Pensie întreţinere. Hotărâre din 26-05-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 5300/2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
ORDONANTA PRESEDINTIALA NR. 5300/2015
Ședința Publica din 26.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. P.
GREFIER: I. C.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta L. M. R. in contradictoriu cu pârâtul L. A., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal facut in cauza se prezintă reclamanta L. M. R., identificată cu C.I. . nr._, asistată de av. Olosutean M. D. M., pârâtul L. A., identificat cu C.I. . nr._ și martora T. C. I..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța administrează proba testimonială cu martora T. C. I., mărturia acesteia fiind consemnată și depusă la dosar la filele 42-43.
Nefiind alte cereri de formulat si probe de administrat, raportat la prevederile art. 238 alin. 1 N.C.P.C. instanța constată că prezenta cauză se află în stare de judecată.
În temeiul art. 244 N.C.P.C. instanța declară cercetarea procesului încheiată.
În temeiul art. 392 N.C.P.C. instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită instanței admiterea cererii așa cum a fost formulată în cererea introductivă de instanță, respectiv să se stabilească locuința minorului L. A. la reclamantă până la soluționarea acțiunii de divorț care face obiectul dosarului nr._, exercitarea în comun a autorității părintești cu privire la minor de către ambii părinți și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului în cuantum de ¼ din veniturile realizate de acesta. În ce privește caracterul urgent al cererii de emitere a ordonanței președințiale, reprezentanta reclamantei arată că reclamanta a fost nevoită să părăsească domiciliul comun datorită actelor de agresiune manifestate de pârât față de aceasta, astfel că aceasta s-a aflat în imposibilitate de a se ocupa îndeaproape de minor. Totodată, arată că având în vedere că pârâtul exercită meseria de șofer de taxi, acesta nu se poate ocupa de minor dat fiind programnul acestuia care implică lipsa acestuia de acasa, astfel că minorul este nevoit să rămână singur acasă până la sosirea pârâtului. Mai arată că pârâtul “înverșunează“ pe minor împotriva reclamantei, acesta fiind motivul pentru care minorul nu agrează idea de a petrece timp cu reclamanta.În ce privește neprejudicierea fondului, reprezentanta reclamantei arată că se impune ca minorul să aibă stabilită locuința la locuința mamei în scopul ca acesta să beneficieze de o dezvoltare armonioasă, sens în care arată că reclamanta își desfășoară activitatea la locul de muncă până la ora 14:00, astfel că ulterior acestei ore are posibilitatea de a se îngriji de nevoile minorului, în sensul de a stabili un program adecvat pentru minor cum ar fi cel de somn, masă, învățat, etc. În altă ordine de idei, arată că la vârsta minorului nu este suficient ca legătura acestuia cu părinții să se realizeze telefonic astfel cum se întâmplă între minor și tatăl acestuia.
Reprezentanta reclamantei solicită instanței ca la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere concluziile anchetei sociale efectuată la domiciliile părților din care rezultă că reclamanta locuiește într-un apartament de două camere utilat și mobilat, iar pârâtul locuiește într-o garsonieră. Totodată, solicită să se țină cont de veniturile realizate de părți, în sensul că reclamanta realizează un venit mai mare decât cel realizat de pârât din activitatea de taximetrie. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.
Pârâtul solicită respingerea cererii, arătând că nu se opune ca minorul să aiba relații cu mama sa, însă să se tina cont si de dorința exclusivă a minorului L. A., care nu dorește să locuiască împreună cu reclamanta. Arată, că nu se opune ca autoritatea părintească cu privire la minor să se exercite în comun de către ambii părinți. Arată că dispune de condiții materiale și morale pentru a asigura minorului o bună creștere și îngrijire. În cele din urmă, arată că atunci când pârâtul se află la muncă, ocazional minorul petrece timp și cu bunicul patern al acestuia. Pârâtul arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 alin. 1 N.C.P.C., instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22.04.2015 pe rolul acestei instanțe, reclamanta L. M. R. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul L. A., emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se stabilească domiciliul minorului L. A., în vârsta de 9 ani, la domiciliul reclamantei, până la soluționarea definitiva a dos. nr._ având ca obiect divort, să se dispună exercitarea autorității părintesti în comun, de către ambii părinți și să fie obligat pârâtul la plata către minor a unei pensii de întreținere lunare, în cota de ¼ din veniturile nete realizate, până la soluționarea definitiva a dos. nr._, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că pe rolul Judecătoriei Cluj N. se afla înregistrată cererea acesteia de divort sub nr de dosar_, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din vina exclusiva a pârâtului, încuviințarea exercitării autorității părintesti în comun, de către ambii părinți, stabilirea domiciliului minorului la reclamanta, obligarea pârâtului la plata către minor a unei pensii de întreținere lunare, în cota de ¼ din veniturile nete realizate și încuviințarea pentru acesta a unui program de vizitare. Reclamanta a arătat că a fost nevoită să părăsească domiciliului comun, din cauza comportamentului pârâtului, care consuma alcool si era agresiv verbal si fizic cu aceasta, la data de 11.12.2014, fără a putea însă să îl ia si pe minorul L. A., în vârsta de 9 ani, care a rămas să-l locuiasca cu pârâtul. De atunci, pârâtul i-a interzis contactul cu minorul, singura modalitate de a-l vedea fiind vizitele în pauzele școlare, însă si atunci timpul pe care îl are la dispoziție este foarte limitat, întrucât pârâtul îi interzice să vorbească cu minorul. Minorul a lipsit timp de o săptămâna de la scoala timp in care reclamanta nu a putut deloc să ia legătura ci acesta, iar pârâtul i-a interzis contactul. Reclamanta a arătat că a observat că minorul este neîngrijit, nealimentat corespunzator, stresat, neatent la cursuri, randamentul scolar al acestuia a scăzut, aspecte care pot fi confirmate si de învățătoarea acestuia, astfel încât, locuirea copilului cu pârâtul nu este în interesul acestuia, afectându-i dezvoltarea armonioasa. Pârâtul consuma alcool zilnic si este agresiv, astfel încât, locuirea minorului cu acesta este vătămătoare. Mai mult, pârâtul este sofer de taxi si se afla mult timp la serviciu, timp în care minorul stă singur. Reclamanta a mai arătat nu a formulat până în prezent o cerere de ordonanța presedențială, întrucât i-a f0st teama ca pârâtul să nu-și răsfrângă nervii asupra minorului.
În drept, au fost invocate disp. art. 401, 496, 397, 530, 529, 532, 533 c.civ., art. 996 NCPC.
Cererea fost legal timbrată cu taxă de timbru de 20 lei (f. 6)
Pârâtul nu a depus întâmpinare la dosar, însă s-a prezentat în instanța arătând că se opune stabilirii domiciliului minorului la reclamant, întrucât minorul nu dorește să stea cu aceasta, iar el poate oferi toate condițiile materiale si morale pentru cresterea minorului la domiciliul său.
Instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului si proba testimonială cu martora T. C. I. (f. 42). Au fost efectuate anchete sociale la domiciliile părtilor (f. 35) si a fost ascultat minorul în camera de consiliu.
Analizând materialul probator în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 919 c.pr.civ. instanța poate lua, pe tot timpul procesului de divort, prin ordonanța presedințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligatia de întreținere, la încasarea alocatiei de stat pentru copii și la folosirea locuintei familiei. De asemenea, potrivit art. 996 c.proc.civ. instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În fapt, pe rolul Judecătoriei Cluj N. este înregistrat dosarul civil nr._, având ca obiect cererea promovata de reclamanta împotriva pârâtului la data de 20.02.2015, prin care reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei din vina exclusiva a pârâtului, încuviințarea exercitării autorității părintesti asupra minorului L. A., în vârsta de 9 ani, de către ambii părinți, stabilirea domiciliului minorului la reclamanta, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere lunare, în cota de ¼ din veniturile nete realizate și încuviințarea pentru acesta a unui program de vizitare a minorului.
Reclamanta susține urgența luării măsurii de stabilire a domiciliului minorului la aceasta, arătând că dezvoltarea fizica si psihica a minorului, precum și pregătirea scolara a acestuia este periclitată, din cauza locuirii minorului cu pârâtul.
Din probele administrate în cauza, cu referire la declarația martorei T. C. I. (f. 42) și concluziile anchetei sociale efectuate la domiciliul pârâtului (f. 35) rezulta că minorul este bine îmbrăcat si îngrijit, iar performantele scolare ale acestuia s-au îmbunătățit, pârâtul înscriindu-l la sugestia învățătoarei la programul de semiinternat, unde este ajutat să-și facă lecțiile. De asemenea, tatăl este cel care duce si aduce minorul la scoala și îi pregăteste pachetelul pentru scoala. Martora a arătat că în perioada de la data separării soților nu a sesizat probleme în comportamentul minorului care să necesite contactarea părintilor, starea psihica a minorului fiind una buna. Martora a mai arătat că reclamanta îl vizitează pe minor o data la două zile, însă reactia minorului este una de distanță față de mama, însă nu de respingere, minorul spunându-i în mod expres că dorește să stea cu tatăl său. În același sens a fost si optiunea minorului, care, ascultat fiind în camera de consiliu, a arătat că doreste să locuiască în continuare cu tatăl său, despre mama sa arătând că era dezinteresată, că nu îl ajuta la lectii, că nu se juca cu el si că il lovea din când în când. Realitatea tuturor acestor aspecte urmeaza a fi stabilite cu instanța investita că soluționarea cererii de divorț, care va verifica în ce măsura este justificata cererea reclamantei de stabilire a domiciliului minorului la domiciliul său, aparenta dreptului, ceruta de art. 996 c.pr.civ. fiind la acest moment în favoarea tatălui.
Astfel, instanța apreciază că pârâtul a oferit în perioada de după părăsirea de către reclamanta a domiciliului comun condițiile materiale si morale pentru îngrijirea minorului, apreciată de instanța ca fiind una corespunzătoare dezvoltării fizice si psihice normale a acestuia, împrejurările privitoare la consumul de alcool, violenta fizica si verbala, cu consecinte în planul dezvoltării fizice si psihice a copilului, nefiind dovedite. De asemenea, instanța apreciază că pârâtul poate oferi condiții locative si materiale pentru cresterea minorului, chiar dacă acestea sunt diminuate față de cele oferite de mama, iar pârâtul beneficiază si de sprijinul tătălui său în perioadele în care acesta este la serviciu.
Totodată, instanța apreciază că urgenta măsurii solicitate de către reclamanta nu se justifica, având în vederea că cererea de ordonanța presedințială a fost formulata de către reclamanta la data de 22.04.2015, deși aceasta a părăsit domiciliul comun la data de 11.12.2014 și nici nu a formulat cererea o data cu actiunea de divort din data de 20.02.2015, desi a susținut că dezvoltarea minorului este puternic afectat de locuirea în comun cu tatăl său. Ori, probele administrate în cauza conduc la concluzia că minorul este bine îngrijit de tatăl său, iar locuirea cu acesta nu are consecințe negative asupra creșterii și dezvoltării acestuia. Rămâne reclamantei să mențină și să îmbunătățească, progresiv, relația personala cu fiul său, la acest moment, nefiind oportuna luarea minorului din locuința ce constituie căminul său .
Pentru toate aceste motive, instanța apreciază că nu se impune luarea măsurilor propuse de către reclamantă și ținând cont de dispozițiile prev. de art. 919 c.pr.civ. care prevăd că, în cursul divorțului se pot lua măsuri vremelnice cu privire la stabilirea domiciliului minorului, nu si cu privire la autoritatea părintească care urmeaza a se exercita în comun de către părinti până la pronunțarea instanței pe acest aspect, instanța va respinge în totalitate cererea formulata de către reclamanta.
Față de dispozițiile art. 453 c.pr.civ., va respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, luând act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulata de reclamanta L. M. R. cu domiciliul procesual ales la cab. av. Olosutean M. D. M., cu sediul în Cluj N., P-ța A. I., nr. 8, .. Cluj, în contradictoriu cu pârâtul L. A., cu domiciliul în Cluj N., ., ., ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Ia act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în 5 zile de la pronunțare la Tribunalul Cluj.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.05.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
P. A. C. I.
Red./tehn. PA/4ex./28.05.2014
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 6429/2015. Judecătoria... | Consființire acord mediere. Sentința nr. 6290/2015.... → |
|---|
