Plângere contravenţională. Sentința nr. 9089/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 9089/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 12-09-2014 în dosarul nr. 5468/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.-N.

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._

Operator Date cu Caracter Personal 3185

SENTINTA CIVILA NR. 9089/2014

Ședința publică din data de 12 septembrie 2014

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR: V. I. V.

GREFIER: P. A. G.

Pe rol este soluționarea cauzei civile înaintate de petenta . în contradictoriu cu intimatul M. C.-N.- DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ-SERVICIUL INSPECȚIA COMERCIALĂ având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 10.03.2014.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care se constata că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 14.03.2014 sub nr._, petenta .. a solicitat în contradictoriu cu intimatul M. C.-N.-Direcția Poliția Locală anularea procesului-verbal . nr._ întocmit de intimată și în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

În motivarea cererii, petenta a arătat, în esență, că în data de 13.12.2013 a depus la Primăria C.-N. o cerere, la care a anexat actele necesare, prin care a solicitat eliberarea acordului de funcționare în conformitate cu OG nr. 99/2000 pentru locul de desfășurare a activității situat în C.-N., ., . unui termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, deoarece nu a primit nici un răspuns, societatea a început să desfășoare activitatea pentru care a solicitat autorizația.

La data de 09.03.2014, societatea petentă a primit o adresă, cu mențiunea de a prezenta o . documente, fiind invitată la Primăria C.-N. în vederea desfășurării unui control cu privire la activitatea desfășurată, respectiv cafe bar. Reprezentantul societății a depus toate actele solicitate, mai puțin acordul de funcționare, motiv pentru care petentei i-a fost aplicată o amendă de 400 lei și pedeapsa complementară a suspendării imediate a activității până la data autorizării, în temeiul art. 73 pct. 1 lit. a coroborat cu art. 74 OUG nr. 99/2000.

Petenta a arătat că a depus cererea pentru obținerea autorizației la data de 13.12.2013 și că în termen de 30 de zile nu a primit nici un răspuns. Art. 6 alin. 1 OG nr. 27/2003 prevede că autorizația se consideră acordată dacă autoritatea administrației publice nu răspunde solicitantului în termenul prevăzut de lege. Mai mult, OG nr. 27/2003 reglementează expres procedura de urmat în ipoteza în care documentația depusă de solicitant nu e completă, arătând că autoritatea administrației publice emitentă va notifica solicitantul cu privire la nereguli cu cel puțin 10 zile înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru emiterea respectivei autorizații.

Având în vedere aceste dispoziții legale, la data de 13.01.2014, considerând că acordul de funcționare a fost acordat tacit deoarece nu a primit un răspuns în termenul de 30 de zile, societatea petentă a început să desfășoare activitatea de cafe bar.

Pentru aceste considerente, societatea contravenientă a solicitat anularea procesului-verbal deoarece fapta nu constituie contravenție.

În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii principale și a celei complementare cu sancțiunea avertismentului raportat la faptul că petenta a efectuat demersurile necesare pentru obținerea autorizației, astfel încât pericolul social al faptei este foarte scăzut.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 77 din OG nr. 99/2000, art. 3, at. 6, art. 7 OG nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, art. 5, art. 31 și art. 32 din OG nr. 2/2001.

În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate următoarele înscrisuri: procesul-verbal . nr._/10.03.2014 (fila 11), adresa (fila 13) și numărul de înregistrare al cererii de emitere a autorizației (fila 12).

Cererea a fost legal timbrată, conform art. 19 OUG nr. 80/2013. (fila 9)

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i înmânat petentului cu ocazia întocmirii sale, la data de 10.03.2014.

Prin întâmpinarea depusă la data de 01.04.2014, intimatul M. C.-N. a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale. Intimatul a arătat că potrivit art. 5 alin. 1 OG nr. 99/2000, orice exercițiu comercial se desfășoară numai de către comercianții autorizați în condițiile legii. Petenta a fost sancționată prin aplicare unei amenzi în cuantum de 400 de lei precum și prin suspendarea activității, aplicarea pedepsei complementare a suspendării nefiind lăsată la latitudinea agentului constator ci fiind obligatorie în temeiul legii.

A arătat intimatul că la momentul controlului, societatea contravenientă nu deținea acord de funcționare și aprobare de orar. Petenta a depus la data de 13.12.1013 cerere pentru eliberarea autorizației de funcționare însă prin adresa nr._/452/08.01.2013 emisă de Serviciul Autorizări Comerț s-a comunicat petentei că documentația depusă nu este completă și i s-au indicat actele ce lipsesc. Cu toate acestea, petenta nu a depus actele solicitate.

În temeiul art. 9 alin. 2 OUG nr. 27/2003, instanța competentă să se pronunțe asupra incidenței aprobării tacite este instanța de contencios administrativ și nu instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională.

Intimatul a subliniat faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie. A mai arătat că s-a înregistrat o . sesizări ale locuitorilor din vecinătatea imobilului în care își desfășoară activitatea societatea petentă cu privire la zgomot.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, intimatul a subliniat că amenda a fost stabilită la nivelul minim și că petenta a mai fost sancționată de două ori de către intimată.

Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.

La întâmpinare au fost anexate următoarele înscrisuri: cererea pentru obținerea acordului de funcționare (fila 29), adresa nr._/452/08.01.2014 (fila 30-31), sesizările înregistrate (filele 32-33) și procesele-verbale prin care petenta mai fost sancționată anterior. (filele 34-35)

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 18.04.2014, petenta a învederat instanței că atunci când a început să desfășoare activitatea, obținuse tacit autorizația de funcționare. Adresa emisă de Primărie, chiar dacă se ia în calcul data expedierii, a fost comunicată după expirarea termenului de 30 de zile prev. de OG nr. 27/2003. Cu privire la instanța competentă, petenta arătat că instanța, în judecarea plângerii contravenționale, trebuie să se pronunțe și cu privire la temeinicia procesului-verbal. Or, în speță, instanța trebuie să stabilească dacă fapta imputată petentei este contravenție și implicit să statueze cu privire la existența unei autorizații obținute tacit.

Referitor la pericolul social al faptei, petenta a arătat că efectuează demersuri pentru obținerea autorizației și a luat măsurile necesare pentru realizarea izolării fonice a imobilului.

La termenul din data de 10.09.2014, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

La data de 13.12.2013, petenta .. a depus la Primăria C.-N. o cerere de emitere a autorizației de funcționare pentru locul de desfășurare a activității situat în C.-N., ., înregistrată sub nr._/2013. Acest aspect a fost probat de către petentă prin dovada de înregistrare a cererii (fila 12), fiind, de altfel, necontestat de către intimat.

Prin procesul-verbal . nr._ întocmit de intimatul M. C.-N.-Direcția Poliția Locală, petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 73 alin. 1 lit. a OG nr. 99/2000 constând în aceea că desfășura activitate de cafe-bar în C.-N., ., Club S. fără a deține autorizație de funcționare și aprobare de orar.

Petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 400 lei și sancțiunea complementară a suspendării activității până la data obținerii autorizației. La rubrica mențiuni, agentul constatator a consemnat că petenta a arătat că a depus documentația necesară obținerii autorizației la data de 13.12.2013 însă nu a primit nici un răspuns.

Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Mai mult, nici petenta nu a adus vreo critică procesului-verbal sub aspectul legalității, susținând doar că fapta reținută în sarcina sa nu constituie contravenție.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ ce se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.

Petentei i s-a oferit ocazia, în prezenta cauză, de a propune și de a administra orice mijloc de probă pentru a răsturna prezumția relativă că cele constatate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sunt conforme cu realitatea

Petenta a arătat că, într-adevăr, desfășura activitatea fără a deține documentul oficial ce să ateste că deține autorizație de funcționare, însă, consideră a obținut tacit autorizație, conform art. 7 alin. 1 OG nr. 27/2003.

Preliminar, instanța reține că prevederile OUG nr. 27/2003 sunt incidente în cauză. Astfel, potrivit art. 2 OUG nr. 27/2003, procedura aprobării tacite se aplică tuturor autorizațiilor emise de autoritățile administrației publice. Astfel cum a stabilit și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în Interesul Legii nr. 13/_, adoptarea procedurii aprobării tacite a avut în vedere simplificarea procedurii de înființare de noi întreprinderi și îmbunătățirea mediului de afaceri.

Petenta a solicitat prin cererea înregistrată la intimată eliberarea unei autorizații pentru desfășurarea unei activități de cafe-bar. Raportat la definiția dată în sensul OUG nr. 27/2003 termenului de autorizație, respectiv act administrativ emis de autoritățile publice competente prin care se permite solicitantului desfășurarea unei anumite activități, instanța reține că autorizația a cărei emitere a solicitat-o petenta se încadrează în noțiunea definită de art. 3 alin. 1 lit. a OG nr. 27/2003. În consecință, constată că sunt aplicabile prezentei cauze dispozițiile OUG nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite.

Referitor la aprecierea intimatei conform căreia instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale nu poate aprecia cu privire la procedura aprobării tacite, instanța nu o poate reține. Astfel, așa cum a arătat și petenta, instanța este chemată să se pronunțe și asupra temeiniciei procesului-verbal, fiind obligată să se pronunțe cu privire la existența faptei. În speță, fapta nu există dacă se stabilește că autorizația de funcționare a fost obținută tacit.

Pentru aceste motive, instanța urmează să analizeze dacă autorizația de funcționare a fost obținută de către petentă tacit.

Potrivit art. 5 alin. 1 OG nr. 99/2000, orice exercițiu comercial se desfășoară numai de către comercianții autorizați în condițiile legii.

La data de 13.12.2013, petenta .. a depus la Primăria C.-N. o cerere de emitere a autorizației de funcționare. Având în vedere această dată, termenul de 30 de zile reglementat de art. 6 alin. 1 OUG nr. 27/2003 s-a împlinit la data de 12.01.2014.

Cu toate acestea, instanța nu poate reține argumentul petentei potrivit căruia simpla împlinire a termenului de 30 de zile fără a a-i fi comunicat un răspuns din partea intimatei, conduce la obținerea în mod tacit a autorizației de funcționare. Potrivit art. 6 alin. 3 OUG nr. 27/2003, solicitantului este obligat să depună, o dată cu cererea, documentația completă, întocmită potrivit prevederilor legale. Or, așa cum reiese din adresa nr._/452/2014 ce emană de la intimată, documentația prezentată de către petentă prezenta o . neregularități în sensul că nu conținea mai multe acte. (fila 30) Acest fapt nu este contestat de către petentă ce a arătat că ulterior întocmirii procesului-verbal a completat documentația cu actele necesare.

În consecință, atât la momentul depunerii cererii, cât și la momentul împlinirii termenului și la momentul întocmirii procesului-verbal contestat, documentația depusă de petentă era incompletă.

Instanța reține că procedura aprobării tacite urmărește sancționarea pasivității autorității publice competente să emită autorizația. Ceea ce se suplinește prin această procedură este actul autorității publice prin care se constată că cerere și documentația întrunesc condițiile legale însă în nici un caz nu se poate reține că prin simpla împlinire a unui termen de 30 de zile se acoperă alte lipsuri ale cereri sau ale documentației, lipsuri imputabile solicitantului.

A accepta o interpretare contrară, potrivit căreia e suficient să depui cererea de obținere a autorizației de funcționare, doar cu o parte din actele necesare, și să se aștepte împlinirea unui termen de 30 de zile pentru a obține autorizația, ar avea consecințe grave. În speță, o astfel de interpretare ar conduce la concluzia că acordul asociației de proprietari nu mai este necesar deoarece s-a împlinit termenul reglementat de art. 6 alin. 1 OG nr. 27/2003, petenta fiind îndreptățită să își continue activitatea fără acest acord.

Procedura autorizării tacite are drept scop protejarea particularului de abuzurile sau neglijențele omisive ale autorităților publice, instituind o excepția de la forma actului administrativ însă nu conferă particularului mai multe drepturi decât ar fi avut dacă autoritatea competentă i-ar fi soluționat în termenul legal cererea. Or, dacă cererea ar fi fost soluționată în termenul legal, cererea nu ar fi fost aprobată datorită numeroaselor lipsuri ale documentației.

Prin urmare, la data de 12.01.2014 s-ar fi obținut tacit autorizația doar dacă documentația depusă era completă. Or, din moment ce petenta nu a depus toate actele necesare, astfel cum admite chiar ea, nu se poate considera că a fost obținută autorizația de funcționare.

Având în vedere această concluzie, rămâne fără relevanță data exactă la care intimata a comunicat petentei lipsurile documentației depuse.

Pentru aceste motive, instanța reține că petenta a desfășurat activitatea fără a deține acord de funcționare, fiind întrunite elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 73 alin. 1 lit.a Legea nr. 99/2000.

Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă, mai întâi, că amenda stabilită de către agentul constatator a fost aplicată respectându-se limitele legale prevăzute de art. 73 alin. 1 lit. a raportat la art. 74 din Legea nr. 185/2013, respectiv 400-1.000 lei. Amenda a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege. Pedeapsa complementară a suspendării activității este prevăzută de lege, fără a lăsa agentului de constatare putere de apreciere cu privire la aplicarea ei.

Instanța reține că petenta a mai fost sancționată pentru o contravenție în legătură cu același spațiu de desfășurare a activității, mai exact pentru tulburarea liniștii publice. Instanța are în vedere și perioada lungă de timp, 2 luni, în care petenta a desfășurat activitate fără a deține autorizație și fără a efectua nici un demers pentru a intra în legalitate. Mai mult, relevant la determinarea pericolului social concret este că unul din actele ce nu se regăseau în documentația anexată cererii prin care se solicita emiterea autorizației este acordul asociației de proprietari din imobil. Aceștia au depus o . sesizări adresate intimatei, aducând acesteia la cunoștință că zgomotul inerent desfășurării activității de către petentă afectează buna conviețuire în imobil.

Având în vedere aceste considerente și raportat la atitudinea petentei atât față de normele legale imperative ce statuează obligativitatea obținerii unei autorizații de funcționare anterior începerii activității precum și față de proprietarii din imobilul unde își desfășoară activitatea, instanța apreciază că nu se conturează posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu avertismentul.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petenta .. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 10.03.2014 încheiat de intimatul M. C.-N.-DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunile aplicate prin acesta.

Fiind constatată culpa procesuală a petentei, plângerea contravențională fiind respinsă, instanța urmează să respingă cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca fiind neîntemeiată plângerea formulată de petenta .., CUI RO_, înregistrată la Registrul Comerțului din C.-N. sub nr. J_, cu sediul în C.-N., ., ., cu sediul procesual ales în C.-N., ., et. III, jud. C. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 10.03.2014 încheiat de intimatul M. C.-N.-DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C..

Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se la Judecătoria C.-N., sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în sedință publică, azi,12.09.2014.

JUDECATOR, GREFIER,

I. V. V. P. A. G.

Red. I.V.V. 2 ex/01.10.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 9089/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA