Plângere contravenţională. Sentința nr. 2716/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2716/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 27655/211/2014
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2716/2015
Ședința publică de la 13.03.2015
Completul constituit din
JUDECĂTOR: M. I.
GREFIER: A. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul K. A. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. - DIRECTIA POLITIA COMUNITARA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, se constată lipsa părților.
Instanța, față de lipsa părților, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că la data de 02.03.2015 s-a primit răspuns din partea . la adresa dispusă de instanță (fl. 28-30), iar la data de 12.03.2015 petentul a depus concluzii scrise (fl. 34-35).
Procedând la verificarea competenței sale potrivit art.131 alin. 1 C.pr.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, având în vedere dispozițiile din art.32 alin. 1 din OG nr.2/2001. Totodată constată, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, faptul că plângerea a fost introdusă în termenul prevăzut de lege.
În temeiul art. 255 alin.1 și art. 258 alin.1 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciindu-le ca fiind utile soluționării cauzei.
Potrivit prevederilor art. 258 alin.1 C.pr.civ., instanța încuviințează proba solicitată de către petent prin plângere, constând în efectuarea unei adrese către . pentru a comunica dacǎ, în ziua de 11.12.2014, în jurul orei 12.25, petentul K. A. se afla pe . vederea onorǎrii unei comenzi și preluǎrii unui client, iar în caz afirmativ, sǎ indice adresa efectivǎ de unde s-a solicitat prestarea serviciului de taximetrie și constată că s-a efectuat respectiva adresă, ca măsură pentru pregătirea judecății, potrivit art. 203 alin. (1) din C. proc. civ., fiind primit răspuns de la . (fl. 28-30).
Potrivit dispozițiilor art. 244 alin.1, instanța declară închisă faza cercetării procesului și, potrivit art. 394 alin.1 C.pr.civ., declară închisă etapa dezbaterilor, rămânând în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. N. la data de 22.12.2014 sub nr._, petentul K. A., cu dom. în C. N., ., ., CNP_, a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul M. C. N., Direcția generalǎ Poliția locală, cu sediul în C. N., . - 3, jud. C., să dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 11.12.2014, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea plângerii sale, petentul a indicat împrejurarea cǎ, la data constatării, pe când desfășura activitate în regim taxi, s-a deplasat pe . C. N. întrucât fusese primită o comandă, iar în contextul în care numărul indicat, anume 43, era inexistent, a cerut de la colegi informații suplimentare, fiind contactat și de dispecer, care l-a îndemnat să aștepte câteva minute, timp în care s-au prezentat anumiți agenți din cadrul poliției locale, care au dresat procesul verbal contestat, pe motiv că executa serviciul în afara standului special amenajat. Totuși, petentul a învederat că, în realitate, a prezentat împrejurarea că aștepta la comandă, subliniind aspectul că, pe când se încheia actul, a apărut și persoana care solicitase taxiul, însă agenții au refuzat să o identifice și să o menționeze în calitate de martor. Totodată, s-a reliefat că un client poate să beneficieze de serviciile oferite nu numai luând autoturismul din stand, ci și prin solicitarea telefonică, iar problema în litigiu este oricum reglementată de art. 20 alin. (3) și (4) din Legea nr. 38/2003.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 20 alin. (3) și (4) din Legea nr. 38/2003.
În susținerea demersului său procesual, petentul a anexat, în copie, înscrisuri ( f. 4 - 5 ).
Plângerea a fost legal timbrată, fiind depusă chitanța ce atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei ( f. 3 ), potrivit art. 19 din O. U. G. nr. 80/2013.
Intimatul a formulat întâmpinare la data de 19.01.2015 ( f. 10 - 14 ), solicitând respingerea plângerii formulate ca fiind neîntemeiatǎ.
În motivarea poziției sale procesuale, intimatul a învederat că petentul avea cunoștință despre împrejurarea că pot fi utilizate ca locuri de așteptare a clienților numai standurile special amenjate, preferând să nesocotească prevederile legale, de vreme ce a parcat autoturismul în afara standului, argumentele invocate nefiind relevante, în cauză neputându-se discuta despre incidența vreuneia dintre ipotezele prevăzute de art. 11 din O. G. nr. 2/2001. În ce privește aspectul că se impunea identificarea unui martor asistent, s-a subliniat că aceste susțineri sunt neîntemeiate raportat la dispozițiile art. 19 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, atâta timp cât petentul a fost prezent la întocmirea procesului verbal, pe care l-a și semnat, oricum rolul martorului asistent nefiind acela de a confirma starea de fapt reținută de agentul constatator. Pe de altă parte, s-a considerat că actul încheiat se bucură de o prezumție de legalitate și veridicitate, care nu a fost răsturnată în cauza de față, argumentele invocate în apărare neputând dovedi netemeinicia procesului verbal, de vreme ce fapta a fost percepută prin propriile simțuri de agentul constatator și este confirmată și de fotografiile executate la momentul controlului, mai ales că au fost înregistrate mai multe sesizări asupra împrejurării că taximetriștii opresc pe . un disconfort locuitorilor din zonă. Relativ la sancțiunea stabilită, s-a precizat că nu este justificată aplicarea unui avertisment, dat fiind că petentul a restricționat accesul vehiculelor pe o bandă de circulație, iar amenda a fost individualizată la nivelul minimului special prevăzut de actul normativ care sancționează contravenția imputată.
În susținerea poziției sale procesuale, intimatul a anexat întâmpinării, în copie, înscrisuri ( f. 15 - 19 ).
Deși petentului i-a fost comunicată întâmpinarea formulată, alături de înscrisurile anexate ( f. 21 - 23 ), totuși acesta nu a depus răspuns la întâmpinare.
În baza art. 255 alin. (1) coroborat cu art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, respectiv a dispus efectuarea unei adrese către unitatea în cadrul căreia petentul are calitatea de colaborator, pentru a comunica dacă, în ziua de 11.12.2014, în jurul orei 12.25, acesta s-a aflat pe . C. N. în vederea onorării unei comenzi și preluării unui client, iar în caz afirmativ, sǎ indice adresa efectivǎ de unde s-a solicitat prestarea serviciului de taximetrie, răspunsul primit fiind atașat la dosar ( f. 28 - 29 ).
Petentul a depus la 12.03.2015 concluzii scrise ( f. 34 - 35 ), prin care a reiterat în parte argumentele invocate în cuprinsul plângerii și a relevat că solicită anularea procesului verbal, restituirea amenzii și a taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 11.12.2014 de cǎtre intimat ( f. 4 și 15 ), petentul a fost sancționat contravențional, aplicându-se o amendă în cuantum de 200 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 46 alin. (1) din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului C. N. nr. 109/2010 și sancționată de art. 49 alin. (1) lit. a) din același act normativ, reținându-se că, la data de 11.12.2014, ora 12.25, pe .. 3 din C. N., s-a constatat faptul că acesta efectua transport persoane în regim taxi, cu autorizația nr. 1316, staționând voluntar în vederea așteptării clienților fără a respecta standul aprobat de Primăria C. N. ( în afara standului taxi ).
Potrivit art. 16 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, Procesul verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost sǎvârșitǎ, precum și arǎtarea tuturor împrejurǎrilor ce pot servi la aprecierea gravitǎții faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Pe de altă parte, conform art. 17 din același act normativ, Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând, în prealabil, la examinarea procesului verbal contestat din prisma prevederilor art. 17 din O. G. nr. 2/2001, ce consacrǎ în mod limitativ cazurile de nulitate necondiționatǎ ale actului de constatare și sancționare contravenționalǎ, care pot fi invocate și din oficiu, instanța observǎ cǎ acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii stabilite prin dispozițiile legale anterior evidențiate.
Din această perspectivă, instanța reține că este nejustificată critica de nelegalitate formulată de petent, legată de împrejurarea că s-a refuzat identificarea și menționarea în calitate de martor a persoanei care ar fi solicitat prestarea serviciului, din considerentele ce vor fi arătate în continuare. Astfel, din reglementarea art. 19 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001 rezultǎ, în mod neechivoc, cǎ este posibilǎ încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului, în cazul refuzului sau imposibilității sale de a semna actul dresat, pentru situațiile astfel individualizate legiuitorul stabilind obligația ca procesul verbal sǎ fie semnat de un martor, care sǎ confirme astfel modalitatea în care a fost dresat procesul verbal, rolul său fiind așadar limitat la certificarea împrejurărilor concrete în care este întocmit actul de constatare și sancționare contravențională. În cauza de fațǎ, procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care l-a și semnat, formulând inclusiv obiecțiuni care au fost consemnate în cuprinsul său ( f. 4 și 15 ), așadar, în asemenea condiții, nu se impunea ca agentul instrumentator să treacă la identificarea unui martor care să ateste modalitatea în care a fost dresat procesul verbal, norma de la art. 19 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001 nefiind aplicabilă în ipoteza discutată, astfel că argumentele petentului sunt neîntemeiate.
În ce privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța observǎ cǎ, potrivit art. 46 alin. (1) din Regulamentul - cadru pentru organizarea și executarea serviciului de transport public local în regim de taxi, aprobat prin Hotǎrârea Consiliului Local al Municipiului C. N. nr. 109/2010, Transportatorii autorizați în regim de taxi vor folosi ca locuri de așteptare clienți standurile special amenajate, iar conform art. 49 alin. (1) din același act normativ, Constituie contravenție nerespectarea prevederilor art. 46, 47, 48 și se sancționează cu amendă, după cum urmează: a) de la 100 lei la 200 lei, nerespectarea prevederilor art. 46 alin. (1), (2), (3), (4), (5) și ale art. 47 alin. (13)..., din reglementarea textelor anterior redate rezultând împrejurarea că, pentru a fi reținută fapta prevăzută de art. 46 alin. (1) raportat la art. 49 alin. (1) lit. a) din Regulamentul aprobat prin H. C. L. nr. 109/2010 se impun a fi întrunite anumite condiții de tipicitate, anume transportatorul autorizat în regim taxi să se afle în așteptarea clienților și, pe de altă parte, în acest scop să fi fost utilizat un alt loc decât standul special amenajat.
Ținând seama de dispozițiile legale evidențiate și având în vedere probele administrate în cauză, instanța reține că starea de fapt, astfel cum a fost consemnată în procesul verbal contestat, nu corespunde situației reale, nefiind întrunite elementele constitutive ale contravenției reproșate petentului. În acest sens, este de observat că au rezultat indicii concrete în baza cǎrora a fost infirmat aspectul cǎ petentul staționa voluntar în vederea așteptării clienților fără respectarea standului aprobat într-un asemenea scop, câtă vreme, la momentul la care s-a realizat controlul de către intimat, petentul se afla în locația respectivă pentru preluarea unui client, în urma unei solicitări adresate prin telefon serviciului dispecerat al unității în cadrul căreia are calitatea de colaborator. Astfel, din cuprinsul adresei transmise de către . a rezultat faptul că, la data de 11.12.2014, petentul a avut o comandă pe .. 28 ), în jurul orei 11.49, locația unde acesta urma a se prezenta fiind Z. S. 43 ( f. 49 ), așa cum s-a susținut și în cuprinsul plângerii ( f. 1 ). Așadar, în circumstanțele date, este certă împrejurarea că, deși petentul a fost surprins pe când se afla pe ., totuși staționarea nu era efectuată în vederea așteptării clienților, după cum s-a apreciat de către agentul instrumentator și după cum s-ar impune pentru a putea fi reținută contravenția imputată, ci aceasta se realizase pentru a putea fi preluată persoana ce a solicitat prestarea serviciului prin telefon, apelând în acest scop dispeceratul taxi. Ca atare, într-o asemenea situație, nu se poate discuta despre utilizarea unui alt spațiu decât cel special amenajat pentru așteptarea clienților, de vreme ce comanda fusese deja efectuată, iar serviciul urma a fi prestat de îndată ce beneficiarul se prezenta pentru a fi transportat la destinație, în alte cuvinte, oferta se întâlnise cu acceptarea la un moment anterior, prezentarea în vederea preluării clientului din locul în care se afla fiind, în ipoteza de față, integrată executării contractului de prestări servicii. În consecință, instanța observă că elementele de fapt prezentate de petent în cuprinsul plângerii, legate de aspectul că se afla în locația respectivă pentru a onora o comandă, au fost confirmate prin probele administrate în cauză, chiar în cuprinsul procesului verbal contestat fiind consemnate obiecțiunile sale, formulate la data dresării actului contestat, în sensul că a așteptat la comandă ( f. 4 și 15 ), așadar staționarea nu fusese realizată în vederea așteptării unor potențiali clienți, ci pentru preluarea persoanei care solicitase serviciul prin dispecerat. În fine, nu poate fi pierdut din vedere elementul că posibilitatea prestării serviciului de transport în regim taxi în urma unei comenzi telefonice sau similară, ce implică în mod necesar deplasarea la locul unde se găsește clientul, pentru a fi preluat și apoi condus la destinație, rezultă chiar din textul art. 21 alin. (1) din regulamentul cadru amintit mai sus, ce dispune că Pe teritoriul Municipiului C. N. serviciile de dispecerat sunt obligatorii pentru toate taxiurile transportatorilor autorizați și nu se pot executa decât de transportatorii autorizați de autoritatea de autorizare a Primăriei Municipiului C. N., în condițiile în care se asigură posibilitatea clientului de a apela la aceste servicii prin comenzi telefonice sau prin alte mijloace, realizate prin intermediul dispeceratelor taxi.
Pe de altă parte, independent de considerațiile anterioare, nu poate fi omis că, așa cum rezultă din prevederile art. 20 alin. (4) din Legea nr. 38/2003, Pentru îmbarcarea sau debarcarea unui client, taxiurile pot opri și pe drumurile publice cu restricții privind oprirea, cu excepția locurilor periculoase, cu condiția să nu fie perturbată circulația prin această manevră, așadar însuși legiuitorul permite oprirea în afara locurilor special amenajate și chiar dacă există anumite restricții în acest sens pe drumul public, în măsura în care manevra este efectuată în vederea îmbarcării unui client, or aceasta era situația și în cauza de față, de vreme ce petentul urma să preia persoana care apelase dispeceratul, după cum s-a arătat mai sus, iar din cuprinsul fotografiei anexate întâmpinării se observă clar că, în aceeași locație în care se afla vehiculul petentului, se mai găseau staționate și alte autoturisme ( f. 16 ). Mai mult decât atât, trebuie subliniat că, potrivit art. 46 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin H. C. L. nr. 109/2010, În cazul în care standurile sunt ocupate, pot fi folosite pentru așteptarea clienților și locurile în care este permisă oprirea și staționarea autovehiculelor, or în procesul verbal nu s-a făcut trimitere la un asemenea aspect, așa încât, în raport de cele consemnate, nu se poate examina dacă în locul în care se afla petentul fusese stabilit un stand, dacă acesta era ocupat, astfel încât să poată fi utilizat și un alt spațiu, în care este permisă oprirea și staționarea, agentul constatator mărginindu-se a menționa că petentul se afla în așteptarea clienților fără a respecta standul aprobat de Primăria Municipiului C. N. ( în afara standului taxi ), așadar, în circumstanțele date, nu se poate verifica dacă norma de la art. 46 alin. (2) din regulament era ori nu aplicabilă, aceasta permițând folosirea, în anumite condiții, și a altor spații decât standurile special amenajate.
În consecințǎ, ținând seama de aspectele reliefate în cele ce preced, în baza art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, plângerea formulatǎ urmeazǎ a fi admisă, procesul verbal contestat fiind netemeinic, motiv pentru care va fi anulat, corelativ cu dispunerea restituirii cǎtre petent a amenzii achitate, în sumǎ de 50 lei, potrivit chitanței . MCJ nr._ din data de 12.12.2014 ( f. 5 ).
Potrivit art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar conform art. 451 alin. (1) din C. proc. civ., în cuantumul cheltuielilor de judecată se include și taxa judiciară de timbru. În consecință, ținând seama de soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză, instanța consideră că este justificată solicitarea privind plata cheltuielilor de judecată, sens în care intimatul va fi obligat sǎ achite petentului suma de 20 lei cu acest titlu, reprezentând taxa judiciară de timbru ( f. 3 ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulatǎ de către petentul K. A., cu dom. în C. N., ., ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul M. C. N., Direcția generalǎ Poliția locală, cu sediul în C. N., . - 3, jud. C..
Anuleazǎ procesul verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 11.12.2014 de cǎtre intimat.
Dispune restituirea cǎtre petent a amenzii achitate, în sumǎ de 50 lei, potrivit chitanței . MCJ nr._ din data de 12.12.2014.
Obligǎ intimatul sǎ achite petentului suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecatǎ reprezentând taxa judiciarǎ de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria C. N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.03.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
M. I. A. M. M.
Red. / Tehn. MI
16.03.2015 - 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2819/2015.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3184/2015. Judecătoria... → |
|---|
