Plângere contravenţională. Sentința nr. 1837/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1837/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 1837/2015
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINTA CIVILĂ NR. 1837/2015
Ședința publică din 19 februarie 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de petentul M. G. A. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din data de 28.01.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru data de 12.02.2015 apoi pentru astăzi 19.02.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj N. la data de 15.04.2014, sub nr. _ , petentul M. G. A., a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ CLUJ, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 07.04.2014.
În motivarea plângerii, petentul a susținut că la data de 07.04.2014, se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_, în municipiul Cluj-N., pe . mașină aflându-se și numitul Ciucurean C. Ș.. În continuare petentul arată că a fost oprit în traficul sub pretextul că a folosit telefonul mobil în timp ce conducea autoturismul, fapt neadevărat întrucât a folosit telefonul doar pentru a verifica ora întrucât era foarte grăbit, urmând să participe la o întâlnire de afaceri.
Petentul a mai învederat instanței faptul că a semnat procesul verbal fără obiecțiuni, deși se considera nedreptățit, tocmai pentru a nu întârzia la acea întâlnire.
Petentul a solicitat administrarea probei testimoniale cu martorul Ciucurean C. Ș..
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OUG 195/2002, ale Regulamentului de aplicare al acestui act normativ și ale OG 2/2001.
La cerere au fost atașate procesul verbal contestat, (fila 5).
Cererea a fost legal timbrată cu 20 de lei taxă de timbru.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată arătând că procesul verbal este încheiat în mod legal, se bucură de prezumția de temeinicie iar sancțiunile au fost aplicate în limitele prevăzute de actul normativ. Totodată, intimatul a atașat istoricul contravențional al petentului.
Instanța este competentă să soluționeze cauza potrivit art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.1, pc.1 și 3 C.pr.civ., fapta fiind săvârșită în circumscripția Judecătoriei Cluj-N. iar plângerea este introdusă în termenul legal de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG 2/2001. Astfel procesul verbal a fost redactat la data de 07.04.2014 (fila 4), iar plângerea a fost depusă la instanță, la data de 15.04.2014.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul Ciucurean C. Ș..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ din 07.04.2014 (fila 4), petentul M. G. A. a fost sancționat contravențional pentru fapta prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu amendă în cuantum de 170 lei și 2 puncte penalizare.
Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat petentul aflat la volanul autoturismului cu nr._ a vorbit la telefonul mobil fără a avea activat dispozitivul „mâini libere”.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. De asemenea, procesul verbal conține semnătura petentului și mențiunea conform căreia aceasta nu formulează obiecțiuni.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.
Potrivit art. 36 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceștia se afla în timpul mersului, cu excepția celor prevăzute cu dispozitive tip “mâini libere”. Nerespectarea acestor dispoziții legale se sancționează, conform art. 108 lit. a din OUG nr. 195/2002, coroborat cu art. 99 alin. 2 din același act normativ, cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni (2-3 puncte amenda) și 2 puncte penalizare, ca sancțiune complementară.
În cauza de față, petentul susține că fapta reținuta în sarcina sa nu corespund realității, întrucât nu vorbea la telefonul mobil ci doar l-a folosit pentru a verifica ora.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008)
Astfel, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, prezumție relativă însă, care poate fi răsturnata prin proba contrara, probă care nu a fost făcută în cauză, deși petentul s-a bucurat de toate garanțiile procesuale ale unui proces echitabil.
Instanța reține că petentul nu a formulat obiecțiuni cu prilejul întocmirii procesului verbal de contravenție, semnându-l fără rezerve.
Este evident că semnarea procesului verbal în acest mod nu conferă o prezumție irefragabilă de recunoaștere a faptei, însă persoana sancționată are obligația de a justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului verbal, în condițiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia și aducerii la cunoștință a faptei imputate de către agentul constatator. Astfel, în lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste că persoana sancționată s-a aflat în eroare sau a fost constrânsă să semneze actul fără obiecțiuni, simpla negare a situației de fapt în aceste condiții nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul verbal contestat. Mai mult, susținerea petentului privind faptul că se grăbea la o întâlnire motiv pentru care a semnat procesul verbal fără obiecții, apare ca neverosimilă întrucât acesta putea să menționeze o simplă obiecție – „nu am săvârșit fapta” și să semneze apoi actul, fapt ce nu ar fi produs absolut nicio întârziere sau, la fel de simplu, să refuze semnarea actului. Faptul că a semnat atunci actul de sancționare, fără obiecțiuni, pentru ca mai apoi să introducă această acțiunea, în opinia instanței, relevă faptul că petentul a recunoscut, la momentul sancționării, săvârșirea faptei, însă, ulterior, pentru a evita sancțiunile aplicate, s-a decis să conteste actul de sancționare.
În ceea ce privește declarația martorului, instanța reține că acesta declară faptul că petentul avea telefonul în mână însă nu vorbea la el și nici nu îl folosea. Instanța consideră faptul că această declarație este nesinceră și a fost fabricată doar pentru a sprijini plângerea formulată de petent. Astfel, pare greu de crezut faptul că petentul ținea telefonul în mână, fără a vorbi la el sau a-l folosit în vreun fel iar agentul de circulație a speculat această situație pentru a-l sancționa pentru această faptă. De altfel, prin prevederea acestei contravenții nu este incriminată doar purtarea unor conversații la telefonul mobil ci „folosirea” acestuia în trafic, comițând o contravenție și persoana care folosește internetul ori trimite un sms, în timp ce se află la volan.
Referitor la sancțiunea aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție, instanța o socotește legale și proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, fiind dispusă amenda în minimul special prevăzut de lege (2 puncte amendă), iar sancțiunea complementară constând în 2 puncte penalizare este prevăzută de textul normativ incident în speță. Totodată, instanța apreciază că aceste sancțiuni sunt justificate în raport de pericolul social al faptei, tradus prin riscul pe care conduita petentei îl reprezintă pentru siguranța circulației rutiere.
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța apreciază ca procesul-verbal . CP nr._ din 07.04.2014, a fost în mod legal și temeinic întocmit, astfel încât plângerea formulată de petentă apare ca neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. G. A. CNP_, cu domiciliul în oraș Sacuieni, .. 57, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 07.04.2014, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19.02.2015.
JUDECATOR GREFIER
F. I. T. R.
Red/dact. F.I / 4 ex. 20.02.2015
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 4001/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3242/2015. Judecătoria... → |
|---|
