Contestaţie la executare. Sentința nr. 2989/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2989/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 2989/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2989/2015
Ședința publica din data de 23 martie 2015
Instanța compusa din:
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: C. S.
Pe rol se afla soluționarea cauzei civile privind pe contestatorii B. C. V. si M. F. M. în contradictoriu cu intimata . LICHIDATOR JUDICIAR EXPERT INSOLVENTA SPRL, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publica, se prezintă pentru contestatori, av. D. F., lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se constată că la dosarul cauzei a fost depus de către SCPEJ A. și Oszoczki la data de 11.03.2015 prin serviciul Registratură al instanței, dosarul execuțional solicitat de catre instanta și înscrisuri anexe (f.142-297).
Instanța, fata de fila 214 dosarul cauzei, constată că contestația la executare a fost formulată în termenul de 15 zile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Reprezentantul contestatorilor invedereaza ca a fost depusa, alturat raspunsului la intampinare, hotararea data de catre judecatorul sindic, insa aceasta o viza doar pe contestatoarea B. C.. Depune la dosarul cauzei, in sedinta publica extras de pe portalul Curții de Apel A. I. si hotararea pentru contestatorul M. F. M. ce vizeaza instituirea dreptului de retentie.
Reprezentantul contestatorilor arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Instanta, in temeiul art. 258 alin.1 C. proc. civilă încuviințează pentru părți probele cu înscrisurile depuse la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 C. proc. civilă și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul contestatorilor solicita instanței admiterea contestatiei la executare astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată constand in taxa judiciara de timbru si onorariu avocatial, conform inscrisurilor pe care le depune la dosar. Sustine ca la dosarul cauzei au fost depuse doua sentinte privind instituirea dreptului de retentie in favoarea contestatorilor cu privire la cele doua apartamente, iar acest drept de retentie confera dreptul de a refuza instituirea imobiliara.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin.1 C. proc. civilă închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Constata ca:
P. contestatia înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus la data de 04.09.2014 contestatorii B. C. V. si M. F. M., în contradictoriu cu intimata ., prin lichidator judiciar ., au formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate în cadrul dosarului execuțional nr. 704/2014 al SCPEJ A. și Oszoczki, solicitând in principal anularea executarii silite insasi sau/ si a tuturor actelor de executare intocmite impotriva lor, iar in subsidiar au solicitat incetarea executarii silite. Totodata, s-a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestatiei, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatorii au arătat in esenta că executarea lor silita, in vederea evacuarii, este lipsita de temei legal, deoarece detin un drept de retentie asupra imobilelor din care se urmareste evacuarea lor.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 711-719/C.pr.civ, art. 2495 alin. 1/C.civ, art. 2498/C.civ.
Intimata a formulat întâmpinare (f. 25 si urm.) solicitând respingerea contestației ca fiind nefondata, deoarece prin sentinta nr. 178/F/2014 pronuntata de Tribunalul A. s-a dispus evacuarea paratilor din imobilele in care locuiesc, iar instituirea dreptului de retentie invocat de contestatori a fost solicitat ulterior pronuntarii si ramanerii irevocabile a titlului executoriu prin care a fost dispusa evacuarea paratilor si ulterior comunicarii somatiei de evacuare emisa de executorul judecatoresc.
S-a mai aratat ca instituirea dreptului de retenție nu reprezintă o certitudine a restituirii sumei pretinse drept despăgubire ce ar conduce la o detenție a imobilului, cum susțin contestatorii, ci reprezintă strict un mijloc de garantare a creanței.
Intimata mai invocă în sprijinul său dispozițiile art. 53 din legea nr. 86/2006 arătând că nu există nici un impediment de ordin legal care să împiedice valorificarea, în cadrul procedurii de faliment a F. SRL, a imobilului care a făcut obiectul antecontractului.
Contestatorii au formulat răspuns la întâmpinare în care au solicita respingerea susținerilor intimatei, cu motivarea ca acestea nu au nicio bază legală (f. 116-117).
In probatiune, a fost administrata proba cu inscrisuri, la dosarul cauzei fiind atașata copia certificata a dosarului execuțional nr. 704/2014 al S.C.P.E.J. A. și Oszoczki (f. 142 si urm.).
Deliberand, instanța reține următoarele:
În fapt,din inscrisurile depuse la (f. 33-47) instanta retine ca la data de 13.05.2010 intre contestatoarea B. C. V. si intimata s-a incheiat un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul situat în Florești, . nr. 8, corp B, ., inscris in CF nr._ a localitatii Floresti, nr. cad._-C2-U28, iar din inscrisurile depuse la (f. 49 si urm.) instanta retine ca la data de 14.05.2010 intre contestatorul M. M. F. si intimata s-a incheiat un antecontract de vânzare cumpărare având ca obiect imobilul situat în Florești, . nr. 8, corp A, ., inscris in CF nr._ a localitatii Floresti, nr. cad._-C1-U20.
P. sentința comercială nr. 336/F/2010 pronunțată de Tribunalul A. (f. 73-75) a fost dispusă deschiderea procedurii insolvenței împotriva promitentei vânzătoare, iar prin sentinta comerciala nr. 256/F/2011 pronuntata de Tribunalul A. (f. 76-77) s-a dispus inceperea procedurii falimentului reclamantei.
P. sentința nr. 178 pronunțată în data de 21.02.2014 în dosarul nr._ /a2 aflat pe rolul Tribunalului A. (f. 33 si urm.), instanța a constatat încetarea antecontractelor de vânzare-cumpărare incheiate intre contestatori si intimata, dispunand totodata evacuarea contestatorilor din imobilele in discutie (f. 78-89), insa prin sentința nr. 659/F/2014 pronuntata de Tribunalul A. s-a instituit in favoarea contestatorilor un drept de retentie pana la achitarea de catre intimata a sumelor pe care aceasta a fost obligata sa le achite contestatorilor prin sentinta nr. 405/F/2013 pronuntata de Tribunalul A., ramasa irevocabila prin decizia nr. 927/2013 pronuntata de Curtea de Apel Cluj (f. 10 si urm).
La data de 15.07.2014 intimata a formulat cerere de executare silită împotriva mai multor debitori, printre care si contestatorii din prezenta cauza, solicitând evacuarea acestora din apartamentele cu nr. 20 si 28 mai-sus mentionate (f. 143 si urm.).
În drept, instanta retine ca executarea silită este procedura prin mijlocirea căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătoreasca sau printr-un alt titlu executoriu, constrânge – cu concursul organelor competente – pe debitorul sau, care nu își execută de bunăvoie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a le aduce la îndeplinire, în mod silit, procedura fiind reglementată în Cartea a V-a din Codul procedură civilă.
Potrivit art. 711 alin. 1 C.pr.civ. „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare”.
Totodată, conform dispozițiilor 2495 alin. 1 „cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu își execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.”
P. urmare, dreptul de retentie reprezintă acel drept real de garantie, in virtutea căruia cel care detine un bun imobil sau mobil al altcuiva, pe care trebuie sa il restituie, are dreptul să rețină bunul respectiv, să refuze deci restituirea lui, până ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le datorează in legatura cu acest bun.
Principalul efect al dreptului de retentie este facultate pe care o dobândește creditorul aflat în posesia bunului de a refuza restituirea acestuia până la plata integrală a sumei datorate. Deci, dreptul de retenție reprezintă un mijloc pasiv de respingere a pretențiilor altor persoane, printre care se află si proprietarul.
Având în vedere acest aspect, instanța reține că executarea silită începută impotriva intimatilor în temeiul sentinței civile 178 pronunțată de Tribunalul A. în data de 21.02.2014 în dosarul nr._ /a2 este nelegală, având în vedere faptul că contestatorii dețin un drept de retenție instituit în favoarea lor printr-o hotărâre definitivă.
Cat priveste apararea intimatei, in sensul ca recunoașterea drepturilor de retenție ale contestatorilor a fost ulterioară obținerii hotărârii de evacuare, aceasta este lipsita de relevanta, din moment ce aceste drepturi au fost recunoscute printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, pronunțată în contradictoriu cu intimata și care nu poate fi ignorată de aceasta.
F. de considerentele de fapt si de drept mai-sus expuse, instanța apreciaza ca executarea silită începută de către intimată impotriva contestatorilor este nelegala, reprezentand un veritabil abuz de drept, motiv pentru care se impune admiterea acesteia si anularea tuturor actelor de executare efectuate impotriva contestatorilor în dosarul nr. 704/2014 al S.C.P.E.J. A. și Oszoczki si, in consecinta, va dispune in acest sens.
F. de solutia data, instanta va respinge cererea de suspendare a executarii silite ca fiind ramasa fara obiect.
In temeiul disp. art. 453 Cod pr.civila, instanta va obliga intimata sa achite contestatorilor cheltuielile de judecata ocazionate de promovarea prezentei contestatii, in cuantum de 1.130 lei, justificate cu inscrisurile de la (f. 313 si urm).
Raportat la dispozitiile art. 45 alin. 1 lit. f), alin. 2 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, conform carora, cand contestatia la executare a fost admisa, iar hotararea a ramas definitiva, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petitionarului, formulata in termen de 1 an de la data ramanerii definitive a hotararii, instanta nu va acorda cheltuielile de judecata constand din taxe judiciare de timbru, retinand ca la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, contestatorii pot uza de procedura mai-sus mentionata pentru restituirea acestor taxe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatorii B. C. V. si M. F. M., cu domiciliul procesual ales in Cluj-N., .. 113, ., parter, in contradictoriu cu intimata F. SRL – în faliment cu sediul în A.-I., ., jud. A., având nr. de înregistrare în registrul comerțului J1/87/_ și CUI_ prin lichidator judiciar EXPERT INSOLVENȚĂ SPRL cu sediul în D., .. 2, ., și în consecință:
Anulează executarea silită și toate actele de executare efectuate impotriva contestatorilor în dosarul nr. 704/2014 al SCPEJ A. și Oszoczki, pentru evacuarea acestora din imobilele situat în Florești, . nr. 8, corp B, . si respectiv in Florești, . nr. 8, corp A, .
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca fiind ramasa fara obiect.
Obliga intimata sa achite contestatorilor suma de 1.130 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel la Tribunalul Specializat Cluj, in termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel depunandu-se la Judecatoria Cluj-N., sub sanctiunea nulitatii.
Pronuntata in sedinta publica din data de 23.03.2015.
JUDECATORGREFIER
M. LAZARCARMEN S.
Red. LM/Tehnored. LM/5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2970/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2974/2015.... → |
|---|
