Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5136/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5136/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 5136/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5136/2015
Ședința publică din data de 22 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. L.
GREFIER: A. M. F.
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . DIN CLUJ-N. și pe pârâta S.C. L. & M S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de părți au fost consemnate în cuprinsul încheierii ședinței publice din data de 15.05.2015, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi 22.05.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 17 februarie 2015 sub nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . CLUJ-N. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta S.C. L.&M S.R.L. ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige la plata în favoarea sa a sumei de 5.969,53 lei reprezentând cheltuieli comune aferente apartamentelor pe care le deține în proprietate, respectiv nr. 2, 3, 4, 5 și demisol din perioada octombrie 2013 – decembrie 2014, a sumei de 782,47 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate în cotă de 0,2% pe zi de întârziere asupra debitului principal de la data expirării termenului de 30 de zile de la scadența plății cheltuielilor, precum și a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers procesual în valoare totală de 1.289 lei compusă din 200 lei - taxa judiciară de timbru, 300 lei - onorariul avocațial, 24 lei - taxa informații ONRC, 265 lei taxa pentru eliberarea extrasului CF și 500 lei onorariul avocațial pentru invitația la conciliere.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, faptul că pârâta, în calitate de proprietară a apartamentelor nr. 2, 3, 4, 5 și spațiilor de la demisol situate în Cluj-N., ., jud. Cluj figurează în evidențele contabile ale asociației de proprietari cu restanțe la cheltuielile comune în cuantum de 5.969,53 lei aferente perioadei octombrie 2013 – decembrie 2014. Potrivit dispozițiilor legale, toți proprietarii apartamentelor membri ai asociației de proprietari au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Cotele de contribuție la cheltuielile asociației vor fi achitate de proprietari în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plată. În cazul nerespectării scadențelor, asociația poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, fără ca penalizările să poată depăși 0,2% pe zi de întârziere.
În continuare, reclamanta a arătat că la data de 08.12.2014, a expediat pârâtei, prin scrisoare recomandată și confirmare de primire, o invitație la conciliere și de asemenea, a pus-o în întârziere, acordându-i un termen rezonabil, până la data de 30 decembrie 2014, la care să își execute obligațiile aflate în sarcina sa, în temeiul art. 1521 și art. 1522 C. civ. A învederat că pârâta nu s-a conformat și nu a achitat debitul restant.
Așadar, a susținut că deține împotriva pârâtei o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Totodată, a precizat că asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit, acțiunea fiind scutită de taxă de timbru.
A solicitat restituirea taxei de timbru în cuantum de 200 de lei întrucât potrivit art. 50 din L. nr. 230/2007 cererea este scutită de taxă de timbru.
În drept, a invocat dispozițiile art. 1.350, 1.521, 1.527 C. civ., art. 662 C. pr.civ., art. 1.025 - 1032 C. pr.civ., art. 6 alin. 1, art. 45 alin. 1 lit. a) O.U.G. nr. 80/2013, art. 46, art. 49, art. 50 din L. nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și art. 25, art. 36 - 52 din Normele metodologice de aplicare a L. nr. 230/2007.
În probațiune, a solicitat încuviințarea și administrarea probelor cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
La cerere, a anexat interogatoriul propus a fi luat pârâtei (f. 10) precum și înscrisuri (f. 12-219).
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru în temeiul art. 50 alin. (2) din L. nr. 230/2007 și art. 29 lit. l) din O.U.G. nr. 80/2013.
Cererea a fost timbrată cu suma de 200 lei astfel cum rezultă din chitanța de plată de la fila 9.
La data de 02 martie 2015, reclamanta a depus o cerere adițională (f. 227) prin care a micșorat valoarea debitului pretins la suma de 4.284,51 lei + penalități de întârziere calculate conform cererii introductive de instanță.
În motivare, a arătat că la data de 24.02.2015, pârâta a achitat suma de 1.685,02 lei reprezentând cheltuieli comune aferente apartamentelor nr. 4 și 5. A solicitat ca instanța să ia act de recunoașterea creanței de către pârâtă și a învederat că nu a acceptat o plată parțială având în vedere principiul potrivit căruia plata este indivizibilă.
În probațiune, a anexat un extras de cont (f. 228).
La data de 24 martie 2015, pârâta a depus întâmpinare (f. 229-235) prin care a invocat cu prioritate excepția lipsei calității sale procesuale pasive învederând că are calitatea de constructor al blocului de locuințe situat în Cluj-N., . D. A susținut că scopul edificării ansamblului de locuințe a fost unul comercial, respectiv vânzarea apartamentelor după efectuarea formalităților necesare dării în folosință. La data de 23.07.2013, proprietarii apartamentelor înstrăinate au hotărât înființarea asociației de proprietari, doar 7 apartamente nefiind încă vândute iar, în prezent, 3. Până la momentul constituirii asociației de proprietari, în raport cu proprietarii apartamentelor înstrăinate deținea calitatea de constructor. Prin urmare, a arătat că nu a folosit sau închiriat niciodată apartamentele până la momentul vânzării și nu îi revine sarcina de a achita cheltuielile comune pentru aceste spații.
Pe fondul cauzei, a solicitat instanței respingerea acțiunii ca fiind vădit neîntemeiată.
În motivare, a arătat că pe toată perioada anterioară înființării asociației de proprietari precum și o anumită perioadă după înființarea acesteia, toate utilitățile necesare întregului ansamblu de locuințe au fost asigurate pe cheltuiala sa fără ca acestea să îi fie restituite nici până în prezent. Mai mult, a susținut că a achiziționat, montat și pus în funcțiune pe cheltuială proprie o pompă de apă care să asigure presiunea necesară pe conducta de apă și bariera aflată la ., cheltuieli care nu au fost achitate de asociație până în prezent.
În continuare, a menționat și că în sarcina sa au fost calculate cheltuieli în fapt nedatorate întrucât, potrivit dispozițiilor legale, se stabilesc în funcție de numărul persoanelor care locuiesc în mod efectiv și folosesc imobilul în condițiile în care nicio persoană nu locuiește sau folosește apartamentele care nu au fost înstrăinate.
În ce privește cheltuielile care se calculează proporțional cu cota parte indiviză a fiecărui proprietar, respectiv cele de întreținere, reparații și consolidare a părților comune, cheltuieli cu materiale consumabile și alte cheltuieli administrative, a învederat că sumele au fost în mod greșit calculate având ca bază o cotă indiviză care nu corespunde celei reale prevăzute în cartea funciară sau cu lista ce face parte integrantă din acordul de asociere. A contestat cotele indivize aferente apartamentelor nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 27 menționate în listele de plată.
A reclamant existența unor neconcordanțe între sumele ce reprezintă cote la utilități trecute în listele ce conțin cotele de contribuție și sumele achitate de asociație către furnizorii de utilități.
Cu referire la penalitățile de întârziere pretinse de reclamantă, a susținut că acesta nu a făcut dovada existenței unei hotărâri a comitetului executiv al asociației de proprietari prin care să fie stabilit sistemul de penalități al asociației de proprietari. De asemenea, a arătat că niciuna dintre listele de plată depuse în probațiune nu conține data afișării ci doar orarul casieriei, contrar prevederilor legale astfel că nu se poate ști când se împlineau cele 20 de zile în care trebuia îndeplinită obligația de plată și nici data de la care penalitățile au început să curgă.
Pentru motivele expuse, a combătut susținerea reclamantei în ce privește caracterul cert, lichid și exigibil al creanței solicitate.
În drept, a invocat dispozițiile L. nr. 230/2007, H.G. nr. 1588/2007 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor L. nr. 230/2007, L. nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, art. 1777 și urm. C. civ., art. 158, 662 și 1025 C. pr.civ.
La data de 27 martie 2015, pârâta a depus „Note de ședință” (f. 239-240) prin care a solicitat instanței să rețină faptul că plata efectuată către reclamantă nu constituie o recunoaștere a pretențiilor acesteia deoarece a fost efectuată pentru a respecta cerințele legale pentru înstrăinarea apartamentelor nr. 4 și 5 referitoare la prezentarea unei adeverințe eliberate de asociația de proprietari cu privire la situația datoriilor privind cotele de întreținere. Astfel, a achitat cotele de întreținere aferente apartamentelor 4 și 5 silită de necesitatea obținerii adeverințelor necesare încheierii actelor de înstrăinare și nu din dorința de a stinge în mod benevol o datorie. Contrar susținerilor reclamantei, achitarea acestor debite nu poate fi considerată o recunoaștere tacită și o însușire a pretențiilor acesteia.
La data de 03 aprilie 2015, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (f. 242 – 244) prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtă prin întâmpinare deoarece pârâta are calitatea de proprietar al apartamentelor și spațiilor în discuție potrivit extraselor de carte funciară și, în consecință, obligația de a achita cheltuielile comune aferente acestora.
Totodată, a precizat că pârâta și-a dat consimțământul în calitate de proprietară a apartamentelor nr. 2, 3, 4 și 5 la înființarea asociației și este parte în raportul juridic născut între asociația constituită și proprietarii care au format-o.
A criticat comportamentul ambiguu al pârâtei având în vedere susținerea că este străină de raportul juridic dedus judecății dar care la data de 24.02.2015 efectuează o plată valabilă în contul asociației, după data introducerii cererii de valoare redusă.
În ce privește apărările pârâtei vizând fondul cauzei, a susținut că sunt neîntemeiate. Astfel, cheltuielile proprii reprezintă obligații ale constructorului imobilului efectuate în scopul vânzării apartamentelor. Chiar dacă nu a folosit apartamentele, ii revine sarcina de a contribui la cheltuielile comune. Totodată, prin hotărârea Adunării Generale a asociației nr. 1/23.01.2014 consemnată în procesul verbal încheiat la data de 23.01.2014, adoptată prin votul majorității membrilor Asociației de proprietari și a membrilor comitetului executiv, s-a modificat acordul inițial de asociere prin recalcularea suprafețelor utile totale și a cotelor părți ce rezultă, urmare a construirii spațiilor de la mansardă și de la demisol, cotele recalculate fiind folosite la repartizarea cheltuielilor lunare per proprietar. Așadar, critica referitoare la stabilirea cuantumului cheltuielilor în funcție de cotele indivize înscrise pe liste este lipsită de orice temei legal din moment ce a consimțit la această modificare. În fine, a precizat și că asociația nu a achitat în întregime sumele datorate furnizorilor de utilități din cauza restanțierilor.
A anexat procesul verbal încheiat la data de 23 ianuarie 2014 (f. 245-246).
Pentru termenul de judecată din data de 24 aprilie 2015, reclamanta a depus o cerere adițională (f. 252) prin care a solicitat instanței să rețină că pârâta a achitat la data de 17.04.2015 suma de 1.531,14 lei reprezentând cheltuieli de întreținere aferente apartamentelor nr. 2 și 3 astfel că a recunoscut și și-a însușit creanța și îi datorează în continuare penalitățile de întârziere și cheltuielile de întreținere aferente apartamentelor aflate la demisolul imobilului situat în Cluj-N., ., jud. Cluj.
În probațiune, a depus un extras de cont (f. 253).
La termenul de judecată din data de 24.04.2015, a urmare a celor două cereri adiționale în sensul diminuării debitului principal inițial, instanța a constatat că reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata în favoarea sa a sumei de 2.553, 37 lei și a sumei de 782,47 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Ulterior punerii în discuția contradictorie a părților, în temeiul art. 248 alin. (4) C. pr.civ., instanța a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocată prin întâmpinare, cu fondul cauzei apreciind că pentru soluționarea excepției sunt necesare aceleași probe ca și pentru rezolvarea fondului.
La același termen de judecată, instanța a încuviințat proba interogatoriului pârâtei și a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei: chitanță de plată (f. 12), factura fiscală nr. 181/10.02.2015 (f. 13), factura fiscală nr. 172/04.12.2014 (f. 14), extras de cont din data de 06.01.2015 (f. 15), chitanța nr. A1025589 (f. 16), certificat de înregistrare fiscală . nr._ (f. 17), cerere de dobândire a personalității juridice (f. 19), împuternicire (f. 20), încheierea civilă nr._/CC/2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. la data de 20 septembrie 2013 și dovadă de comunicare (f. 19, f. 21); acord de asociere (f. 22-23), proces verbal nr. 2 al Adunării Generale din data de 23.07.2013 (f. 24); statutul asociației de proprietari din Cluj-N., . (f. 25-29) proces verbal privind proprietarii din Cluj-N., ., care au consimțit la constituirea asociației de proprietari (f. 30), adresă a Primăriei Cluj-N. către S.C. L.&M S.R.L. nr._/43 din 08.07.2013 (f. 31, f. 32), extras CF nr._-C1 pentru imobilul situat în Cluj-N., . (f. 33-42), certificat O.N.R.C. (f. 42-45), dovadă de comunicare la data de 15.12.2014 (f. 46), confirmare de primire (f. 46 verso, f. 47), punere în întârziere din 05.12.2014 (f. 48), proces verbal din data de 19.12.2014 privind invitația la conciliere (f. 49), tabel cu penalizările cheltuielilor comune la data de 31.05.2015 (f. 50), liste de plată, chitanțe și facturi fiscale aferente lunilor decembrie 2014 – noiembrie 2013 (f. 51- 219).
Pentru termenul de judecată din data de 15 mai 2015, pârâta a depus răspunsul la interogatoriu (f. 257-258).
La termenul de judecată din data de 15 mai 2015, instanța a admis cererea reclamantei de îndreptare a erorii de calcul strecurate în încheierea ședinței publice din data de 24.04.2015 referitoare la debitul principal pretins și a constatat că reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata în favoarea sa a sumei de 2.753,51 lei cu titlu de debit principal restant și penalități în valoare de 782,47 lei.
Pârâta a depus răspunsul la interogatoriu (f. 259-260) precum și dovada achitării onorariului avocațial în cuantum de 700 lei către reprezentantul său convențional (f. 261).
În susținerea solicitărilor privind penalitățile de întârziere și restituirea taxei judiciare de timbru, reclamanta a depus decizii din jurisprudența Curții Constituționale (f. 262-278).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. pr. Civ. Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei iar conform alineatului 4 al aceluiași text de lege Excepțiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleași dovezi ca și pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau după caz, pentru soluționarea fondului.
Astfel cum prevede art. 36 C. pr.civ., Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Față de obiectul prezentei cauze, calitatea procesuală pasivă incumbă proprietarului, conform art. 46 din L. nr. 230/2007.
Analizând materialul probator administrat în cauză în scopul soluționării cu prioritate, în detrimentul fondului, a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. L.&M S.R.L., invocată prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
În fapt, din extrasul de carte funciară nr._-C1 a imobilului situat în Cluj-N., . (f. 33-41) rezultă că pârâta S.C. L.&M S.R.L. figurează ca și proprietară a unităților individuale nr. 2, 3, 4, 5 și 47 cu o cotă de 1/1 a dreptului de proprietate, dobândit prin cumpărare, parcelare și dezmembrare.
Potrivit acordului de asociere și procesului verbal din data de 23.07.2014 (f. 22-24), proprietarii de bunuri de apartamente și spații cu altă destinație din condominiul situat în Cluj-N., ., jud. Cluj au hotărât constituirea Asociației de proprietari ., jud. Cluj. Pârâta a semnat și a ștampilat tabelul anexă la procesul verbal de ședință la rubricile parter .. 27, demisol . verso) precum și procesul verbal privind proprietarii din Cluj-N., . care au consimțit la constituirea asociației de proprietari (f. 30).
La data de 24.02.2015, pârâta a achitat reclamantei suma de 1.685,02 lei cu titlu de cheltuieli .. 5 (f. 228).
La data de 17.05.2015, pârâta a achitat reclamantei suma de 1.531,14 lei cu titlu de cheltuieli .. 3 (f. 253).
Așadar, înscrisurile depuse în probațiune contrazic alegațiile pârâtei referitoare la lipsa calității sale de proprietar al apartamentelor nr. 2-5 și demisolului. Totodată, instanța apreciază ca neîntemeiată susținerea pârâtei în sensul că are doar calitatea de constructor al apartamentelor, din moment ce a procedat la vânzarea succesivă a unităților individuale ce compun condominiul și urmărește să înstrăineze apartamentele nevândute încă, întrucât pentru a putea vinde, trebuie să fie titularul dreptului de proprietate. Acest aspect reprezintă concretizarea unui principiu general de drept potrivit căruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are.
Pârâta a efectuat două plăți parțiale ale debitului principal inițial pretins, ulterior datei introducerii prezentei cereri contestând însă faptul că reprezintă recunoașteri ale pretențiilor reclamantei. Totuși, deși a susținut că plățile au materializat dorința de a obține adeverințe din partea asociației, tocmai finalitatea achitării debitului contrazice lipsa calității sale procesuale pasive întrucât a urmărit stingerea debitelor datorate pentru a se satisface una dintre cerințe legale pentru înstrăinarea apartamentelor: lipsa datoriilor proprietarului către asociația de proprietari (art. 20 din L. nr. 230/2007: alin. (1) proprietarii care își înstrăinează apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât aceea de folosință sunt obligați ca la întocmirea formelor de înstrăinare să facă dovada achitării la zi a cotelor contribuție la cheltuielile asociației de proprietari. (2) Notarii publici nu vor autentifica actele de înstrăinare fără o adeverință din partea asociației de proprietari care să reprezinte dovada achitării la zi a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari. Actele de înstrăinare încheiate cu nerespectarea acestei obligații sunt nule de drept.)
În consecință, instanța constată calitatea pârâtei de proprietar al apartamentelor nr. 2,3,4,5 și a demisolului și, în consecință, calitatea procesuală pasivă în accepțiunea art. 46 din L. nr. 230/2007 motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare ca neîntemeiată.
Procedând la analiza pe fond a cererii astfel cum a fost precizată de reclamantă, cu privire la capătul principal, din listele de plată de la filele 51-219, instanța reține că asociația reclamantă a stabilit pentru demisol (D sau D=D1+D2+D3+D+4+D5+D6) următoarele sume cu titlu de cheltuieli comune curente aferente lunilor noiembrie 2013 - decembrie 2014: noiembrie 2013 – 70,21 lei (f. 218), decembrie 2013 – 58,38 lei (f. 209), ianuarie 2014 – 62,07 lei+32,62 lei+33,70 lei+36,75 lei+68,77 lei+36,94 lei = 270,85 lei (f. 203), februarie 2014 – 85,74 lei+25,70 lei+27,91 lei+34,14 lei+99,40 lei+34,54 lei = 307,43 lei (f. 192), martie 2014 – 72,33 lei+21,69 lei+23,55 lei+28,80 lei+83,86 lei+29,13 lei = 259,36 lei (f. 182), aprilie 2014 – 56,25 lei+19,40 lei+20,76 lei+24,58 lei+64,64 lei+24,82 lei = 210,45 lei (f. 163), mai 2014 – 59,90 lei+17,96 lei+19,50 lei+23,85 lei+69,45 lei+24,13 lei = 214,79 lei (f. 150), iunie 2014 – 63,15 lei+18,94 lei+20,56 lei+25,14 lei+73,21 lei+25,43 lei = 226,43 lei (f. 142), iulie 2014 – 66,31 lei+19,88 lei+21,59 lei+26,40 lei+76,87 lei+26,71 lei = 237,76 lei (f. 128), august 2014 – 55,78 lei+16,73 lei+18,16 lei+22,21 lei+64,67 lei+22.47 lei = 200,02 lei (f. 115), septembrie 2014 – 55,01 lei+16,50 lei+17,91 lei+21,90 lei+63,78 lei+22,16 lei = 197,26 lei (f. 97), octombrie 2014 – 59,54 lei+17,85 lei+19,39 lei+23,71 lei+69,03 lei+23,98 lei = 213,50 lei (f. 85), noiembrie 2014 – 56,38 lei+16,91 lei+18,36 lei+22,45 lei+65,36 lei+22,71 lei = 202,17 lei (f. 68) și decembrie 2014 – 60,90 lei+18,26 lei+19,83 lei+24,25 lei+70,60 lei+24,53 lei = 218,37 lei (f. 51), în total suma de 2.886,98 lei.
La data de 24.02.2015, pârâta a achitat reclamantei suma de 1.685,02 lei cu titlu de cheltuieli .. 5 (f. 228).
La data de 17.05.2015, pârâta a achitat reclamantei suma de 1.531,14 lei cu titlu de cheltuieli .. 3 (f. 253).
Din tabelul cu penalizările cheltuielilor comune la data de 31.01.2015 (f. 50), instanța observă că reclamanta a calculat cu acest titlu în sarcina pârâtei sumele de 1.625,81 lei și 117,94 lei aferente cheltuielilor comune restante pentru demisol în anii 2013-2014, începând cu luna ianuarie 2014.
În drept, potrivit art. 46 din L. nr. 230/2007, Toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
În speță, instanța constată că, potrivit listelor de plată anexate cererii, valoarea cheltuielilor curente aferente demisolului și datorate de pârâtă pentru lunile octombrie 2013 – decembrie 2014 este de 2.886,98 lei. Pârâta nu a făcut proba plății lor către reclamantă.
Susținerile acesteia din întâmpinare referitoare la faptul că în perioada anterioară înființării asociației de proprietari precum și o anumită perioadă după înființarea acesteia, toate utilitățile necesare întregului ansamblu de locuințe au fost asigurate pe cheltuiala sa fără ca acestea să îi fie restituite nici până în prezent sau că a achiziționat, montat și pus în funcțiune pe cheltuială proprie o pompă de apă care să asigure presiunea necesară pe conducta de apă și bariera aflată la . fără ca asociația de proprietari să îi restituie aceste sume de bani, reprezintă simple afirmații fără suport probator.
Apărarea de fond a pârâtei referitoare la faptul că în sarcina sa au fost stabilite cheltuieli nedatorate întrucât spațiile nu au fost închiriate și folosite de nicio persoană este neîntemeiată prin prisma caracterului esențialmente necesar al cheltuielilor de întreținere atât pentru unitățile individuale aparținând fiecărui proprietar cât și pentru cotele părți indivize din proprietatea forțată, indiferent dacă sunt sau nu folosite. În acest sens art. 32 alin. (3) din Normele Metodologice de aplicare a L. nr. 230/2007 dispune că niciun proprietar de apartament sau de spațiu cu altă destinație decât aceea de locuință nu va fi exceptat de la obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune ca urmare a renunțării la folosirea unei părții din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spațiului cu altă destinație decât aceea de locuință în late situații.
În ce privește critica referitoare la modalitatea de calcul a cheltuielilor în raport de o altă cotă indiviză decât cea menționată în cartea funciară sau cea prevăzută în lista anexă a acordului de asociere, instanța observă că prin hotărârea Adunării Generale a asociației nr. 1/23.01.2014 consemnată în procesul verbal încheiat la data de 23.01.2014 (f. 245-246), adoptată prin votul majorității membrilor Asociației de proprietari și a membrilor comitetului executiv, s-a propus modificarea acordului prin recalcularea suprafeței utile totale și apoi a cotelor părți care rezultă urmare a construirii apartamentelor de la mansardă și de la subsol (demisol). Aceste cote recalculate se vor folosi la repartizarea cheltuielilor lunare pe proprietari.
Pârâta a fost prezentă în adunarea generală întrunită în acest scop și nu a contestat faptul că și-a dat acordul la propunerea de modificare.
Prin urmare, instanța constată, contrar susținerilor pârâtei, că stabilirea cheltuielilor comune în raport de alte cote indivize decât cele menționate în cartea funciară sau în alte înscrisuri a avut ca temei o hotărâre a adunării generale în acest sens, la care a fost prezentă și a consimțit. Prin urmare, contestarea cuantumului cheltuielilor prin prisma acestui motiv este neîntemeiată.
Referitor la pretinsele neconcordanțe dintre sumele ce reprezintă cote la utilități și sumele achitate de asociație către furnizorii de utilități, instanța contată că reclamanta a achitat lunar către cei din urmă contravaloarea serviciilor prestate în favoarea condominiului în limita resurselor financiare acumulate prin plata de către proprietari a cotelor lunare de contribuție.
Așadar, dând eficiență și principiului disponibilității, instanța constată că reclamanta deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei în cuantum de 2.753,51 lei cu titlu de cheltuieli comune aferente demisolului pentru perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014. Pârâta nu a făcut dovada stingerii creanței prin plată sau în alt mod.
În consecință, instanța va admite cererea astfel cum a fost precizată și va obliga pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 2.753, 51 lei cu titlu de debit principal restant.
În ceea ce privește capătul cererii de chemare în judecată reprezentat de obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 782,47 lei aferente debitului restant înregistrat în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, astfel cum prevede art. 49 din L. nr. 230/2007, Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalităților să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că prin statutul asociației ( art. 29 alin. 8 și 9, f. 27-28), s-a convenit faptul că asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari afișate pe lista lunară de plată este de maximum 20 de zile calendaristice.
Prin procesul-verbal încheiat la data de 23 ianuarie 2014 (f. 245-246), s-au stipulat penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere pentru plăți restante de peste 30 de zile.
Verificând temeinicia capătului accesoriu al cererii, instanța constată, în acord cu susținerile pârâtei, că niciuna dintre listele de plată depuse în probațiune și aferente perioadei noiembrie 2013 – decembrie 2014, nu conține data afișării la avizier. Prin urmare, nu poate fi determinată nici data scadenței debitului principal (maximum 20 zile de la data afișării listei de plată) și prin urmare, nici momentul de început al curgerii penalităților de întârziere.
Totuși, prin coroborarea cu dispozițiile generale ale Codul Civil din 2009, sub al cărui imperiu s-au născut obligațiile succesive de plată, instanța observă că reclamanta a pus în întârziere pârâta cu privire la îndeplinirea obligațiilor de plată, prin scrisoare recomandată recepționată potrivit confirmării de primire la data de 15.12.2014. Prin punerea în întârziere transmisă pârâtei, reclamanta i-a acordat un termen de plată până în data de 30 decembrie 2014. Prin urmare, instanța constată că pârâta este în întârziere pentru plata sumelor reprezentând cheltuieli comune restante începând cu data de 31 decembrie 2014.
În consecință, va admite în parte cererea reclamantei privind accesoriile și va obliga pârâta să plătească în favoarea sa penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere după cum urmează: pentru suma de 1.685,02 lei reprezentând cheltuieli comune aferente apartamentelor 4 și 5 de la data de 31 decembrie 2014 și până la data de 31.01.2015; pentru suma de 1.531,14 lei reprezentând cheltuieli comune aferente apartamentelor 2 și 3 de la data de 31 decembrie 2014 și până la data de 31.01.2015; pentru suma de 2.753.51 lei reprezentând cheltuieli comune aferente demisolului începând cu data de 31.12.2014 și până la data de 31.01.2015.
Instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea în ce privește penalitățile de întârziere calculate începând cu a 31 – a zi de la data scadenței sumelor de plată și până la data de 30.12.2014.
Conform art. 453 alin. (1) C. pr. civ., Partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată iar potrivit art. 452 C. pr. civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Instanța reține culpa procesuală preponderentă a pârâtei în ocazionarea prezentului demers procesual, astfel încât o va obliga la plata în favoarea reclamantei a sumei de 300 lei reprezentând onorariul avocațial dovedit prin chitanța de plată de la fila 14, 265 lei reprezentând contravaloarea serviciului de eliberare a extrasului CF (f. 12) și 24 lei – contravaloarea serviciilor de eliberare a certificatului ORC, în total 589 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Va respinge, ca neîntemeiată, solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 500 lei cu titlu de onorariu avocațial perceput pentru invitația la conciliere întrucât dispozițiile legale nu impun parcurgerea unei astfel de proceduri anterior introducerii cererii. Invitația la conciliere reprezintă o modalitate facultativă de soluționare a litigiilor lăsată la aprecierea părții interesate fără a genera obligații în sarcina părții invitate. Prin urmare, pârâta nu poate fi obligată la suportarea costurilor unei proceduri demarate din inițiativa exclusivă a reclamantei fără ca legea să le impună părților să o urmeze.
Va respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata în favoarea sa a onorariului avocațial în cuantum de 700 lei (f. 261), ca neîntemeiată, incumbându-i într-o măsură determinantă ocazionarea prezentului litigiu.
Întrucât prezenta cerere este scutită de taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, instanța va dispune restituirea către reclamantă a sumei de 200 lei achitată cu acest titlu astfel cum rezultă din chitanța de plată de la fila 9.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. L.&M S.R.L., invocată prin întâmpinare.
Admite în parte cererea de valoare redusă formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . CLUJ-N., C.I.F._, cu sediul procesual ales în Cluj-N., ., ., jud. Cluj, persoana însărcinată cu primirea corespondenței fiind administratorul Mihasan L. în contradictoriu cu pârâta S.C. L.&M S.R.L., cu sediul în Cluj-N., ., .. Cluj, înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, C.U.I._ și sediul procesual ales în Cluj-N., . nr. 8, . la C.. Av. „L. A. R.”.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 2.753,37 lei reprezentând debite restante la cheltuielile comune aferente demisolului pentru perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere calculate pentru suma de 1.685,02 lei reprezentând cheltuieli comune aferente apartamentelor 4 și 5 de la data de 31.12.2014 și până la data de 31.01.2015; pentru suma de 1.531,14 lei reprezentând cheltuieli comune aferente apartamentelor 2 și 3 de la data de 31.12.2014 și până la data de 31.01.2015; pentru suma de 2.753,37 lei reprezentând cheltuieli comune aferente demisolului începând cu data de 31.12.2014 și până la data de 31.01.2015.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 589 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Dispune restituirea către reclamantă a sumei de 200 lei reprezentând taxă judiciară de timbru nedatorată, achitată conform chitanței de plată . nr. MCJCH_ eliberată de Municipiul Cluj-N. – Direcția Economică la data de 17.02.2015.
Respinge cererea în rest, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi data de 22 mai 2015.
Președinte, Grefier,
A. L. A. M. F.
Red. L.A./Dact. L.A.
4 ex./19.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5135/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3988/2015.... → |
|---|
