Plângere contravenţională. Sentința nr. 6840/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6840/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 27880/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
DOSAR CIVIL NR._
Sentința civilă nr. 6840/2014
Ședința Publică din 27.06.2014
INSTANȚA constituită din:
PREȘEDINTE: I. G. D.
GREFIER: A. P.
S-a luat spre examinare pronunțarea hotărârii în cauza civilă formulată de petenta . împotriva procesului verbal de constatare și sancționarea contravenției . nr._ încheiat la data de 17.11.2014 de către intimatul M. C. N. –DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, SERVICIUL CONTROL PROTECȚIA MEDIULUI, în litigiul având ca obiect plângere contravențională.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de 18.06.2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.11.2013 sub nr._, petenta ..R.L. a solicitat in contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, SERVICIUL CONTROL PROTECȚIA MEDIULUI anularea procesului verbal de constatare a contraventiei . nr._/07.11.2013 iar in subsidiar reducerea amenzii la 500 lei, minimul prevăzut de art. 49 alin. 2 lit. e din Legea nr. 185/2013.
Cu privire la legalitatea procesului verbal a precizat că acesta a fost întocmit de un agent constatator din cadrul Serviciului Control Protecția Mediului, or, luând in considerare definiția din Legea nr. 185/2013 si textele legale din HCL nr. 85/2011, au competența de a constata contravențiile legate de respectarea regulamentelor și a normelor privind mijloacele de publicitate doar agenții din cadrul Serviciului Control Urbanism și Disciplină in Construcții si nu cei ai Serviciului Protecția Mediului.
Totodată petenta a mai arătat că, deși procesul verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului, nu a fost consemnată prezența unui martor și nu au fost indicate împrejurările pentru care s-a procedat în această manieră, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 19 OG nr. 2/2001,
Cu privire la temeinicia procesului verbal, s-a făcut referire la personalitatea răspunderii contravenționale, care presupune, in cazul persoanei juridice, ca fapta să fie comisă de o persoană fizică sau un organ al persoanei juridice care are competența să o reprezinte. Cu privire la descrierea faptei din procesul verbal, reclamanta a precizat că amplasarea de afișe în alte locuri decât cele special amenajate este prin natură ei o contravenție continua. Insă odată consumată acțiunea, pentru ca sancțiunea contravențională să fie legală, subiectul activ trebuie identificat prin date certe care să ateste identitatea acestuia.
Or, analizând procesul verbal si fotografiile depuse ca probă rezultă că numele B. E., sigla, sau orice alt element de identificare a persoanei juridice nu apar nicăieri in cuprinsul afișului, astfel că nu se poate stabili o legătură, în lipsa oricărui dubiu, între afișele amplasate ilegal si B. E..
Mai mult, având in vedere ca persoana responsabilă nu a fost sancționată în flagrant odată consumată acțiunea, nu se mai poate afirma cu certitudine ca B. E. ar fi responsabil pentru amplasarea ilegala a afișelor. Identificarea B. E. drept unicul subiect activ al contravenției este făcută de agentul constatator printr-o simplă presupunere si nu se bazează pe probe obiective sau pe constatările proprii. Caracterul incert al subiectului activ nu poate duce la sancționarea contravențională a B. E. pe baza de probe echivoce.
Petenta a mai arătat că reprezentanții B. E. nu sunt direct responsabili de amplasarea ilegală a afișelor, iar persoana responsabila nu figurează in procesul verbal. Între persoana fizica si cea juridica trebuie să existe o legătură subiectiva materializată printr-o înțelegere expresă sau implicită, legătură care nu reiese din cuprinsul procesului verbal.
A mai precizat că in analiza si încadrarea faptei nu s-a ținut seama de pericolul social concret scăzut al faptei, amenda fiind excesivă.
În drept, petenta a indicat prevederile art. 5 al. 5, art. 15 al. 1, art. 16 al. 7, art. 19 al. 1, art. 31 din OG nr. 2/2001, art. 7 lit. p), art. 10 lit. i) din HCL nr. 85/2011, art. 28 al. 1lit. e), si al. 2 lit. e) din HCL 130/2009, art. 3 lit. l) i lit. a), art. 49 lit. o), art. 51 al. 3 din Legea nr. 185/2013.
In probațiune, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus: proces verbal (f.8).
Cererea a fost legal timbrată în conformitate cu prevederile art. 19 OUG nr. 80/2013 cu taxă judiciară în cuantum de 20 lei, după cum rezultă din chitanța depusă la fila 17.
Prin întâmpinarea depusă în data de 17.03.2014 intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată (f. 36-39).
Cu privire la competența agentului constatatora precizat că potrivit dispozițiilor art. 51 din Legea nr. 185/2013 acesta avea competență în constatarea și aplicarea sancțiunilor.
Cu privire la omisiunea de a se identifica un martor asistent a precizat că, s-au respectat dispozițiile art. 19 alin. 3 OG nr. 2/2001 fiind consemnate împrejurările care au determinat încheierea actului îna cest mod.
Totodată, intimatul a mai arătat că au fost respectate și dispozițiile art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.
Cu privire la principiul personalității răspunderii contravenționale a precizat că persoana juridică răspunde pentru faptele comise de organele sale care o reprezintă, această răspundere fiind instituită prin chiar dispozițiile art. 2 din Legea nr. 185/2013.
Raportat la gradul de pericol social a susținut că agentul constatator este cel care stabilește gradul de pericol deoarece el constată cu propriile simțuri faptele reținute n sarcina petenților. Mai mult, petenta ..R.L. a mai fost sancționată contravențional pentru fapte de acest gen.
În probațiune intimatul a anexat procesul verbal atacat în copie și planșe foto (f.44-48).
Instanța a încuviințat și a administrat in probațiune înscrisurile anexate de părți la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției sera PL nr._ încheiat in data de 07.11.2013 petenta ..R.L. a fost sancționată cu amendă in sumă de 2500 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 49 alin. 1 lit. o Legea nr. 185/2013 și sancționată de art. 49 alin. 2 lit. e al aceluiași text de lege, dispunându-se totodată respectarea prevederilor legislației în vigoare cu privire la amplasarea afișelor publicitare pe raza Municipiului C. N..
În cuprinsul actului sancționator s-a reținut că în urma controlului din data de 07.11.2013 ora 13.10 din C. N., . s-a constatat că pe stâlpii de electricitate a fost amplasat ilegal afișul publicitar pentru promovarea evenimentului Electric Castle în perioada 19-22 iunie 2014 la Castelul Banfly, responsabilă fiind petenta ..R.L. Totodată s-a mai menționat că pe . sunt amplasate pe stâlpii Electrica, Ratuc, cutii de gaz de pe .,121,127,119,133.
Procesul verbal a fost întocmit in lipsa reprezentantului petentei, fără a fi semnat de un martor, agentul constatator menționând că persoanele de față refuză implicarea.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată mai întâi că, în materia plângerii contravenționale este obligată ca din oficiu, și prin prisma motivelor invocate de petent, să examineze aspectele ce țin de legalitatea procesului verbal de contravenție, și în subsidiar, în măsura în care nu există vreun motiv care să atragă nulitatea actului atacat, se va trece, la examinarea, pe bază de probe a temeiniciei situației de fapt, astfel cum a fost reținută.
Analizând actul de sancționare contestat sub aspectul legalității sale, prin prisma art. 17 din OG nr. 2/2001, care prevede cazurile de nulitate absolută ce pot fi invocate din oficiu, instanța constată că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, în procesul-verbal se regăsesc atât numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, cât și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În cea ce privește competența agentului constatator de a constata și aplica sancțiuni contravenționale în această materie instanța reține că potrivit art. 51 alin. 3 din Legea nr. 185/2013 Constatarea contraventiilor se face de catre persoanele imputernicite din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii, de catre organele de control ale autoritatilor administratiei publice locale sau, dupa caz, de catre politistii locali.
Prin urmare potrivit acestor prevederi legale agentul constatator din cadrul Poliției Locale avea competența în baza acestui text de lege să constate și să aplice sancțiuni contravenționale în materia respectării dispozițiilor legale privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate. Nu se poate reține sub acest aspect apărarea petentei în sensul că din moment ce potrivit HCL nr. 85/2011 competența de a verifica și a lua măsuri pentru respectarea regulamentului și a normelor privind mijloacele publicitare revine Serviciului de Control Urbanism și Disciplina în Construcții, agentul de poliție din cadrul Serviciului Control Protecția Mediului nu putea să constate fapte în această materie, întrucât actul administrativ reprezentat de hotărârea Consiliului Local nu este de natură să înlăture competența generală a polițiștilor locali stabilită astfel printr-un act normativ cu putere superioară.
Raportat la critica petentei privind lipsa unui martor la încheierea procesului verbal instanța reține că în accepțiunea art. 19 OG nr. 2/2001 prezența unui martor este obligatorie în cazul în care petentul nu este de față, refuză să semneze actul sancționator sau nu poate să îl semneze, pentru a confirma aceste împrejurări, agentul constatator având obligația de menționa motivele pentru care procesul verbal a fost încheiat în lipsa unui astfel de martor. Or, în condițiile în care, în speță, agentul constatator a menționat la rubrica destinată acestui aspect că, persoanele de față refuză implicarea, instanța apreciază că au fost respectate prevederile textului de lege arătat, petenta având posibilitatea de a solicita înscrierea în fals cu privire la constatările personale ale agentului constatator în condițiile în care apreciază că acestea nu corespund adevărului, procedură la care aceasta nu a recurs.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care fac trimitere la prevederile Codului de procedură civilă, reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar, în virtutea art. 249 din Codul de procedură civilă, pentru a dovedi o situație contrară celei reținute în procesul-verbal, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Astfel, în cauzele I. P. contra României și N. G. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării, de unde rezultă faptul că nici prezumția de nevinovăție și nici prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu au caracter absolut, în același sens pronunțându-se Curtea și în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței.
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă, instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franței).
Mai mult, instanța apreciază că raportat la prevederile O.G. nr. 2/2001, care constituie dreptul comun aplicabil în materie contravențională, prezumția de veridicitate de care beneficiază procesul-verbal este justificată prin necesitatea de sancționare a unor fapte cu o frecvență mare și de asemenea, se încadrează în limite rezonabile având în vedere caracterul acesteia de prezumție relativă precum și garanțiile instituite de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Totodată, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin urmare, în cauză sunt incidente prevederile art. 249 Cod civil, potrivit cărora cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o și dovedească, astfel încât, petenta care contestă cele reținute în cuprinsul procesului-verbal trebuie să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa.
Însă, în prezenta cauză, instanța reține faptul că petenta nu a făcut dovada contrară a celor reținute în procesul-verbal de contravenție.
În drept, instanța reține că potrivit art. 49 alin. 1 lit. o Legea nr. 185/2013 Constituie contraventii (...) amplasarea afiselor publicitare si a anunturilor de mica publicitate in alte locuri decat pe panourile special destinate acestora, iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege Contraventiile prevazute la alin. (1), lit. o savarsite de persoanele fizice sau juridice, se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 5.000 lei.
În fapt, din fotografiile anexate se poate observa că afișele care fac reclamă evenimentului Electric Castle din data de 19-22 iunie 2014 au fost amplasate pe stâlpii aparținând Electrica, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 185/2013.
Deși pe aceste afișe nu apare nici un organizator al evenimentului petenta recunoaște că se numără printre organizatori alături de . și Asociația pentru promovarea programelor de schimb cultural și educațional.
Față de acest aspect, instanța apreciază că petenta, alături de ceilalți organizatori este răspunzătoare pentru modul de promovare al evenimentului, fiind de altfel direct interesată in promovarea acestuia, iar în condițiile în care partenerii nu și-au stabilit atribuțiile în organizarea și promovarea evenimetului, răspunderea lor este solidară, fiecare putând fi tras la răspundere pentru încălcarea normelor legale în materie.
Tot astfel, instanța va înlătura susținerile petentei privind faptul că, atât timp cât fapta contravențională nu a fost constată în flagrant și nu s-a identificat persoana care a amplasat afișele, nu se poate presupune că există o legătură subiectivă între această persoană și petentă, întrucât în condițiile în care afișele în cauză făceau parte din materialele oficiale de promovare a evenimentului Electric Castle – aspect necontestat de către petentă, pe baza unei prezumții simple se poate deduce că persoana fizică care a procedat la amplasarea acestor afișe a acționat în numele persoanei juridice –organizator al evenimentului, deci și în numele petentei. Or, potrivit art. 219 C.civ. persoana juridică răspunde pentru faptele organelor sale, dacă au legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
În aceste condiții, întrucât petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal atacat, deși ei îi revenea această obligație potrivit art. 249 C.pr.civ, și constatând că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenționale reținute în sarcina acesteia, respectiv cea prevăzută de art. 49 alin. 1 lit. o din Legea nr. 185/2013, iar conduita acesteia se situează în sfera ilicitului contravențional, instanța apreciază că forța probantă a procesului-verbal atacat nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat.
Astfel, instanța apreciază că a fost respectată regula proporționalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi. Instanța constată că, față de conținutul juridic al faptei, al împrejurărilor în care a fost săvârșite (nu numai că petenta a procedat la amplasarea unor afișe publicitare in spații neamenajate, ci chiar in spații interzise conform art. 17 alin. 9 lit. a din HCL nr. 130/2009) și având în vedere că petenta a mai fost sancționată în trecut pentru nerespectarea regulilor în materia utilizării mijloacelor publicitare, având înregistrate și alte plângeri pe rolul Judecătoriei C. N. cu același obiect, astfel cum rezultă din evidența Sistemului Ecris, aspect invederat și de către intimat, care a arătat că afișe identice erau amplasate în număr mare și în alte locuri, pe stâlpii Ratuc, cutii de gaz, etc – ceea ce denotă faptul că petenta nu conștientizează gravitatea faptelor sale, sancțiunea contravențională, stabilită la suma de 2500 lei, a fost corect individualizată, sancțiunea pecuniară realizând astfel mai bine scopul retributiv educativ al acesteia, motiv pentru care nu se impune adaptarea și reducerea amenzii la minimul prevăzut de lege de 500 lei.
Față de toate aceste considerente, instanța constată că procesul verbal atacat este legal și temeinic iar sancțiunea aplicată respectă prevederile art. 21 alin 3 din OG 2/2001 și pe cale de consecință, în temeiul art. 34 alin 1 din OG 2/2001 urmează a respinge plângerea contravențională formulată de către petenta . împotriva procesului verbal . nr._/07.11.2013 ca neîntemeiată.
În baza art. 453 Cod procedură civilă și având în vedere că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, instanța urmează a lua act de faptul că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petenta ., cu sediul în Z., ., nr. 33, ., jud. S., având CUI:RO29394582 în contradictoriu cu intimatul M. C. N.- DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, SERVICIUL CONTROL PROTECȚIA MEDIULUI, cu sediul în C. N., .-3, jud. C., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/07.11.2013.
Menține procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/07.11.2013 ca fiind legal și temeinic.
Ia act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei sentințe civile. Cererea de apel se depune la Judecătoria C. N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. G. D. A. P.
4 ex/21.12.2014/Red.I.G.D./Tehnored. I.G.D.
| ← Rectificare carte funciară. Sentința nr. 7319/2014.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 3698/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
