Plângere contravenţională. Sentința nr. 2717/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2717/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 26291/211/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2717/2015
Ședința publică de la 13.03.2015
Completul constituit din
JUDECĂTOR: M. I.
GREFIER: A. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul R. B. I. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, se constată lipsa părților.
Instanța, față de lipsa părților, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la data de 02.03.2015 intimata a răspuns solicitării instanței, depunând înscrisuri la dosar (fl. 38-41).
Potrivit prevederilor art. 34 alin.1 raportat la art. 31 alin.1 din OG nr. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul prevăzut de lege.
În temeiul art. 255 alin.1 și art. 258 alin.1 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciindu-le ca fiind utile soluționării cauzei. Potrivit dispozițiilor art. 244 alin.1, declară închisă faza cercetării procesului și, potrivit art. 394 alin.1 C.pr.civ., declară închisă etapa dezbaterilor, rămânând în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj N. la data de 08.12.2014 sub nr._, petentul R. B. I., cu dom. în Cluj N., ., .. 2, ., CNP_, a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informaticǎ - C. -, cu sediul în București, .. 401 A, Sector 6, CUI_, înregistrată la O. R. C. sub nr. J40/552/15.01.2004, să dispună anularea procesului verbal . nr._, încheiat la data de 17.11.2014.
În motivarea plângerii sale, petentul a învederat că a vândut autoturismul înmatriculat sub nr._, în ziua de 26.06.2014, astfel că nu a condus vehiculul și nici nu îi aparține.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
În susținerea pretențiilor sale, petentul a anexat un set de înscrisuri ( f. 3 - 8 ).
Plângerea formulatǎ a fost legal timbratǎ, fiind anexatǎ chitanța ce atestǎ plata taxei judiciare de timbru în sumǎ de 20 lei ( f. 2 ), potrivit art. 19 din O. U. G. nr. 80/2013.
Intimata a depus la 05.01.2015 întâmpinare ( f. 15 - 17 ), prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată.
În susținerea poziției sale procesuale, intimata a relevat că procesul verbal cuprinde toate mențiunile stabilite de O. G. nr. 15/2002 coroborat cu O. G. nr. 2/2001, actul fiind dresat cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (2) și (3) din O. G. nr. 15/2002 și având inserată mențiunea că a fost generat și semnat electronic de agentul instrumentator, ce deține un certificat calificat. Pe de altă parte, s-a subliniat că responsabilitatea achitării rovinietei aparține persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare ca deținător sau utilizator, or în cauză petentul figurează ca proprietar, contractul de vânzare nefiind opozabil terților, impunându-se a fi efectuată transcrierea în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor. Totodată, s-a învederat că petentul avea posibilitatea de a face demersuri pentru a obține radierea vehiculului de pe numele său, în condițiile art. 24 alin. (2) lit. d) din Ordinul nr. 1501/2006, or acesta nu a depus diligențe într-un asemenea sens.
În drept, au fost invocate prevederile O. G. nr. 2/2001, ale O. G. nr. 15/2002, respectiv dispozițiile Legii nr. 455/2001 și Ordinul M. T. I. nr. 769/2010.
Intimata a anexat la dosar un set de înscrisuri ( f. 18 - 19 și 39 - 41 ).
Petentul a depus la 22.01.2015 răspuns la întâmpinare ( f. 25 ), relevând situația de fapt consemnată în cuprinsul actului contestat și învederând că a vândut autoturismul la data de 26.06.2014, motiv pentru care a solicitat anularea procesului verbal, de vreme ce nu a condus vehiculul și nici nu îi aparține.
Petentul a anexat răspunsului la întâmpinare înscrisuri ( f. 26 - 30 ).
În temeiul art. 255 alin. (1) raportat la art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din procesul verbal . nr._, încheiat la data de 17.11.2014 de către intimată ( f. 3 ), petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. (1) din O. G. nr. 15/2002, fiind aplicată o amendă în sumă de 250 lei, reținându-se că, la data de 30.08.2014, ora 10.48, pe DN 1C km 18 + 392 m, în localitatea J., jud. Cluj, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, ce îi aparține, a fost surprins pe când circula fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, Procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost sǎvârșitǎ, precum și arǎtarea tuturor împrejurǎrilor ce pot servi la aprecierea gravitǎții faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Pe de altă parte, conform art. 17 din același act normativ, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând, în prealabil, la examinarea procesului verbal contestat din prisma prevederilor art. 17 din O. G. nr. 2/2001, ce consacrǎ în mod limitativ cazurile de nulitate necondiționatǎ ale actului de constatare și sancționare contravenționalǎ, care pot fi invocate și din oficiu, instanța observǎ cǎ acesta nu cuprinde toate mențiunile obligatorii stabilite prin dispozițiile legale anterior evidențiate.
Din această perspectivă, este de subliniat că procesul verbal nu conține, în realitate, semnǎtura olografă a agentului instrumentator, așa încât actul dresat nu întrunește una dintre cerințele esențiale stabilite de art. 17 din O. G. nr. 2/2001, fiind lovit de o nulitate expresă, necondiționată de existența unei vătămări. Cu titlu preliminar, este de observat că, deși practica instanței a fost constantă în sensul că, în măsura în care există posibilitatea generării unei semnături electronice cu privire la procesul verbal încheiat în aceeași formă, trebuia apreciat că o asemenea semnătură întrunește condiția la care trimite art. 17 din O. G. nr. 2/2001, câtă vreme este îndeplinită, chiar și pe o asemenea cale, rațiunea pentru care legiuitorul a instituit cerința discutată, respectiv aceea de asumare și certificare a conținutului procesului verbal de către agentul instrumentator, totuși există elemente concrete ce confirmă, în prezent, împrejurarea că interpretarea diferită se impunea a fi adoptată. Astfel, nu poate fi omis că, la data de 16.02.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent a soluționa recursul în interesul legii, a pronunțat Decizia nr. 6/2015, prin care s-a stabilit că În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele - verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. În acest context, este de reținut, într-adevăr, că în baza art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate pe calea recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, însă, deși până la data pronunțării soluției în cauză hotărârea Înaltei Curți nu a fost publicată, totuși, nu se poate face abstracție de faptul că a fost adoptată o anumită interpretare, care se regăsea anterior și într-o orientare minoritară a instanțelor de judecată. Prin urmare, trebuie apreciat că, raportat la litigiul contravențional de față, o asemenea dezlegare își găsește fundamentul în argumentele care au determinat o parte a practicii în a considera că, în lipsa semnăturii olografe a agentului instrumentator, procesul verbal dresat în formă electronică și transmis persoanei sancționate în formă tipărită este lovit de nulitate, considerații care nu pot fi ignorate, raportat la decizia pronunțată în recurs în interesul legii. În acest sens, este de relevat, mai întâi, că actul de constatare reprezintă un înscris care prezintă particularități atât din perspectiva persoanelor abilitate a-l întocmi, cât și a conținutului său și a elementelor pe care trebuie să le cuprindă, potrivit art. 16 și 17 din O. G. nr. 2/2001, astfel că trebuie calificat drept un act administrativ unilateral, or art. 5 din Legea nr. 455/2001 asimilează înscrisul sub formă electronică unuia sub semnătură privată, ceea ce nu este cazul în ipoteza actului de constatare și sancționare contravențională, după cum s-a relevat anterior. În al doilea rând, raportat la reglementarea art. 26 alin. (3) și 27 din O. G. nr. 2/2001, se impune a se reține că, de vreme ce legiuitorul a instituit necesitatea comunicării procesului verbal către persoana sancționată, prin poștă, cu aviz de primire, iar în subsidiar prin afișare, așadar a consacrat o procedură consecventă formei clasice a actului de constatare, iar nu celei electronice, cerința semnăturii olografe a agentului instrumentator se impune cu certitudine a fi îndeplinită, sub sancțiunea stabilită de art. 17 din O. G. nr. 2/2001. În fine, din întreaga economie a dispozițiilor art. 4 pct. 1 - 4 și 7 din Legea nr. 455/2001 decurge concluzia în sensul că sfera de aplicare a semnăturii electronice pe care actul normativ indicat o consacră nu poate fi extinsă la nivelul procedurii contravenționale și nici nu poate fi compatibilă cu exigențele pe care le presupune dresarea unui act de constatare, potrivit art. 16 și 17 din O. G. nr. 2/2001.
Așadar, în ce privește cauza de față, trebuie observat că procesul verbal contestat ar fi fost încheiat în formă electronică, fiind semnat în aceeași modalitate, după cum s-a consemnat în cuprinsul său ( f. 3 ), însă a fost transmis petentului pe suport hârtie, fără a putea fi individualizată semnătura olografă a agentului instrumentator ( f. 3 ), or în aceste circumstanțe, ținând seama de argumentele anterioare, trebuie apreciat că actul dresat este lovit de nulitate, conform art. 17 din O. G. nr. 2/2001.
În consecințǎ, având în vedere ansamblul aspectelor reliefate în cele de mai sus, în baza art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, plângerea formulatǎ urmeazǎ a fi admisă, iar procesul verbal contestat va fi anulat, corelativ cu exonerarea petentului de plata amenzii în sumă de 250 lei, stabilită în sarcina sa.
Potrivit art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, sens în care, luând în considerare împrejurarea că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, după cum rezultă din textul legal mai sus redat, instanța urmează a lua act că petentul nu a solicitat plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de către petentul R. B. I., cu dom. în Cluj N., ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informaticǎ - C. -, cu sediul în București, .. 401 A, Sector 6, CUI_, înregistrată la O. R. C. sub nr. J40/552/15.01.2004.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 17.11.2014 de către intimată.
Exonerează petentul de plata amenzii în sumă de 250 lei, stabilită în sarcina sa prin actul contestat.
Ia act că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria Cluj N..
Pronunțatǎ în ședințǎ publicǎ, azi, 13.03.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
M. I. A. M. M.
Red. / Tehn. MI
16.03.2015 - 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2826/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2366/2015. Judecătoria... → |
|---|
