Plângere contravenţională. Sentința nr. 5185/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5185/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 5185/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5185/2015
Ședința publică de la 22.05.2015
Completul constituit din
JUDECĂTOR: M. I.
GREFIER: A. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul L. R. M. in contradictoriu cu intimata C. SA - C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta din partea petentului lipsa, reprezentantul conventional, av. F. A., cu imputernicire la dosar, fl. 5, lipsa fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, dupa care:
Instanța, procedând la verificarea competenței sale potrivit art.131 alin. 1 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, având în vedere dispozițiile din art.10 indice 1 din OG nr. 15/2002. Totodată, constată, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, faptul că plângerea a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.
Avand cuvantul in probatiune, potrivit art. 255 alin.1 C.pr.civ., reprezentantul petentului solicita incuviintarea probei cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum si depunerea de catre intimat a intregii documentatii in baza careia a fost intocmit procesul verbal, precum si inscrisuri din care sa rezulte daca petentul a mai fost identificat si sanctionat in trafic dupa data de 04.11.2014.
Potrivit art. 255 alin.1 C.pr.civ. si art.258 alin.1 C.pr.civ., instanta incuviinteaza proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, apeciindu-le ca fiind utile solutionarii ei.
F. de inscrisurile solicitate in probatiune de catre petent, instanta constata depunerea de inscrisuri din partea intimatului, totodata, apreciaza ca, raportat la proba cu inscrisuri, nu se mai impune revenirea cu solicitarea catre intimata de a depune inscrisuri din care sa rezulte daca petentul a mai fost identificat si sanctionat in trafic dupa data de 04.11.2014.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin.1, declară închisă faza cercetării procesului.
Instanța, în temeiul art. 244 alin. 3 C.pr.civ., ia act de faptul că reprezentantul petentului și-a exprimat acordul ca dezbaterea fondului să aibă loc la acest termen de judecată și, în temeiul art. 392 C.pr.civ., declară deschisă etapa dezbaterilor și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentului solicita admiterea plangerii asa cum a fost formulata, in special fata de argumentele de la petitul nr.1, mentionand ca, din inscrisurile depuse de catre intimat, nu rezulta marca autovehiculului, sustinand ca la data incheierii procesului verbal de contraventie respectivul autoturism nu a parasit orasul. Acesta solicita cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocatial si taxa judiciara de timbru.
Instanța, în temeiul art. 394 alin.1 C.pr.civ., declară închisă etapa dezbaterilor, rămânând în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj N. la data de 04.03.2015 sub nr._, petentul L. R. M., CNP_, cu dom. în Cluj N., .. 8, ., a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informaticǎ - C. -, cu sediul în București, .. 401 A, Sector 6, CUI_, înregistrată la O. R. C. sub nr. J40/552/15.01.2004, să dispună anularea procesului verbal . nr._, încheiat la data de 16.02.2015, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea litigiului.
În motivarea plângerii sale, petentul a învederat, în esență, că actul contestat nu a fost semnat, olograf, de agentul instrumentator, așa încât este lovit de nulitate și, totodată, a menționat că procesul verbal nu cuprinde nici semnătura sa, acesta fiind oricum dresat fără acordarea posibilității de a formula obiecțiuni și, în fine, raportat la fapta imputată, s-a subliniat că vehiculul nu s-a aflat, la data indicată în actul de constatare, în jud. B., oricum sistemul de verificare a rovinietei nefiind omologat.
În drept, s-au invocat prevederile O. G. nr. 2/2001 și ale O. G. nr. 15/2002.
În susținerea pretențiilor sale, petentul a anexat înscrisuri ( f. 4 și 6 - 7 ).
Plângerea formulatǎ a fost legal timbratǎ, fiind anexatǎ chitanța ce atestǎ plata taxei judiciare de timbru în sumǎ de 20 lei ( f. 3 ), potrivit art. 19 din O. U. G. nr. 80/2013.
Intimata nu a depus întâmpinare, însă, la 30.03.2015, a anexat înscrisuri ( f. 13 - 16 ).
Petentului i-au fost comunicate înscrisurile depuse de către intimată ( f. 19 - 21 ), însă nu s-a formulat o poziție procesuală în raport de acestea.
În temeiul art. 255 alin. (1) raportat la art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din procesul verbal . nr._, încheiat la data de 16.02.2015 de către intimată ( f. 6 ), petentul a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. (1) din O. G. nr. 15/2002, fiind aplicată o amendă în sumă de 250 lei, reținându-se că, la data de 11.11.2014, ora 16.57, pe DN 11, km 15 + 200 m, în jud. B., vehiculul cu numărul de înmatriculare_, ce îi aparține, a fost surprins pe când circula fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, Procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost sǎvârșitǎ, precum și arǎtarea tuturor împrejurǎrilor ce pot servi la aprecierea gravitǎții faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Pe de altă parte, conform art. 17 din același act normativ, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând, în prealabil, la examinarea procesului verbal contestat din prisma prevederilor art. 17 din O. G. nr. 2/2001, ce consacrǎ în mod limitativ cazurile de nulitate necondiționatǎ ale actului de constatare și sancționare contravenționalǎ, care pot fi invocate și din oficiu, instanța observǎ cǎ acesta nu cuprinde toate mențiunile obligatorii stabilite prin dispozițiile legale anterior evidențiate.
Din această perspectivă, este de subliniat că procesul verbal nu conține, în realitate, semnǎtura olografă a agentului instrumentator, așa încât actul dresat nu întrunește una dintre cerințele esențiale stabilite de art. 17 din O. G. nr. 2/2001, fiind lovit de o nulitate expresă, necondiționată de existența unei vătămări. În acest sens, nu poate fi omis că, la data de 16.02.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent a soluționa recursul în interesul legii, a pronunțat Decizia nr. 6/2015, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 199 din data de 25.03.2015, prin care s-a stabilit că În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele - verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Prin urmare, este de reținut că, în baza art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate pe calea recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa încât, ținând seama de data pronunțării hotărârii în prezenta cauză, trebuie apreciat că Decizia nr. 6/2015, anterior amintită, este pe deplin aplicabilă, având în vedere momentul publicării sale în Monitorul Oficial, anume 25 martie 2015. Ca atare, trebuie apreciat că, raportat la litigiul contravențional de față, dezlegarea dată prin decizia pronunțată în recurs în interesul legii își găsește fundamentul și incidența tocmai în prevederile art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., în discuție fiind o hotărâre judecătorească ce consacră o interpretare oferită de instanța supremă în realizarea atribuției sale constituționale de asigurare a unei practici unitare, în baza art. 126 alin. (3) din Constituție, interpretare care se regăsea și anterior în jurisprudența instanțelor, existând o parte a practicii ce considera că, în lipsa semnăturii olografe a agentului instrumentator, procesul verbal dresat în formă electronică și transmis persoanei sancționate în formă tipărită este lovit de nulitate. Mai mult decât atât, nu poate fi acceptat argumentul în sensul că, la data întocmirii actului contestat, agentul instrumentator nu avea obligația explicită de a semna olograf procesul verbal, de vreme ce art. 17 din O. G. nr. 2/2001 se referă tocmai la aspectul în discuție, stabilind că semnătura agentului constatator se încadrează printre cerințele esențiale ale actului de sancționare, a cărei neîndeplinire atrage o nulitate expresă a procesului verbal, necondiționată de existența unei vătămări. Nu mai puțin, trebuie reliefat elementul că, în realitate, fiind în prezența unei hotărâri judecătorești și nu a unui act normativ adoptat de puterea legiuitoare, nu poate fi acceptată ideea legată de incidența principiului neretroactivității, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, textul legii fundamentale neprivind, în realitate, hotărârile judecătorești, chiar pronunțate în recurs în interesul legii.
În acest context, raportat la critica invocată de petent, este de relevat, mai întâi, că actul de constatare reprezintă un înscris care prezintă particularități atât din perspectiva persoanelor abilitate a-l întocmi, cât și a conținutului său și a elementelor pe care trebuie să le cuprindă, potrivit art. 16 alin. (1) și 17 din O. G. nr. 2/2001, astfel că trebuie calificat drept un act administrativ unilateral cu un caracter individual, emis în temeiul puterii publice, cu scopul de a produce efecte juridice, după cum a statuat Înalta Curte prin Decizia nr. 6/2015, or art. 5 din Legea nr. 455/2001 asimilează înscrisul sub formă electronică unuia sub semnătură privată, care este oricum destinat exclusiv folosirii în sistemul electronic, ceea ce nu este cazul în ipoteza actului de constatare și sancționare contravențională, după cum s-a relevat anterior. În al doilea rând, raportat la reglementarea art. 26 alin. (3) și 27 din O. G. nr. 2/2001, se impune a se reține că, de vreme ce legiuitorul a instituit necesitatea comunicării procesului verbal către persoana sancționată, prin poștă, cu aviz de primire, iar în subsidiar prin afișare, așadar a consacrat o procedură consecventă formei clasice a actului de constatare, iar nu celei electronice, cerința semnăturii olografe a agentului instrumentator se impune cu certitudine a fi îndeplinită, sub sancțiunea stabilită de art. 17 din O. G. nr. 2/2001. În fine, din întreaga economie a dispozițiilor art. 4 pct. 1 - 4 și 7 din Legea nr. 455/2001 decurge concluzia în sensul că sfera de aplicare a semnăturii electronice pe care actul normativ indicat o consacră nu poate fi extinsă la nivelul procedurii contravenționale și nici nu poate fi compatibilă cu exigențele pe care le presupune dresarea unui act de constatare, potrivit art. 16 alin. (1) și 17 din O. G. nr. 2/2001.
Așadar, în ce privește cauza de față, trebuie observat că procesul verbal contestat ar fi fost încheiat în formă electronică, fiind semnat în aceeași modalitate, după cum s-a consemnat în cuprinsul său ( f. 6 ), însă a parvenit petentului pe suport hârtie, fără a putea fi individualizată semnătura olografă a agentului instrumentator ( f. 6 ), or în aceste circumstanțe, ținând seama de argumentele anterioare, trebuie apreciat că actul dresat este lovit de nulitate, conform art. 17 din O. G. nr. 2/2001.
În consecințǎ, având în vedere ansamblul argumentelor expuse în cele de mai sus, în baza art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, plângerea formulatǎ urmeazǎ a fi admisă, iar procesul verbal contestat va fi anulat, corelativ cu exonerarea petentului de la plata amenzii în sumă de 250 lei, stabilită în sarcina sa prin actul contestat, cu mențiunea că, în condițiile în care a fost identificată o cauză de nulitate expresă și necondiționată a procesului verbal, nu se impun a mai fi examinate celelalte motive de nelegalitate și netemeinicie ale actului încheiat, astfel cum au fost evidențiate de petent în cuprinsul plângerii.
Potrivit art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar conform art. 451 alin. (1) din C. proc. civ., în cuantumul cheltuielilor de judecată se include și taxa judiciară de timbru, respectiv onorariul avocatului. În consecință, ținând seama de soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, instanța consideră că este justificată solicitarea privind plata cheltuielilor de judecată, sens în care intimata va fi obligată sǎ achite petentului suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli de judecatǎ, din care 20 lei reprezintǎ taxa judiciarǎ de timbru ( f. 3 ), iar 300 lei onorariul avocatului ( f. 4 ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de către petentul L. R. M., CNP_, cu dom. în Cluj N., .. 8, ., jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informaticǎ - C. -, cu sediul în București, .. 401 A, Sector 6, CUI_, înregistrată la O. R. C. sub nr. J40/552/15.01.2004.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 16.02.2015 de către intimată.
Exonerează petentul de la plata amenzii în sumă de 250 lei, stabilită în sarcina sa prin actul contestat.
Obligǎ intimata sǎ achite petentului suma de 320 lei cu titlu de cheltuieli de judecatǎ, din care 20 lei reprezintǎ taxa judiciarǎ de timbru, iar 300 lei onorariul avocatului.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria Cluj N..
Pronunțatǎ în ședințǎ publicǎ, azi, 22.05.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
M. I. A. M. M.
Red. / Tehn. MI
25.05.2015 - 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5167/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5143/2015.... → |
|---|
