Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 7307/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7307/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-07-2014 în dosarul nr. 3828/211/2014
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ-N.
SECTIA CIVILA
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR. 7307/2014
Sedinta publica din data de 07 iulie 2014
Instanta compusa din:
JUDECATOR: M. L.
GREFIER: C. S.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe petenta U. T. BANK SA, avand ca obiect plangere impotriva incheierii de CF .
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care se constata ca dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica din data de 16.06.2014 fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta civila cand, instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea pentru astazi 07.07.2014.
I N S T A N T A
Constata ca:
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei sub nr. de mai sus, petenta ." S.A. a solicitat anularea incheierilor cu nr. 476/27.01.2014, nr. 474/27.01.2014 si nr. 468/27.01.2014 date de OCPI Cluj, prin care s-au respins cererile de reexaminare formulate de BNP R. A. D. impotriva incheierilor prin care s-a respins cererea de notare in CF a contractului autentificat sub nr. 4415/26.09.2013.
In fapt, petenta a aratat in esenta ca la data de 30.04.2013 a incheiat cu RBS Bank Romania (in calitate de cedent) un contract de cesiune de creanta avand ca obiect cesiunea tuturor drepturilor cedentului nascute in temeiul anumitor contracte de credit garantate cu ipoteca imobiliara, impreuna cu toate drepturile accesorii, precum si toate garantiile aferente.
S-a mai aratat ca anterior semnarii contractului principal, RBS Bank (Romania) a purtat denumirea de ABN Amro Bank Romania SA, operatiunea de schimbare a denumirii fiind inregistrata in registrul comertului in temeiul incheierii nr._/15.09.2008.
Ulterior semnarii contractului principal, in baza unei fuziuni prin absorbtie (devenita efectiva la data de 1.09.2013), patrimoniul RBS Bank Romania SA a fost transferat catre The Royal Bank of Scotland PLC, Edinburgh, Sucursala Romania, care, astfel, a devenit succesorul legal al RBS Bank Romania SA.
Contractul principal s-a incheiat intre parti sub semnatura privata, transferul devenind efectiv la data de 5 august 2013, iar la data de 26.09.2013, intre The Royal Bank of Scotland PLC, Edinburgh, Sucursala Romania (succesorul legal al RBS Bank Romania SA) si petenta a fost semnat contractul autentificat sub nr. 4415/26.09.2013, care a confirmat, printre altele si transferul in patrimoniul petentei, la data de 5 august 2013, a drepturilor de ipoteca imobiliara constituite in vederea garantarii creantelor cesionate in temeiul contractului principal, ca si accesorii ale acestor creante.
Prin acelasi contract, partile au autorizat notarul public R. A. D. sa inregistreze cesiunea ipotecilor imobiliare in cartile funciare relevante, detaliate in anexa 1 la contract, prin notarea contractului in cartile funciare corespunzatoare, insa BCPI Cluj a respins, atat cererile de notare formulate de notarul sus-mentionat, cat si cererile de reexaminare formulate impotriva incheierilor de respingere, din cauza unei interpretari si aplicari eronate a prevederilor art. 881 raportat la art. 894/C.civ.
S-a mai aratat ca intentia petentei a fost de a nota in cartea funciara cesiunea ipotecilor imobiliare, cu scopul de a face cesiunea opozabila tertilor, deoarece transferul drepturilor a devenit efectiv la data la care cesiunea a devenit efectiva, ipotecile fiind deja transferate catre cesionar, iar actul a fost incheiat in forma autentica doar pentru a putea fi notat in cartea funciara.
Contrar celor retinute de BCPI Cluj, notarea cesiunii nu este de natura sa modifice situatia juridica a bunului, nefiind vorba de intabulare. Ipoteca imobiliara este accesorie unui contract de credit, iar notarea cesiunii ipotecii este prevazuta de lege, neputandu-se realiza o intabulare a acesteia cata vreme ipoteca a fost deja intabulata.
In realitate, in speta a avut loc o unica cesiune de creante, fuziunea transfrontaliera devenind efectiva dupa aceasta cesiune, iar fuziunea nu reprezinta o cesiune de creanta, la fel cum nici schimbarea denumirii unei persoane juridice nu reprezinta o cesiune de creanta, astfel ca nu suntem in prezenta unor cesiuni succesive.
Un alt aspect invocat a fost acela ca efectele juridice ale operatiunilor de notare nu se rasfrang asupra proprietarilor, iar procedura plangerii impotriva incheierii de reexaminare este o procedura necontencioasa.
In drept, plangerea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 31 alin. (3) si (4) din Legea nr. 7/1996, Legii nr. 190/1999, C. civ..
La termenul din 21 martie 2014 instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
In probatiune, a fost administrata proba cu inscrisuri.
Deliberand, instanta retine urmatoarele:
In fapt, din inscrisurile depuse la (f. 184 si urm.) rezulta ca la data de 26.09.2013 intre The Royal Bank Of Scotland PLC, Edinburgh - Sucursala Romania, in calitate de succesor legal al RBS Bank Romania S.A., denumita anterior ABN Amro Bank Romania SA, pe de o parte, in calitate de cedent, si petenta ." SA, pe de alta parte, in calitate de cesionar, s-a incheiat un contract de cesiune de creante autentificat de BNP A. D. R. sub nr. 4415/26.09.2013.
Din cuprinsul acestui contract rezulta ca intre partile sale s-a incheiat, la data de 30.04.2013, un contract prin care cesionarului i-au fost transmise activitatile bancare de retail detinute de cedent, avand ca obiect, printre altele, cesiunea tuturor drepturilor prezente si viitoare ale cedentului nascute din anumite contracte de credit garantate cu ipoteca imobiliara, incheiate intre cedent si clienti persoane fizice, impreuna cu toate drepturile accesorii si garantiile aferente, inclusiv contractele de ipoteca mobiliara si imobiliara. Transferul a fost supus anumitor conditii, iar la data de 05.08.2013 partile au incheiat un proces-verbal de finalizare prin care au confirmat aceste conditii ca fiind indeplinite sau au renuntat la ele.
Prin acelasi contract principal, partile au convenit sa semneze un extras din acest contract in forma autentica pentru a inregistra cesiunea cu privire la drepturile nascute din contractele de credit ipotecar in cartile funciare relevante, insa cererile de notare a contractului de cesiune de creanta in CF nr._-C1-U14 Cluj-N. asupra imobilului cu nr. top._/S/XIII, in CF nr._-C1-U8 Cluj-N. asupra imobilului cu nr. top._/S/XIV si in CF nr._-C1-U1 Floresti asupra imobilului cu nr. cad. 2636/4-C1-U4 au fost respinse de OCPI Cluj – BCPI Cluj-N. prin incheierile cu nr._/19.11.2013, nr._/19.11.2013 si nr._/19.11.2013, iar cererile de reexaminare formulate de notarul public impotriva acestor incheieri au fost respinse de OCPI Cluj – BCPI Cluj-N. prin incheierile cu nr. 476/27.01.2014, nr. 474/27.01.2014 si nr. 468/27.01.2014, contestate in prezenta procedura.
In motivarea incheierilor de respingere s-a retinut ca cererea de reexaminare nu contine datele de identificare a imobilului; ca obiect al notarilor in cartea funciara il pot constitui doar actele juridice in sens de "negotium juris", nu in intelesul de "instrumentum probationis", astfel ca solicitarea de notare a unui contract contravine prevederilor legale; ca procedura de inscriere in cartea funciara a transferului dreptului de ipoteca este intabularea, nu notarea si respectiv ca inscrierea unui drept se poate face numai impotriva celui care, la data inregistrarii cererii, este inscris in cartea funciara ca titular al dreptului, iar daca dreptul a facut obiectul unor cesiuni succesive acestea trebuie inscrise in cartea funciara.
In drept, instanta retine ca potrivit art. 36 alin. (19) din Legea nr. 7/1996, cesionarul unei creante ipotecare garantate cu o ipoteca imobiliara va putea cere in favoarea sa inscrierea transferului ipotecii in cartea funciara, pe baza inscrisului de cesiune a creantei incheiat in forma autentica.
Conform disp. art. 2.377 alin. (1)/NCC ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin inscriere in cartea funciara, iar potrivit art. 885 alin. (1) /NCC, sub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se dobandesc, atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea, cu mentiunea ca, in conformitate cu art. 56 din Legea nr. 71/2011, acest ultim text se va aplica numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala si deschiderea cartilor funciare pentru imobilele respective, pana la acel moment inscrierile realizandu-se numai in scop de opozabilitate fata de terti.
Totodata, art. 1568 alin. (1) pct. 2/NCC dispune ca cesiunea de creanta transfera cesionarului drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate, iar potrivit disp. art. 1573 alin. (1)/NCC, creanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului.
De asemenea, art. 894/NCC prevede ca incazul in care un drept supus inscrierii in cartea funciara a facut obiectul unor cesiuni succesive fara ca inscrierile sa fi fost efectuate, cel din urma indreptatit nu va putea cere inscrierea dreptului in folosul sau decat daca solicita, odata cu inscrierea acestuia, si inscrierea dobandirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu inscrisuri originale sau copii legalizate, dupa caz.
In speta, analizand incheierile de respingere contestate prin prisma dispozitiilor legale sus-mentionate, instanta retine ca sustinerea BCPI Cluj-N. referitoare la existenta unor cesiuni succesive ale creantei este nefondata. Asa cum in mod just a subliniat si petenta, avand in vedere faptul ca pentru realizarea unei cesiuni de creanta nu se cere, potrivit art. 1573 alin. (1) C. civ., nicio formalitate, cesiunea in discutie a devenit efectiva la data de 05.08.2013, data la care si-a produs efectul contractul de cesiune de creante incheiat sub semnatura privata.
Or, la acel moment, creanta apartinea chiar persoanei juridice inscrise in cartea funciara, respectiv ABN Amro Bank (Romania) S.A., aceasta fiind cea care a cesionat-o catre petenta. Cat priveste imprejurarea ca actul notarial in temeiul caruia s-a solicitat inscrierea in cartea funciara nu a fost incheiat de catre ABN Amro Bank Romania SA, ci de catre The Royal Bank Of Scotland PLC, Edinburgh - Sucursala Romania, aceasta este irelevanta, cata vreme la momentul incheierii acestuia ABN Amro Bank (Romania) SA nu mai exista, succesorul sau legal fiind The Royal Bank Of Scotland PLC, iar transferul efectiv al creantei si al dreptului de ipoteca nu a avut loc cu ocazia incheierii actului in forma autentica, ci anterior.
In ceea ce priveste insa motivul de respingere potrivit caruia cesiunea ipotecii imobiliare poate face numai obiectul unei intabulari in cartea funciara, iar nu si obiectul notarii, instanta retine ca acest motiv de respingere este intemeiat, cata vreme textul art. 36 alin. (19) din Legea nr. 7/1996 se refera expres la inscrierea transferului ipotecii, ceea ce echivaleaza cu intabularea sa, iar nu la o eventuala notare. Mai mult, ipoteca fiind un drept tabular, este firesc ca realizarea opozabilitatii transmiterii sale sa se faca prin intermediul intabularii si nu al notarii.
Este adevarat ca ipoteca este accesorie unui contract de credit imobiliar, fiind astfel aplicabile prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 190/1999 care se refera la notarea cesiunii ipotecii, insa acest text de lege a fost abrogat implicit prin introducerea in Legea nr. 7/1996 a art. 36 alin. (19), ca urmare a intrarii in vigoare a L. nr. 71/2011).
Mai retine instanta ca intre Legea nr. 7/1996 si Legea nr. 190/1999 nu exista un raport de la lege generala la lege speciala, in realitate fiind vorba despre doua legi care reglementeaza . aceeasi problema, respectiv modalitatea in care cesiunea unei ipoteci poate fi inscrisa in cartea funciara, situatie in care se aplica legea mai noua, considerandu-se ca aceasta a abrogat prevederile contrare ale legii mai vechi.
Cat priveste sustinerea ca prin intabularea cesiunii ipotecii exista riscul de a se pierde rangul ipotecii, aceasta nu este reala, deoarece prin intabularea cesiunii ipotecii nu se intabuleaza o noua ipoteca, pentru a se discuta de un alt rang al acesteia, ci se inscrie in cartea funciara un nou titular al dreptului de ipoteca, fara ca acest drept sa fie ., el conservandu-si rangul avut initial.
Nici referirea la textul art. 36 alin. (24) din Legea nr. 7/1996 nu este de natura sa duca la o solutie diferita, cata vreme acest text are in vedere o alta situatie, iar pentru situatia din speta exista un text special, si anume alin. (19) al aceluiasi articol.
Faptul ca prin notarea cesiunii ipotecii se urmareste realizarea opozabilitatii fata de terti a acestei cesiuni, devenita efectiva anterior, nu reprezinta un argument in favoarea notarii, avand in vedere ca, dupa cum s-a aratat mai sus, la momentul actual, in temeiul art. 56 din Legea nr. 71/2011, intabularea ipotecii are exact acelasi efect de realizare a opozabilitatii fata de terti. Nici imprejurarea ca notarea cesiunii ipotecii nu este de natura sa schimbe situatia juridica a bunului imobil nu este relevanta, cata vreme nu se poate considera ca diferenta intre intabulare si notare consta in faptul ca in cazul primeia dintre ele situatia juridica a imobilului se schimba, pe cand in cazul celeilalte nu. De altfel, se impune observatia ca cesiunea unei ipoteci nu reprezinta decat un transfer al unui drept real si, prin urmare, ca orice astfel de transfer, trebuie supusa intabularii pe numele noului proprietar, neexistand nicio diferenta de substanta intre situatia din speta si, de pilda, situatia in care ceea ce s-ar fi transferat ar fi fost chiar dreptul de proprietate, cand operatiunea de carte funciara corecta ar fi fost intabularea acestui transfer, si nicidecum notarea sa sau a actului juridic prin care s-a realizat. Cu alte cuvinte, trebuie subliniat ca intabularea nu reprezinta o operatiune care se efectueaza doar o singura data cu privire la un anumit drept real, ci de fiecare data cand un drept real, chiar intabulat anterior, face obiectul unei transmisiuni.
Prin urmare, desi unul dintre motivele pentru care cererea petentei a fost respinsa este neintemeiat, prezenta plangere nu poate fi admisa cata vreme solutia de respingere, care este una unitara, este totusi corecta datorita existentei celui de-al doilea motiv de respingere, fata de care nu s-ar putea dispune inscrierea dreptului petentei in cartea funciara in modul in care aceasta a inteles sa solicite realizarea acestei inscrieri.
F. de considerentele de fapt si de drept mai-sus expuse, instanta apreciaza ca prezenta plangere este nefondata si in consecinta va dispune respingerea acesteia ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge ca fiind nefondata plangerea formulata de petenta U. T. BANK SA, cu sediul in Bucuresti, ., Sector 1 impotriva incheierilor cu nr. 476/27.01.2014, nr. 474/27.01.2014 si nr. 468/27.01.2014 date de OCPI Cluj – BCPI Cluj-N..
Cu drept de apel la Tribunalul Cluj in termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunandu-se la Judecatoria Cluj-N., sub sanctiunea nulitatii.
Pronuntata in sedinta publica din data de 07.07.2014.
JUDECATORGREFIER
M. LAZARCARMEN S.
Red. L.M./Tehnored. L.M./4 ex.
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 8787/2014.... → |
|---|
