Plângere contravenţională. Sentința nr. 1631/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1631/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 20693/211/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1631/2015
Ședința publică de la 16.02.2015
Completul constituit din
JUDECĂTOR: G. A. F.
GREFIER: A. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul S. M. în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA- C.N.A.D.N.R., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, se constata lipsa părților.
Instanța, față de lipsa părților, raportat la prevederile art. 104 alineatul 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se constata lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că la data de 06.02.2015 s-a primit răspuns din partea Primăria Municipiului Cluj N., Direcția Taxe și Impozite Locale la adresa dispusă de instanță, fiind depuse înscrisuri la dosar (fl. 36-39).
Potrivit dispozițiilor art. 244 alin.1, instanța declară închisă faza cercetării procesului și potrivit art. 394 alin.1 C.pr.civ., declară închisă etapa dezbaterilor, rămânând în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 25.09.2014, sub nr._, petentul S. M. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 03.09.2014, iar în consecință exonerarea de la plata amenzii în valoare de 250 lei.
În motivare, petentul a arătat că a fost sancționat deoarece autovehiculul cu număr de înmatriculare_ a circulat la data de 25.04.2014, ora 22:59, pe DN65, Pielești, județul D., fără a deține rovinietă valabilă. S-a susținut că respectivul autoturism a fost vândut la data de 05.11.2011 către Ciolnei I. C..
În drept, au fost invocate prevederile art.8 din Legea nr.61/1990..
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform art.19 din O.U.G. nr.80/2013.
Prin întâmpinarea depusă la data de 17.11.2014, intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat. S-a susținut că din analiza dispozițiilor art.7 și 8, coroborate cu cele cuprinse în art.1 alin.1 pct. b din O.G. nr.15/2002 reiese că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care îl conduce efectiv la data constatării contravenției. Intimata a argumentat că această înscriere este o condiție de opozabilitate, împreună cu formalitățile prevăzute de O.G. nr.15/2002, iar nerespectarea sa face ca actul juridic să nu producă efecte față de terți. Dacă în urma încheierii contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate asupra autoturismului, iar petentul figurează în continuare ca proprietar în certificatul de înmatriculare și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei. Intimata a afirmat că potrivit Ordinului 1501/2006, petentul avea obligația să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în bazele de date, tocmai pentru opozabilitate. S-a menționat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.9 alin.2 și 3 din O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R., identitatea petentului fiind stabilită în baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. De asemenea, având în vedere dispozițiile art.7 din Legea nr.455/2001 și ale art.19 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal a fost întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale, fiind generat și semnat electronic de către agentul constatator, în baza certificatului emis de CertSIGN S.A..
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr.2/2001, ale O.G. nr.15/2002, Legea nr.455/2001 și Ordinul M.T.I. nr.769/2010..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri (certificat de atestare fiscală nr._/08.11.2011 – fila 3; copie carte de identitate – fila 4; fișa de înmatriculare auto – fila 5; contract de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit – file 6-7, fila 39; dovada de comunicare – fila 12, fila 14, fila 20; procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 03.09.2014 – fila 13; certificat calificat – fila 21; planșe foto – file 22-23; adresa nr._/491/04.02.2015 – fila 36; proces-verbal de scoatere din evidența fiscală a mijloacelor de transport – fila 37; declarație pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport – fila 38).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 03.09.2014 (fila 13), emis de către C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. - CESTRIN, s-a reținut că petentul a încălcat dispozițiile art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, prin aceea că autoturismul cu număr de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat în data de 25.05.2014 pe DN65 Km15+550m, Pielești, județul D., fără a deține rovinietă valabilă, fiind sancționat cu amendă în valoare de 250 lei.
Astfel cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit din data de 05.11.2011 (fila 6), autoturismul marca „BMW” tipul 316, . motor_ și număr de înmatriculare_ a fost înstrăinat de către petent către numitul Ciolnei I. C..
La data de 08.11.2011, petentul a depus la Direcția Impozite și Taxe Locale din cadrul Municipiului Cluj-N. o declarație de scoatere din evidență a mijloacelor de transport pentru autoturismul respectiv (fila 38), în baza contractului de vânzare-cumpărare, acesta fiind scos din evidența fiscală, astfel cum reiese din procesul-verbal nr._ din data de 16.11.2011 (fila 37).
Potrivit art.31 alin.1 din O.G. nr.2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Conform art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Conform art.17 din O.G. nr.2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Prin art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, s-a stabilit că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă. Articolul 7 din O.G. nr.15/2002 prevede că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.Conform art.1 alin 1 lit. b din același act normativ, utilizatorii sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state.
Analizând legalitatea procesului-verbal contestat, având în vedere dispozițiile art.16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, instanța retine că acesta a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor formale prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
Deoarece procesul-verbal de constatare a contravenției prezintă natura de act administrativ oficial cu caracter jurisdicțional, acesta se bucură de prezumția de legalitate și temeinice, prezumție care are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a apreciat că, în ciuda naturii bănești a sancțiunii efectiv aplicate, suma sa mică și natura civilă a legii de pedepsire a contravenției respective, procedura în cauzele de natură contravențională poate fi asimilată unei proceduri penale, în măsura în care dispoziția a cărei încălcare a fost atribuită reclamantului are un caracter general și nu se adresează unui anumit grup de persoane ci tuturor cetățenilor; ea le impune un anumit comportament și însoțește această cerință cu o sancțiune care încerca în același timp să descurajeze și să pedepsească (cauza A. împotriva României, Hotărârea din 4 octombrie 2007, parag.51; cauza Öztürk împotriva Germaniei, Hotărârea din 21 februarie 1984, parag.53). Astfel, vor fi analizate trei criterii: încadrarea juridică a măsurii în litigiu în legislația națională, caracterul propriu-zis al măsurii, precum și caracterul și gravitatea „sancțiunii”, criterii ce sunt alternative, nu cumulative, astfel încât pentru aplicarea art. 6 cu privire la termenii „acuzații în materie penală”, este suficient ca, prin natura sa, contravenția în cauză să fie de natură penală din punct de vedere al Convenției, sau să fi expus persoana respectivă la o sancțiune care, în virtutea caracterului și gravității ei, să se încadreze în general în „materie penală” (cauza I. P. împotriva României, Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr._/04, parag.22). Având în vedere aceste criterii, instanța constată că în cauza de față devin aplicabile reglementările Curții privind noțiunea de „acuzație în materie penală”, în înțelesul art.6 din Convenție, urmând a avea aplicabilitate toate garanțiile ce însoțesc o astfel de procedură.
D. urmare, cu toate că în materie contravențională nu a fost prevăzut în mod expres principiul caracterului personal al răspunderii, acest principiu devine aplicabil ca urmare a faptului includerii acestei categorii în sfera dreptului penal, neputând fi aplicate sancțiuni ce au un scop punitiv și preventiv decât persoanei care se face vinovată de săvârșirea contravenției.
De asemenea, prin jurisprudența sa, Curtea a constatat că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, iar Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag, art. 6 alin. 2 cerând statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare (cauza A. împotriva României, parag.60).
În aceste condiții, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției acestuia, fiind doar actul prin care o persoana este acuzată de săvârșirea contravenției.
Raportat la probele existente la dosar, astfel cum acestea au fost analizate în paragrafele anterioare, instanța constată că petentul a vândut autoturismul menționat în procesul-verbal de constatare a contravenției înainte de data reținută ca fiind cea a săvârșirii faptei, iar în evidențele fiscale acesta nu mai apărea ca aparținând petentului. Contractul de vânzare-cumpărare a dobândit dată certă, în sensul art.278 C.proc.civ., prin prezentarea acestuia în fața Direcției de Impozite și Taxe Locale a Municipiului Cluj-N. în scopul radierii acestuia din evidența fiscală.
Din formularea art.1 alin.1 lit. b din O.G. nr.15/2002 reiese că pentru ca o persoană să fie considerată utilizator, este necesară îndeplinirea a două condiții cumulative, respectiv aceasta să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să aibă în proprietate sau să poată folosi vehiculul în baza unui drept legal. Astfel cum s-a arătat, cea de-a doua condiție nu este îndeplinită în speță, petentul nemaiavând calitatea de proprietar, astfel încât susținerea intimatei potrivit căreia faptul că petentul figura înscris în certificatul de înmatriculare al autovehiculului atrage automat răspunderea contravențională nu poate fi considerată ca întemeiată. Neavând calitatea de utilizator, petentul nu era obligat la plata tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, atestată prin rovinietă.
Mai mult, se constată că procesul-verbal a fost încheiat cu încălcarea principiului personalității răspunderii contravenționale.
Pentru sancționarea contravențională a unei persoane este necesară existența unui comportament ilicit al subiectului activ. Mențiunile din cuprinsul actului atacat privind persoana responsabilă de săvârșirea faptei contravenționale nu sunt rezultatul constatării prin propriile simțuri ale agentului constatator, ci au fost stabilite ca urmare a consultării datelor deținute de Serviciul Public Comunitar – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Deoarece s-a stabilit că la acea dată petentul nu mai avea în proprietate vehiculul ce a fost depistat că a fost folosit pe drumurile publice fără a avea rovinietă valabilă, acesta nu se face vinovat de săvârșirea contravenției, astfel încât se exclude răspunderea acestuia.
În ceea ce privește susținerea intimatei privind lipsa de diligență a petentului privind transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și radierea acestuia din baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, instanța constată că din redactarea art.11 alin.4 din O.U.G. nr.195/2002 reiese faptul că obligația de a solicita autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, pentru a asigura înscrierea datelor noului proprietar în evidențele autorităților, simultan cu menționarea încetării calității de titulare al înmatriculării a fostului proprietar și emiterea unui nou certificat de înmatriculare revine noului proprietar. Astfel, nu ar fi admisibil să fie atrasă răspunderea unei persoane pentru neîndeplinirea unei obligații ce aparține unei alteia și care nu stă în puterea sa să o îndeplinească.
Pentru aceste considerente, instanța costată că în cauză s-a reușit răsunarea prezumției relative de temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției, astfel încât va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 03.09.2014, ca fiind netemeinic, având drept consecință exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 250 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul S. M., domiciliat în municipiul Cluj-N., ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – CESTRIN, cu sediul în municipiul București, ..401A, sector 6, C.U.I._, J40/552/15.01.2004, cont bancar RO84 RNCB_ 0001 deschis la BCR sector 1.
Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 03.09.2014, ca fiind netemeinic.
Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 250 lei aplicată prin procesul-verbal contestat.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.02.2015.
Judecător, Grefier,
G.-A. FodorAna M. M.
Red./Dact./GAF/4 ex./24.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1641/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1543/2015.... → |
|---|
