 100 alin. 3 lit. d din O. U. G. nr. 195/2002 raportat la art. 98 alin. 4 lit. b OUG nr. 195/2002, din această perspectivă realizându-se o adecvată individualizare a sancțiunii contravenționale. Pe de altă parte, ținând seama de consecințele pe care le poate determina în trafic fapta de nerespectare a semnificației culorii roșii a semaforului, instanța apreciază că se justifică aplicarea unei amenzi. Se are în vedere, de asemenea, și faptul că în momentul în care petentul s-a angajat în traversarea intersecției, semaforul indica culoarea roșie de mai multe secunde, astfel cum reiese din înregistrarea depusă de către intimat, gradul de pericol social al faptei fiind astfel mai ridicat. În fine, cum petentul a mai săvârșit în trecut și alte contravenții la regimul circulației pe drumurile publice, după cum rezultă din istoricul său contravențional ( filele 14-15), instanța apreciază că ansamblul circumstanțelor sale personale nu este de natură a contura posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petentul I. E. D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 08.05.2014 întocmit de către organul constatator I.P.J. Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunile aplicate prin acesta.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru și onorariu avocațial, instanța urmează să o respingă raportat la soluția dispusă cu privire la petitul principal de cerere. Mai mult, instanța reține că potrivit art. 452 C.pr.civ., dovada existenței și a întinderii cheltuielilor de judecată trebuie făcută până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului. Până la închiderea dezbaterilor asupra fondului, petentul nu a făcut proba efectuării unor cheltuieli în scop procesual.
Pentru aceste motive, constatând culpa procesuală a petentului, instanța urmează să respingă cererea de acordare a cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca fiind neîntemeiată plângerea formulată de petentul I. E. D., CNP_, cu domiciliul în Cluj-N., ., . împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 08.05.2014 încheiat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, CUI_, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în sedință publică, azi, 30.10.2014.
JUDECATOR, GREFIER,
I. V. V. P. A. G.
Red. I.V.V. 2 ex/24.11.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9363/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
