Plângere contravenţională. Sentința nr. 2364/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2364/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-03-2014 în dosarul nr. 23568/211/2013
Dosar nr._
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
Secția Civilă
Sentința civilă nr. 2364/2014
Ședința publică din 07 martie 2014
Instanța constituită din:
Judecător: I. Păsculeț
Grefier: A. B.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind petenta S.C. „M. O.” S.R.L., în contradictoriu cu intimatul M. C. N., DIRECTIA POLITIA LOCALA.
La apelul nominal făcut în ședința publică în ordinea listei de ședință se prezintă martora P. D. P., lipsă fiind petentul și intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinita cu părțile.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 05.03.2014 s-a depus la dosarul cauzei la fila 40 prin serviciul registratură al instanței de către intimat un înscris prin care a indicat adresa de domiciliu al martorei P. D. P..
Este chemată martora P. D. P., instanța procedând la audierea acesteia, sub prestare de jurământ, declarația martorei fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (fila 41), conform art. 323 C.pr.civ.
Instanța, în baza art. 258 C. proc. civ. coroborat cu art. 255 C. proc. civ. încuviințează în probatoriu înscrisurile depuse la dosar și, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul art. 394 alin. (1) C. proc. civ. reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 9 octombrie 2013, sub nr. de mai sus, petenta S.C. "M. O." S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIE LOCALĂ, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 03.09.2013, încheiat de intimat, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii se arată că din informațiile petentei aceasta era în legalitate. Se mai arată că procesul-verbal nu a fost legal comunicat, că nu se poate ști cu certitudine care este cuantumul amenzii, că datele de identificare ale petentei apar în procesul-verbal și că lipsește încadrarea juridică a faptei. De asemenea, se arată că procesul-verbal nu poate face prin el însuși dovada existenței faptei întrucât contravențiile sune încadrate în sfera acuzațiilor în materie penală, iar petenta beneficiază de prezumția de nevinovăție.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe prevederile OG nr. 2/2001, art. 19 din OUG nr. 80/2013.
Pentru dovedirea plângerii contravenționale s-au solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martori.
La plângerea contravențională au fost atașate următoarele înscrisuri: proces-verbal (f. 3).
Plângerea contravențională a fost legal timbrată.
La data de 8 noiembrie 2013 intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că petenta a continuat să desfășoare activități comerciale după suspendarea activității. Se mai arată că procesul-verbal a fost comunicat în conformitate cu prevederile legale, că s-au făcut mențiuni privind lipsa martorului și acesta constituie un caz de nulitate relativă, vătămarea nefiind dovedită, că procesul-verbal se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, iar petenta nu a făcut proba contară. De asemenea, se arată că sancțiunea aplicată este proporțională.
La întâmpinare au fost anexate următoarele înscrisuri: proces-verbal (f. 14), fișă intervenție (f. 15), dovadă de comunicare (f. 16-18), certificat constatator (f. 19), certificat de înregistrare (f. 20), procese-verbale (f. 21-23).
La termenul din 7 martie 2014 a fost audiată martora P. D.-P. (f. 41), iar instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 03.09.2013 (f. 14) petenta S.C. "M. O." S.R.L. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 2.000 de lei pentru săvârșirea contravenției reglementate de art. 73 pct. 23 din OG nr. 99/2000. În sarcina sa s-a reținut faptul că, la data de 01.09.2013, ora 21:10, în spațiul aflat în C.-N., ./4B, petenta desfășura activitate de cafe-bar fără să respecte decizia de suspendare a activității dispusă prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 4439/483/09.08.2013, activitatea fiind desfășurată mai ales pe timpul serii și al nopții, fiind sesizată poliția locală pentru disconfortul creat vecinătăților.
Din procesul-verbal . nr._ din 09.08.2013 (f. 21) reiese că petentei i s-a aplicat sancțiunea contravențională complementară a suspendării activității până la data autorizării. Deși a susținut că din informațiile primite de la intimată petenta credea că se află în legalitate, din declarația martorei P. D.-P. (f. 41), angajată a intimatei, reiese că aceasta nu i-a comunicat niciodată petentei că ar putea funcționa și că i-a expediat trei adrese prin care i se solicita să completeze documentația necesară autorizării.
Din dovada de comunicare depusă la dosarul cauzei (f. 16-17) reiese că procesul-verbal atacat a fost comunicat petentei prin scrisoare recomandată, la sediul declarat la Registrul Comerțului (a se vedea certificatul constatator de la f. 19), fără ca scrisoarea să fie ridicată de la oficiul poștal. Procesul-verbal a fost primit personal de către un reprezentant al petentei la data de 24.09.2013, după cum reiese chiar din mențiunea aflată pe copia procesului-verbal, depusă la f. 14.
Intimata a depus la dosarul cauzei încă trei procese-verbale (f. 21-23), din care reiese că petenta a fost sancționată în mai multe rânduri pentru activitățile comerciale desfășurate în același spațiu.
În drept, potrivit art. 73 pct. 23 din OG nr. 99/2000 constituie contravenție desfășurarea oricărui exercițiu comercial în perioada suspendării activității comerciale.
În speță, procesul-verbal atacat constituie o probă de vinovăție în sarcina petentei, care răstoarnă prezumția de nevinovăție de care acesta se bucură. Mai mult, starea de fapt reținută în procesul-verbal este confirmată de celelalte probe administrate în cauză, iar petenta nici măcar nu a susținut că la data controlului nu ar fi desfășurat activități comerciale și nu a înțeles să propună nicio probă care să îi dovedească nevinovăția. În concluzie, din punctul de vedere al stării de fapt reținute, care corespunde adevărului, procesul-verbal este legal.
De asemenea, instanța reține că procesul-verbal contestat cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității exprese, mențiuni a căror existență o poate verifica din oficiu.
În ceea ce privește susținerile petentei, potrivit căreia procesul-verbal nu i-ar fi fost comunicat legal, instanța reține că prevederile art. 27 din OG nr. 2/2001 au fost respectate, procesul-verbal fiind comunicat prin poștă cu confirmare de primire iar apoi, în lipsa ridicării scrisorii recomandate, actul a fost comunicat direct unui reprezentant al petentei, astfel că este evident că afișarea nu se mai impunea.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, instanța reține că acesta a fost stabilit cât se poate de clar, fiind vorba despre suma de 2.000 de lei, și că petenta nu are posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore, deoarece actul normativ prin care s-a stabilit contravenția nu prevede această posibilitate.
Raportat la susținerea petentei, potrivit cărora ar fi fost de față la încheierea procesului-verbal, instanța reține că aceasta este nedovedită și destul de puțin credibilă, dat fiind faptul că procesul-verbal a fost încheiat la sediul intimatei.
De asemenea, instanța reține că încadrarea juridică este cât se poate de clar stabilită, textul de incriminare fiind precizat în mod complet.
În fine, nu pot fi reținute nici susținerile petentei potrivit cărora procesul-verbal nu poate face prin el însuși dovada săvârșirii unei contravenții. Astfel, premisa de la care trebuie să se pornească este aceea că materia contravențională, astfel cum este ea reglementată în dreptul român, constituie materie penală în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului și, prin urmare, cel acuzat de săvârșirea unei contravenții trebuie să se bucure de garanțiile specifice unui proces penal, printre care și beneficiul prezumției de nevinovăție, după cum în mod corect a arătat petenta. Or, conținutul acestei prezumții pe plan probator ar putea fi sintetizat după cum urmează: orice persoană este prezumată nevinovată până la momentul la care vinovăția sa este dovedită. Rezultă, așadar, că administrarea fie și a unei singure probe convingătoare privind vinovăția unei persoane, este suficientă pentru a răsturna această prezumție. Procesele-verbale de constatare a contravenției, cel puțin câtă vreme sunt încheiate pe baza constatărilor personale ale agenților constatatori, reprezintă o probă de vinovăție în sarcina contravenientului, pe care acesta este dator să o răstoarne spre a își dovedi nevinovăția, situație normală chiar într-un proces penal propriu-zis.
În ceea ce privește solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii aplicate cu avertisment, instanța reține că potrivit art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Petenta nu a înțeles să arate și să probeze elementele care fac ca fapta sa să prezinte un grad de pericol social redus sau ca circumstanțele sale personale să fie unele deosebite. Mai mult, după cum deja s-a arătat, petenta a mai fost sancționată anterior pentru săvârșirea unor fapte similare, pentru ca mai apoi să încalce sancțiunea complementară ce i-a fost aplicată, iar din atitudinea sa procesuală oglindită în susținerile din plângerea contravențională nu reiese că ar fi conștientizat caracterul antisocial al faptei săvârșite. Pentru aceste motive sancțiunea care i-a fost aplicată apare ca fiind proporțională, astfel încât instanța va respinge cererea de înlocuire cu avertisment.
Pentru aceste motive instanța urmează să respingă plângerea contravențională, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. "M. O." S.R.L., cu sediul în C.-N., ., jud. C., și sediul procesual ales în C.-N., ., ., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cont bancar RO05BTRLRONCRT_, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIE LOCALĂ, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C., ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal . nr._ din 03.09.2013, încheiat de intimat.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C.-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 7 martie 2014.
Președinte Grefier
I. PĂSCULEȚ A. B.
Red./Dact. 2 ex. I.P./A.B./7 aprilie 2014
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2341/2014.... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 6353/2014.... → |
|---|
