Plângere contravenţională. Sentința nr. 9363/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9363/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 10379/211/2014
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9363/2014
Ședința publică din 22 septembrie 2014
Instanța constituita din:
P.: C. M. C.
GREFIER: P. R.-I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul R. V. B., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei în ordinea de pe lista de ședință, se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Instanța dispune luarea cauzei la a doua strigare în ordinea listei de ședință.
La a doua strigare făcută în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că la data de 19.09.2014, petentul a depus, prin Serviciul Registratură, cerere, fila 40.
În baza art. 131 coroborat cu art. 94 pct. 4 C.pr.civ. instanța constată că este competentă general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C. pr. Civ. apreciază durata procedurilor la un termene de judecată.
În temeiul art. 255 si art. 258 C.pr.civ instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Instanța apreciază că este lămurită în baza înscrisurilor existente la dosar și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Asupra cauzei de față, reține:
Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2014 sub nr._ petentul R. V. B. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.05.2014 și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea motivelor, petentul arată că a fost sancționat contravențional pentru că ar fi desfășurat activități de taximetrie fără a deține atestat profesional în acest sens.
Petentul declară că deține permis de conducere dar nu este angajatul vreunei companii de taximetrie din Cluj-N., ci lucrează ca sezonier în Italia. Menționează că în trecut a fost taximetrist, dar această activitate nu o mai desfășoară. Susține, apoi, că el circulă doar cu autoturismul tatălui său, marca Seat, iar polițistul menționează că s-ar fi aflat la volanul autovehiculului DACIA, cu nr. de înmatriculare_ . El mai arată că anterior comunicării procesului verbal de contravenție nu a fost invitat la poliție pentru a da explicații.
Referindu-se la legalitatea procesului verbal de contravenție, petentul arată că actul este încheiat cu nesocotirea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 în sensul că agentul constatator nu a individualizat corect locul săvârșirii contravenției și nici nu a procedat la descrierea tuturor împrejurărilor care ar putea servi la aprecierea gravității faptei. Arată că prin modul de încheiere a procesului verbal de contravenție i s-a produs un prejudiciu insurmontabil, deoarece instanța nu poate face aprecieri asupra circumstanțelor și a locului de săvârșire a contravenției.
În probațiune, petentul a indicat dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002 actualizată, art. 254 C.pr.civ.
A solicitat proba cu înscrisurile depuse în probațiune: copia procesului verbal de contravenție, copia C.I.
S-a achitat taxă de timbru în cuantum de 20 lei cu chitanța nr._/15.05.2014 (f.10).
În termenul legal, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale (f. 22). Sub aspectul temeiniciei învederează instanței că agentul constatator a respectat disp. art. 21 al. 3 din OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea in limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările in care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Arată că se opune unei eventuale solicitări de administrare a probei cu martori cu vreuna dintre persoanele prev. de art. 315 alin. 1 din Legea nr. 137 privind C.pr.civ. care, potrivit dispozițiilor legale invocate, nu pot fi audiate ca martori.
Totodată, se opune administrării oricăror robe cu caracter extrajudiciar, întrucât acestea nu respectă principiul contradictorialității și al nemijlocirii probelor în procesul civil.
Fapta petentului a fost constatată cu propriile simțuri de agentul constatator, astfel încât actul de sancționare și constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face întotdeauna dovada până la proba contrară, sarcina probei conform art. 249 din Legea nr. 134 privind C.pr.civ. revine petentului și nu intimatului.
Prin răspunsul dat la întâmpinarea intimatei, petentul subliniază încă odată că în modalitatea în care a fost încheiat, procesul verbal de contravenție nu corespunde rigorilor instituite de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind indicarea locului săvârșirii faptei.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar, solicitând, de asemenea, date și informații (f. 16, 17, 28).
Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.05.2014 petentul R. V. B. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 765 lei și 5 puncte penalizare în temeiul art. 66 alin. 1 Reg. de aplic. a OUG nr. 195/2002, art. 102/1/5 din OUG nr. 195/2002. S-a reținut că la data de 01.02.2014, orele 12 în Piața C. din Cluj-N. desfășura activități de taximetrie, având atestatul expirat. Se afla, potrivit constatărilor agentului de poliție, singur la volanul autoturismului marca DACIA, cu nr. de înmatriculare_ .
Din cercetările efectuate de instanță a reieșit că autoturismul se află în proprietatea numitului S. Simeon și nu este autorizat pentru activități de taximetrie.
Verificând susținerile petentului, în legătură cu modul în care s-a consemnat locul săvârșirii contravenției, instanța reține că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 16 din OG nr.2/2001, în sensul că a indicat suficient locul comiterii faptei contravenționale. Astfel, indicarea faptului că petentul se afla în Piața C. din Cluj-N. este suficientă în a determina fără putință de confuzie unde anume se afla petentul când a fost depistat la volan de către agentul de poliție.
Apoi petentul susține că nu s-au descris toate împrejurările care ar putea servi la aprecierea gravității faptei. Această critică nu poate fi reținută, deoarece agentul de poliție a menționat în ce a constat fapta, acțiunea de a efectua taximetrie având atestatul expirat. Acest aspect este suficient pentru a aprecia dacă fapta petentului este sau nu sancționată de lege. Legea nu dă importanță juridică momentului scurs de la data expirării și data desfășurării activității de taximetrie, aspectul fiind, eventual relevant pentru cuantumul amenzii, iar această circumstanță poate fi analizată în procedura plângerii contravenționale.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Petentul susține că el conduce doar autovehiculul tatălui său, marca SEAT, fără să producă probe în acest sens, deși era obligația lui. Iar faptul că nu mai practică taximetria, deși a avut o asemenea îndeletnicire, iar în prezent lucrează ca sezonier în Italia sunt simple afirmații, fără suport probator.
Instanța arată că, deși petentul a avut posibilitatea de a propune administrarea unor mijloace de probă în favoarea sa, acesta nu și-a exercitat acest drept, nu s-a prezentat în fața instanței și nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
În raport de cele expuse, având în vedere că petentul nu a făcut dovada contrară stării de fapt consemnate în procesul verbal, instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost legal și temeinic încheiat, cele constate în procesul verbal coroborându-se cu fotografia realizată la locul faptei și cu faptul că petentul a recunoscut săvârșirea faptei contravenționale.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul CZANKA S. A. în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ și va menține procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 06.05.2014.
Calea de atac și motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulata de petentul R. V. B., cu dom. în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 06.05.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 22 septembrie 2014.
JUDECĂTOR, GREFIER
C. M. C. R. I. P.
Red. C.M.C./C.M.C., 4 ex., 2014-10-01
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 8802/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
