Plângere contravenţională. Sentința nr. 9926/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9926/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 5812/211/2014
ROMANIA
JUDECATORIA C.-N.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINTA CIVILA NR. 9926/2014
Sedinta publica din data de 02 octombrie 2014
Instanta constituita din:
P.: B.-T. G.
GREFIER: M. P.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe petentul N. C. L., in contradictoriu cu intimatul M. C.-N., DIRECTIA POLITIA LOCALA, avand ca obiect plangere contraventionala.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la prima strigare, se constata lipsa partilor.
Instanța, față de lipsa părților, raportat la prevederile art. 104 alineatul 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
În temeiul dispozitiilor art. 131 alin 1 Cod pr. civila, instanța, constată că este competentă general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză.
Instanța, in baza art. 237, alin. 1 Cod pr. civila, declara deschisa cercetarea judecatoreasca a procesului, si totodata, in baza art. 22 alin. 4 Cod pr. civila pune in discutie si califica mentiunea din notele de sedinta (fl. 22) ca exceptie de nelegalitate a HCL nr. 61/2014 si in baza art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. 5 din OG nr. 2/2001, raportat la faptul ca exceptia in discutie vizeaza un act administrativ cu caracter normativ, o va respinge ca inadmisibila dupa ce in prealabil a pus in discutia partilor exceptia inadmisibilității cererii privind excepția de nelegalitate a HCL nr. 61/2014.
In baza dispozitiilor art. 258 Cod pr. civila, raportat la art. art. 255 Cod pr.civila, incuviinteaza proba cu inscrisurile depuse la dosar, apreciind ca este legala, concludenta si pertinenta pentru justa solutionare a cauzei.
În temeiul art. 244 Cod pr. civila, instanța declară cercetarea procesului încheiată.
În temeiul art. 392 Cod pr. civila, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
În temeiul art. 394, alin. 1 Cod pr. civila, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub nr._ din data de 19.03.2014, petentul N. C.-L. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/11.03.2014 întocmit de intimatul M. C.-N., Direcția Poliția Locală.
În fapt, petentul a arătat că la data de 06.03.2014 ora 05:35 a staționat cu autoturismul marca Toyota cu număr de înmatriculare_ pe trotuarul . sancționat la data de 11.03.2014 prin procesul verbal de contravenție contestat. Petentul invocă drept motiv de nulitate al procesului verbal consemnarea greșită a numărului de înmatriculare al mașinii.
În drept, cererea nu este motivată.
Cererea a fost legal timbrată cu 20 lei (f.3).
În dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei înscrisuri (f.4-5).
Intimatul, legal citat a depus întâmpinare la data de 14.04.2014 (f. 8) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal întocmit.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 411 C.proc.civ., OG 2/2001.
În probațiune, intimatul a depus la dosarul cauzei, în copie un set de înscrisuri (f. 11-13).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/11.03.2014, întocmit de intimatul M. C.-N. - DIRECTIA POLITIA LOCALA, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 1 lit. a din H.C.L. nr. 61/2014, sancționată de art. 3 lit. a din H.C.L. nr. 61/2014, întrucât în data de 06.03.2014, orele 05:35, autoturismul cu număr de înmatriculare B 94 JVL utilizat de N. C.-L. a staționat neregulamentar pe trotuarul de pe . zona indicatorului staționarea interzisă în dreptul imobilului cu nr.3-5.
Plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, modificată, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. la data de 19.03.2014 (f.2), procesul verbal fiind semnat de către petent.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele: examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele.
În considerentele Recursului în Interesul Legii nr. 22/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că. art. 17 din OG nr. 2/2001 precizeaza expres că numai pentru cazurile de nulitate conținute de acest text legal, sancțiunea nulității se poate constata și din oficiu. Rezultă așadar că în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor legale, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Pentru a se reține incidența nulității relative este necesară existența unei vătămări ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului (art. 175 alin. 1 C.proc.civ.).
► Cu privire la susținerea petentului în sensul că nu au fost respectate dispoz. art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, în ceea ce privește greșita menționare a numărului de înmatriculare al autoturismului, instanța reține că ar putea atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției doar în situația în care petentul ar face dovada vătămării astfel produse și a împrejurării că aceasta nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal, aspecte ce nu au fost probate în cauză: petentului nu i s-a cauzat o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acestui act în condițiile în care acesta recunoaște prin plângerea contravențională fapta reținută în sarcina, iar din analiza planșei foto (f.12) rezultă că autoturismul pentru care s-a încheiat procesul verbal de contravenție este același cu cel menționat de petent, aceeași marcă și model, mai mult numărul de înmatriculare diferă doar sub aspectul unei litere B 94 JWL (W în loc de V), astfel instanța reține că acesta a fost consemnat în mod greșit de agentul constatator datorită unei erori materiale, însă această eroare materială săvârșită cu ocazia încheierii procesului verbal nu întrunește condițiile prevăzute de art. 175 alin. 1 C.proc.civ.
Instanța mai reține că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 lit. a din H.C.L. nr. 61/2014, („Constituie contraventie oprirea, staționarea și parcarea vehiculelor/autovehiculelor pe domeniul public sau privat al mun. C.-N. în alte locuri decât cele amenajate în acest scop după cum urmează: a) oprirea, staționarea și parcarea vehiculelor/autovehiculelor pe trotuar și se sancționează cu amendă contravențională, de la 200 – 400 lei).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Din punct de vedere al temeiniciei înscrisului, instanța reține că petentului îi incumba potrivit art. 10, art. 249 C.P.C sarcina probei în combaterea prezumției de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal.
Instanța reține că petentul nu a solicitat administrarea vreunei probe în afara celei cu înscrisuri și nu a reușit să facă dovada pozitivă a unei situații de fapt contrarii celei descrise în actul constatator al contravenției.
Instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Având în vedere cele expuse, instanța reține ca nu a fost combătută prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea procesului verbal de sancționare a contravenției și că nu este incidentă niciuna din cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei, care sunt prevăzute în mod expres și limitativ de art. 11 din OG nr. 2/2001.
Astfel, față de cele expuse mai sus și în considerarea faptului că gradul de pericol social al faptei săvârșite nu justifică o reindividualizare a sancțiunii aplicate, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că plângerea contravențională formulată de către petent este neîntemeiată, motiv pentru care urmează a o respinge.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 453 alin. (1) N.C.P.C., prevede că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. În prezenta cauză, intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată, astfel că instanța va lua act de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității cererii privind excepția de nelegalitate a HCL nr. 61/2014, invocată din oficiu de către instanță.
Respinge cererea privind excepția de nelegalitate a HCL nr. 61/2014 formulată de petentul N. C.-L., domiciliat în com. Poiana Cîmpina, .. 162, ., jud. Prahova, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., Direcția Poliția Locală, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C., ca inadmisibilă.
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul N. C.-L., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., Direcția Poliția Locală, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/11.03.2014.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la Tribunalul C. –secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... → |
|---|
