Plângere contravenţională. Sentința nr. 3991/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3991/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 3991/2015
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal -3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3991/2015
Ședința publică din data de 23 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. L.
Grefier: A. M. F.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe petenta S.C. R. E. S.A. în contradictoriu cu intimatele A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI – A. și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, privind procesul-verbal de constatare a contravenției nr._ încheiat la data de 24.11.2014, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că la data de 22 aprilie 2015 petenta a depus concluzii scrise (f. 202-205) după care,
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile puse de părți au fost consemnate în cuprinsul încheierii ședinței publice din data de 17.04.2015, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi, 23.04.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 08 decembrie 2014 sub nr._, petenta S.C. R. E. S.A. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatele A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal nr._ de constatare și sancționare a contravențiilor, exonerarea de la plata amenzii aplicate în cuantum de 326.409,06 lei, suspendarea sancțiunilor aplicate până la rămânerea definitivă a hotărârii precum și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers procesual constând în taxa judiciară de timbru.
În motivare, petenta a arătat în esență faptul că este proprietara unei amenajări hidroelectrice pe Râul M., loc. Cugir, jud. A. formată din două centrale hidroelectrice de mică putere. Acestea produc, din luna aprilie 2012, energie electrică din surse regenerabile de energie (E-SRE) în baza acreditării A.N.R.E. pentru acordarea sistemului de promovare prin certificate verzi.
În funcție de cantitatea totală de energie verde, nepoluată, livrată în sistemul energetic național îi sunt alocate certificate verzi pe care le vinde pe piața reglementată special fiind astfel un mijloc de a obține profit.
În această manieră, în anul 2013, a produs circa 3.000 MWh = 3.000.000 KWh (1 MWh = 1.000 KWh) livrați în sistemul național energetic primind prin alocare CV.
În același timp, a livrat către singurul client direct, respectiv o secție a Ocolului Silvic Cugir, o cantitate de 0,926 MWh (926 KWh) reprezentând aproximativ 0,003% din producția totală revenindu-i sarcina de a achiziționa 1 CV cu titlu de cost suplimentar, proporțional cu energia livrată.
În continuare, a susținut că în luna februarie 2013 a solicitat operatorului bursei CV să transfere din contul societății de alocări CV în contul de plăți CV un certificat verde.
Apoi, în vederea stabilirii cotelor anuale de achiziție de certificate verzi (energia vândută direct), a comunicat intimatei A.N.R.E. prin adresa nr. 16/15.01.2014, cantitatea de energie electrică utilizată pentru vânzare în anul 2013 la consumatorii finali, în speță Ocolului Silvic Cugir.
A susținut că din eroare, în anexa ce a însoțit adresa, a greșit unitatea de măsură. Mai exact, în locul consumului real de 926 KWh a declarat 926 MWh influențând astfel numărul de certificate verzi pe care trebuia să le achiziționeze de la 1 CV la 207 CV.
A precizat că a sesizat eroarea în data de 18.03.2014 când s-a afișat pe pagina de web a A.N.R.E. lista cu numărul de certificate verzi care trebuie achiziționate pentru îndeplinirea cotei obligatorii pentru anul 2013 astfel că în data de 19.03.2014 a transmis intimatei A.N.R.E. adresa nr. 83/19.03.2014 de rectificare a cantității de energie electrică utilizată pentru vânzare la consumatori finali în anul 2013 și, în consecință, a solicitat corectarea cotei alocate.
A menționat că indicele de corecție afectat prin această eroare este de 0,_ și că rezolvarea găsită de autorități în urma memoriilor adresate A.N.R.E. și A.F.M. a fost reglarea între cele două instituții astfel încât să nu fie nevoită să achiziționeze cele 207 certificate verzi.
A arătat că, în ciuda comunicărilor avute cu reprezentanții intimatelor, contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate (206) a fost facturată de către AFM, potrivit dispozițiilor legale, la un preț mult mai mare decât cel de achiziție.
A susținut că sancțiunea aplicată este în afara situației de fapt și de drept și că fapta contravențională nu există.
În probațiune, a solicitat instanței să oblige intimatele A.N.R.E. și A.F.M. să depună întreaga documentație ce a stat la baza emiterii procesului-verbal, corespondența purtată vizând aspectul criticat, precum și lista operatorilor economici care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi ce cuprinde însemnări marginale (eroare în comunicarea situației cu necesarul achiziției de certificate verzi, cu propunere de rectificare).
De asemenea, a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul intimatelor.
În drept, a invocat dispozițiile art. 7 alin. 2, art. 21 alin. 3 din .O.G. nr. 2/2001 și urm., art. 6 alin. 2 și 7 din L. nr. 220/2008, art. 22 și 24 din Regulamentul din 20 octombrie 2011 de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, art. 5 alin. 7 din .O.U.G. nr. 33/2007, Ordinul A.N.R.E. nr. 45/2011, art. 15 alin. 2 din Constituția României.
A anexat înscrisuri (f. 8-92).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei astfel cum prevede art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 și cum rezultă din chitanța de plată de la fila 7.
La data de 09 ianuarie 2015, intimata A.N.R.E. a depus întâmpinare (f. 103-112) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate.
În motivare, a arătat că petenta a fost în mod legal și temeinic sancționată cu amendă în cuantum de 326.409,06 lei în baza art. 8 din L. nr. 220/2008 republicată pentru săvârșirea faptei contravenționale de a nu-și îndeplini cota de achiziție de certificate verzi și numărul de certificate verzi neachiziționate pentru anul 2013 în valoare de 108.803,02 lei în termen de 10 zile de la primirea (26.05.2014) înștiințării de plată nr._/19.05.2014 emisă de AFM.
A menționat că deține, potrivit L. nr. 220/2008, competența de a constata și de a sancționa săvârșirea faptei contravenționale de către petentă.
A susținut faptul că plângerea petentei este neîntemeiată având în vedere că fapta contravențională este descrisă în conformitate cu dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/2001 cu indicarea tuturor împrejurărilor de natură să contribuie la stabilirea gravității acesteia. În acest sens, în cuprinsul procesului verbal există pe paginile 1 și 2 o descriere detaliată și motivată cu exemple de înscrisuri în susținerea existenței faptei contravenționale. A învederat că reglementările legale administrative ca parte a dreptului public, pretind din partea subiectelor de drept, persoane fizice sau juridice, o conduită de conformare, în cadrul raportului juridic de drept administrativ. Încălcarea normelor de drept administrativ, prin comiterea unei fapte antisociale, săvârșite cu vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decât infracțiunea dă naștere unui conflict ceea ce atrage sancționarea contravențională. Acest act administrativ unilateral emană de la o autoritate publică ce are competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale și se bucură de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și de veridicitate, are forță probantă și se execută din oficiu. Or, fapta săvârșită de către petentă constituie contravenție potrivit art. 30 alin. (1) lit. b) din L. nr. 220/2008, a fost constatată la data de 05.09.2014 în urma acțiunii de control de tip supraveghere sens în care a fost întocmită Nota de sesizare nr._/05.09.2014.
Intimata a subliniat importanța respectării prevederilor legale referitoare la obligația petentei de plată a contravalorii certificatelor verzi neachiziționate către A.F.M.
În continuare, a arătat că petenta a transmis prin scrisoare recomandată înregistrată la A.N.R.E. sub nr. 2116/15.01.2014 informațiile referitoare la cantitatea de energie electrică vândută la consumatorii finali în anul 2013, respectiv cantitatea de 926 MKh. Potrivit metodologiei aplicabile, aprobată prin Ordinul A. nr. 45/2011, informațiile se transmit anual de către furnizorii de energie electrică, până în ultima zi lucrătoare a lunii ianuarie a anului următor (t+1) anului de analiză (t). În speță, termenul de transmitere a informațiilor a fost 31 ianuarie 2014.
În baza informațiilor primite, a calculat cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2013 raportat la valoarea declarată de 926 MKw.
A menționat că petenta ar fi putut face corecții la datele transmise în maxim 10 zile calendaristice de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) al art. 29 din metodologie. După această dată, comunicările de corectare pot fi luate în considerare doar pentru anul următor, în măsura în care acest lucru este posibil. Astfel, petenta avea obligația să realizeze corecții la datele transmise în maxim 10 zile calendaristice de la 31 ianuarie 2014.
Cu ignorarea prevederilor legale, în luna martie 2014, petenta a transmis prin scrisoarea înregistrată la A. cu nr._/19.03.2014, solicitarea de corectare a valorii energiei consumate, în sensul înlocuirii unității de măsură a energiei consumate (în loc de 926 KWh a transmis în mod eronat 926 MWh).
Așadar, nu a respectat termenul imperativ prevăzut de art. 29 din Metodologie astfel că în mod corect intimata a emis decizia nr. 9/15.04.2014 privind stabilirea operatorilor economici care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi și numărul de certificate verzi neachiziționate de către aceștia pentru anul 2013. Or, tocmai aceasta este rațiunea instituirii termenului de maxim 10 zile calendaristice de la ultima zi lucrătoare a lunii ianuarie a anului următor, respectiv de la 31 ianuarie 2014 prevăzut pentru formularea corecțiilor, pentru ca intimata să aibă aceste corecții înaintea emiterii Deciziei privind stabilirea operatorilor economici care nu și-au îndeplinit această obligație.
Urmare a Deciziei nr. 9/15.04.2015, necontestată de către petentă, AFM a emis factura nr._/19.05.2014 pentru plata sumei de 108.803,02 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 206 certificate verzi neachiziționate.
Prin adresa AFM nr._/21.10.2014 înregistrată la A. sub nr._/0411.2014, aceasta a comunicat autorității competente numărul facturii transmise petentei și data confirmării primirii acesteia, respectiv 26.05.2014.
A concluzionat prin aceea că la data la care petenta a transmis solicitarea de corectare a valorii energiei consumate pentru anul 2013 (19.03.2014), cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013 era deja aprobată prin Ordinul A. nr. 12/28.02.2014 nemaifiind posibilă corecția pentru anul de analiză 2013. În aceste condiții, petenta nu poate imputa A. propria culpă.
A precizat că dacă petenta ar fi transmis corecția cu respectarea termenului stabilit prin metodologie acesta nu ar fi afectat cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2013 și că nu se poate prevala de existența unei erori întrucât în calitate de producător de energie electrică din surse regenerabile avea obligația de a cunoaște prevederile L. nr. 220/2008 și ale Metodologiei de stabilire a cotelor anuale de achiziție de certificate verzi aprobată prin Ordinul Președintelui A. nr. 45/2011, act normativ în vigoare la data săvârșirii faptei.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205-208 C. pr.civ., L. nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale, O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea A.N.R.E., O.G. nr. 2/2001, Regulamentul de constatare, notificare și funcționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei electrice și în domeniul gazelor naturale aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.R.E. nr. 62/2013; L. nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile, Metodologia de stabilire a cotelor anuale de achiziție de certificate verzi, aprobată prin Ordinul Președintelui A. nr. 45/2011, Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi și a celor de achiziție de certificate verzi aprobată prin Ordinul Președintelui A. nr. 49/2014.
În probațiune, a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.
A anexat înscrisuri (f. 113-133).
La data de 14 ianuarie 2015, intimata ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU (A.F.M) a depus întâmpinare (f. 134-136) prin care a invocat, cu prioritate, excepția lipsei calității sale procesuale pasive și în consecință respingerea plângerii contravenționale formulate împotriva sa.
În motivare, a arătat că nu este parte din raportul juridic de drept contravențional existent între petentă și intimata A.N.R.E. fiind străină de întocmirea procesului verbal contestat.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 C. pr.civ. și L. nr. 220/2008.
La data de 03 februarie 2015, petenta a depus răspuns la întâmpinare (f. 141-144) prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata A.F.M. cu motivarea că actul sancționator a fost întocmit la sesizarea transmisă de AFM intimatei A. iar factura fiscală emisă a fost menționată în cuprinsul acestuia. De aceea, este ținută să fie parte în proces având un interes – încasarea facturilor și parte la o prelevare de situație juridică care duce la sancționare.
Pe fondul cauzei, a reiterat motivele de netemeinicie expuse în cererea introductivă de instanță.
Pentru termenul de judecată din data de 20 februarie 2015, intimata A.N.R.E. a depus concluzii scrise (f. 152-157) prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale pentru motivele expuse prin întâmpinare. A reluat în mod sintetic argumentele din cuprinsul întâmpinării.
La termenul de judecată din data de 20 februarie 2015, în temeiul art. 30 alin. (4) din L. nr. 220/2008 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei A.F.M.
La același termen de judecată, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei, a încuviințat proba cu interogatoriul intimatei A..N.R.E. precum și cererea petentei ca A.F.M. să răspundă în scris la întrebările cuprinse în interogatoriul propus a-i fi administrat.
Pentru termenul de judecată din data de 20 martie 2015, intimata A.F.M. a depus în scris răspunsul la interogatoriu (f. 171-172) precum și înscrisuri (f. 179-186).
Pentru același termen de judecată, A.F.M. a depus la dosarul cauzei înscrisuri (f. 187-197).
La data de 22 aprilie 2015, petenta a depus concluzii scrise (f. 202-205) prin care a reluat motivele de admitere a plângerii formulate. Adițional, a invocat dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție care prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În acest sens, a precizat că metodologia de stabilire a cotelor anuale de achiziție de CV pentru anul de analiză 2013 era stabilită prin Ordinul A.N.R.E. nr. 45/2011. Conform art. 26 alin. (1) se specifica faptul că până la data de 1 aprilie, A.N.R.E. stabilește și publică pe pagina de web nr. de CV neachiziționate de fiecare furnizor de energie electrică. A.. 2 al aceluiași articol specifica faptul că eventualele contestații cu privire la neîndeplinirea cotei obligatorii de achiziție de CV se primesc în termen de 5 zile calendaristice de la data publicării datelor iar potrivit alin. 3, după expirarea termenului de primire a contestațiilor și până la data de 15 aprilie, A.N.R.E. stabilește prin decizie a președintelui A.N.R.E. lista furnizorilor care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de CV. Prin urmare, A.N.R.E. a încălcat dispozițiile art. 26 alin. 3 din Ordinul nr. 45/2011.
Ordinul 45/2011 este abrogat prin Ordinul 49/26.06.2014, publicat în M. Of., 474/27.07.2014. Acest act normativ prevede că în cazul în care comunicările de corectare în sensul diminuării cantității de energie electrică se transmit după termenul legal de 20 de zile calendaristice acestea pot fi luate în considerare de A.N.R.E. dacă operatorii economici respectivi achiziționează numărul de CV care a rezultat pe baza raportărilor eronate ale acestora, urmând ca aceste CV să fie vândute pe piața de CV utilizate pentru realizarea cotei obligatorii de CV pentru anul următor.
Ultima modificare a metodologiei apare prin Ordinul nr. 144/10.12.2014, publicat în M. Of. nr. 909/15.12.2014 și specifica faptul că în cazul comunicărilor de corectare în sensul diminuării cantității de energie electrică transmise după termenul de 20 de zile calendaristice, acestea pot fi luate în considerare de A.N.R.E. numai dacă nu afectează cota obligatorie de achiziție de CV și sunt transmise până la data stabilirii gradului de realizare a cotei obligatorii de achiziție de CV pentru anul de analiză (31 martie a anului t+1 a anului de analiză t).
A învederat că această ultimă modificare prelungește cu 1 an termenul de corecție și că este urmarea legislativă a evitării pe viitor a unei astfel de situații.
În subsidiar, a solicitat reducerea amenzii la un nivel proporțional, prin luarea în considerare a maximului general de 100.000 lei prevăzut de O.G. nr. 2/2001.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ încheiat la data de 24.11.2014, ora 12.30 de către intimata A.N.R.E. (f. 8-10), petenta S.C. R. E. S.A. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 326.409,06 lei pentru aceea că în data de 11.06.2014, în calitate de operator economic cu obligație de achiziție de certificate verzi, titulară a Licenței pentru exploatarea comercială a capacităților de producere de energie electrică nr. 1075/11.05.2012, nu și-a îndeplinit obligația legală de a plăti Administrației F. pentru Mediu (A.F.M.) contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate aferente anului 2013 în valoare de 108.803,02 lei în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii (26.05.2014) a înștiințării de plată (facturii) nr._/19.05.2014 emisă de către AFM, faptă prevăzută și sancționată de art. 30 alin. (1) lit. b) și c) din L. nr. 220/27.10.2008.
Din scrisoarea de înaintare nr. 16/15.01.2014 (f. 19) rezultă că, în conformitate cu Ordinul Președintelui A.N.R.E. nr. 45/2011 în vederea stabilirii cotelor anuale de achiziție de certificate verzi, petenta a transmis intimatei sub forma unui tabel cantitatea de energie electrică utilizată pentru vânzare la consumatorii finali în anul 2013, pentru Amenajarea Hidroenergetică Râul M. – CHEMP Cugir 1 și 2, în total 926 MWh.
Prin scrisoarea de înaintare nr. 83/19.03.2014, petenta a încunoștințat intimata cu privire la o eroare a unității de măsură pentru calculul energiei electrice declarate prin scrisoarea anterior menționată în sensul că reprezintă KWh iar nu MWh.
În anexă, a transmis tabelul refăcut cu energia electrică utilizată pentru vânzare la consumatorii finali în anul 2013 pentru Amenajarea Hidroenergetică Râul M. – CHEMP Cugir 1 și 2, în total 0,926 MWh.
Ca răspuns la scrisoarea petentei înregistrată la A.N.R.E. cu nr._/19.03.2014 referitoare la datele transmise conform machetei prevăzute în anexa 4.2 din metodologia de stabilire a cotelor anuale de certificate verzi aprobată prin Ordinul A. nr. 45/2011, intimata a comunicat acesteia prin adresa nr._/24.03.2015 (f. 24) faptul că, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (4) din metodologia mai sus menționată „furnizorii de energie electrică pot face corecții la datele transmise conform machetei prevăzute în anexa 4.1, respectiv în anexa 4.2 în maxim 10 zile calendaristice de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (2). După această dată, comunicările de corectare pot fi luate în considerare doar pentru anul următor, în măsura în care acest lucru este posibil.”
Prin memoriul înregistrat la A.N.R.E. sub nr._/26.08.2014 (f. 27), petenta a solicitat intimatei să accepte corectarea cotei repartizate conform cantității reale de energie.
Prin răspunsul nr._/28.03.2014 (f. 28), intimata a comunicat petentei faptul că obligația de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013 a apărut în urma raportării din data de 15.01.2014 care nu a fost corectată în termenul stabilit prin prevederile art. 29 alin. (4) din metodologie (în maxim 10 zile calendaristice de la împlinirea termenului de 31.01.2014) și a publicării cotei obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013 la data de 28.02.2014.
Astfel cum rezultă din Decizia nr. 939 din 15 aprilie 2014 privind stabilirea operatorilor economici care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi și numărul de certificate verzi neachiziționate de către aceștia pentru anul 2013 (f. 13), intimata a aprobat lista operatorilor economici care nu și-au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de certificate verzi și numărul de certificate verzi neachiziționate de către aceștia pentru anul 2013, prevăzută într-o anexă ce face parte integrantă din decizie. Operatorii economici prevăzuți în Anexă au fost obligați să achite la Administrația F. pentru Mediu contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate la valoarea de 528,17 lei/certificat, în termenul prevăzut la art. 27 din metodologia de stabilire a cotelor anuale de achiziție de certificate verzi aprobată prin ordinul A. nr. 45/2011.
Potrivit Anexei, petenta S.C. R. E. S.R.L. figurează cu un nr. de 206 certificate verzi neachiziționate (f. 14).
La data de 19.05.2014, Administrația F. pentru Mediu a emis în sarcina petentei factura fiscală nr._ în valoare de 108.803,02 lei reprezentând contravaloarea a 206 certificate verzi neachiziționate conform L. nr. 220/2008 și Deciziei A.N.R.E nr. 939/15.04.2014 (f. 33).
Din interogatoriul administrat intimatei A.N.R.E. (f. 171-172), instanța reține aceea că a primit din partea petentei la data de 19.03.2014 o adresă de rectificare. A comunicat petentei că situația sa va fi prezentată și analizată în Comitetul de Reglementare. Ulterior aprobării Deciziei în Comitetul de Reglementare excluderea petentei din listă nu mai era posibilă, situația sa fiind prezentată A.F.M. prin adresa A.N.R.E. nr._/13.05.2015.
Prin răspunsul la întrebarea nr. 2 din interogatoriu (f. 171) intimata a menționat că în situația aplicării corecției (de la 926 MWh la 926 KWh) cota de certificate verzi ar fi fost afectată cu 0,002% (0,_).
În drept, potrivit art. 30 alin. (1) din L. nr. 220/2008 Constituie contravenție următoarele fapte: b) neplata contravalorii certificatelor verzi neachiziționate de către furnizorii și producătorii prevăzuți la art. 8 alin. (1), la termenele stabilite prin reglementările A. iar conform alin. (3) Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancționează cu amendă egală cu contravaloarea totală a certificatelor verzi neachiziționate de un furnizor sau producător prevăzut la art. 8 alin. (1) multiplicată de 3 ori, valoarea minimă a acesteia fiind de 10.000 lei, iar valoarea maximă, de 10.000.000 lei, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel cum prevăd dispozițiile legale A. stabilește prin ordin, până la data de 1 martie a fiecărui an, cota anuală obligatorie de achiziție de certificate verzi aferentă anului precedent, pe baza cantităților realizate de energie electrică din surse regenerabile și a consumului final de energie electrică din anul precedent, dar fără a depăși nivelul corespunzător cotelor obligatorii de energie electrică din surse regenerabile stabilite la alin. (4). (3) Furnizorii de energie electrică și producătorii prevăzuți la alin. (1) sunt obligați să transmită anual la A., în formatul și la termenele precizate de aceasta, cantitățile de energie electrică pentru care au obligația achiziției de certificate verzi, conform prezentei legi.
Potrivit art. 12 din același act normativ (1) Până la data de 15 aprilie a fiecărui an, A. stabilește pentru fiecare furnizor și pentru fiecare din producătorii care au obligația de a achiziționa certificate verzi gradul de îndeplinire individuală a cotei anuale obligatorii de achiziție de certificate verzi pentru anul calendaristic precedent, pe baza informațiilor privind numărul de certificate verzi achiziționate și energia electrică consumată/livrată pentru consum, potrivit prevederilor de la art. 8 alin. (1). (2) Furnizorii, precum și producătorii prevăzuți la art. 8 alin. (1) care nu realizează cota obligatorie anuală sunt obligați să plătească contravaloarea certificatelor verzi neachiziționate Administrației F. pentru Mediu la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziționat, calculată în lei la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Națională a României pentru luna decembrie a anului precedent. (5) Administrația F. pentru Mediu emite facturi de încasare a obligațiilor de plată care decurg din aplicarea alin. (2) în termen de 10 zile de la data înștiințării emise de A. cu privire la operatorii economici debitori și sumele datorate de aceștia.
Conform art. 26 din Ordinul nr. 45/2011 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a cotelor anuale de achizitie de certificate verzi (1) A. stabilește și publică pe site-ul propriu până la data de 1 aprilie a fiecărui an, pentru anul de analiză t, numărul de CV neachiziționate de fiecare furnizor de energie electrică și sumele de bani datorate de aceștia. (2) Eventualele contestații cu privire la neîndeplinirea cotei obligatorii de achiziție de CV de către furnizorii de energie electrică pentru anul de analiză se primesc în termen de 5 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul A. a informațiilor menționate la alin. (1). (3) După expirarea termenului de primire a contestațiilor prevăzut la alin. (2), până la data de 15 aprilie a fiecărui an, A. stabilește prin decizie a președintelui lista furnizorilor care nu au îndeplinit cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul de analiză, inclusiv numărul de CV pe care aceștia nu le-au achiziționat și sumele de bani datorate de aceștia. (4) Decizia președintelui A. menționată la alin. (3) se publică pe pagina de internet www.anre.ro și se transmite Administrației F. pentru Mediu.
Potrivit art. 27 din Metodologie Furnizorii de energie electrică menționați în lista prevăzută la art. 26 alin. (3) plătesc contravaloarea CV neachiziționate, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii înștiințărilor de plată emise de Administrația F. pentru Mediu, în contul special deschis în acest scop de Administrația F. pentru Mediu, și transmit acesteia și A., în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării plății, copii de pe ordinele de plată, pentru confirmarea plății iar conform art. 29 (1) Stabilirea cotei obligatorii de achiziție de CV pentru anul de analiză, precum și gradul de realizare a acesteia de către furnizorii de energie electrică se realizează pe baza informațiilor transmise în format electronic de către furnizorii de energie electrică (în formatul specificat în machetele prevăzute în anexele nr. 4.1 și nr. 4.2), OTS și OPCV. (2) Informațiile conținute în macheta prevăzută în anexa nr. 4.1 se transmit anual de către furnizorii de energie electrică, până în ultima zi lucrătoare a lunii ianuarie a anului următor (t+1) anului de analiză (t), și se referă fie la energia electrică vândută în anul de analiză t de furnizorii de energie electrică consumatorilor finali și/sau consumată la locurile proprii de consum, fie la energia electrică vândută în anul de analiză t de producătorii de energie electrică consumatorilor racordați prin linii directe la centralele acestora și/sau consumată de consumatorii lor proprii, alta decât energia pentru CPT. (3) Furnizorii de energie electrică transmit, la termenul specificat la alin. (2), și cantitatea de E-SRE achiziționată lunar pentru anul de analiză prin contracte la preț reglementat încheiate cu producătorii de E-SRE care dețin centrale electrice cu puteri instalate ≤ 1 MW și care nu beneficiază de CV, inclusiv tipul sursei de producere a acestei energii, pentru ca această energie să fie recunoscută în realizarea cotei obligatorii de CV pentru anul de analiză t, conform machetei prevăzute în anexa nr. 4.2. (4) Furnizorii de energie electrică pot face corecții la datele transmise conform machetei prevăzute în anexa nr. 4.1, respectiv în anexa nr. 4.2, în cel mult 10 zile calendaristice de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (2). După această dată, comunicările de corectare pot fi luate în considerare doar pentru anul următor, în măsura în care acest lucru este posibil.
Instanța apreciază că susținerea petentei cu privire la aplicarea legii contravenționale mai favorabile în temeiul principiului postulat de art. 15 alin. (2) din Constituție cu referire la modificările succesive ale metodologiei de stabilire a cotelor anuale de achizitie de certificate verzi este neîntemeiată deoarece normele în discuție reglementează procedura iar nu dreptul material. Or, normele de procedură sunt de imediată aplicare și nu pot retroactiva.
Instanța procedează, cu precădere, la analiza legalității procesului-verbal de contravenție contestat, observând respectarea cerințelor legale a căror nesocotire se sancționează cu nulitatea absolută ce poate fi invocată și din oficiu.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase prevederilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute care poate fi invocată și din oficiu mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea/numele și prenumele contravenientului iar în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acesteia, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai sus arătat, astfel că în cauză nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Mențiunile prevăzute de textul art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse în mod obligatoriu în cuprinsul înscrisului contravenției însă sancțiunea care intervine în caz de neconformare este nulitatea relativă și implicit, condiționată de o vătămare a cărei existență trebuie dovedită de către petent.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007 de admitere a recursului în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Instanța reține că petenta nu a invocat vicii de nulitate relativă a procesului verbal contestat.
Instanța observă, totodată, că fapta contravențională astfel cum a fost conturată și reținută de agentul constatator a fost în mod corespunzător încadrată în dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. b) din L nr. 220/2008.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei) acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (L. nr. 220/2008 se adresează unei categorii generale de persoane fizice sau juridice); sancțiunea contravențională aplicabilă (amenda) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul cu respectarea prevederilor art. 249 C. pr. civ., trebuie să ceară instanței în conformitate cu prevederile art. 254 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Prin urmare, din cele arătate mai sus, rezultă că, odată constatată validitatea actului, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).
În cauza dedusă judecății, prin prisma probatoriului administrat, instanța constată că petenta a reușit să facă dovada pozitivă a unei situații de fapt contrarii celei descrise în actul constatator al contravenției.
Instanța pornește de la premisa că pentru a fi antrenată răspunderea contravențională a unei persoane fizice sau juridice, fapta trebuie săvârșită cu vinovăție.
Observând conținutul normei contravenționale, instanța reține că legiuitorul urmărește sancționarea producătorilor și furnizărilor pentru neplata contravalorii certificatelor verzi neachiziționate.
Constituie un fapt necontestat aspectul că petenta nu a achitat contravaloarea celor 206 certificate verzi neachiziționate astfel cum intimata i-a impus prin Decizia nr. 9/15.04.2014 și cum rezultă din factura fiscală emisă de A.F.M. la data de 19.05.2015.
Totuși, instanța apreciază că faptul neplății nu poate fi apreciat ut singuli ca o probă decisivă de vinovăție ci numai în contextul analizei nașterii obligației de plată în sarcina sa.
Astfel, instanța constată că în cursul anului 2013, petenta a livrat o cantitate de 0,926 MWh energie electrică către consumatorii finali corespunzătoare unui certificat verde pe care l-a achiziționat în luna februarie 2013.
În vederea stabilirii cotelor anuale de achiziție de certificate verzi, în data de 15.01.2014 a transmis intimatei o cantitate de 926 MWh în locul celei reale de 0,926 MWh (926 KWh).
La data de 18.03.2014, intimata a afișat pe pagina web a A.N.R.E. lista cu numărul de certificate verzi care trebuie achiziționate de petentă pentru îndeplinirea cotei obligatorii pentru anul 2013, respectiv 207.
Eroarea cu privire la unitatea de măsură a fost semnalată intimatei la data de 19.03.2015, în interiorul termenului de contestație prevăzut de art. 26 alin. 2 din metodologie.
Din corespondența scrisă purtată între părți cu privire la eroarea asupra cantității de energie electrică (f. f. 21-24, f. 25-31), reiese că poziția intimatei a fost constantă în a sublinia faptul că petenta a transmis datele reale ulterior publicării pe site-ul A.N.R.E. a obligației de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013 rezultată prin aplicarea Ordinului A.N.R.E. nr. 12/2014, după împlinirea termenului prevăzut de art. 29 alin. (4) din Metodologia de stabilire a cotelor anuale de certificate verzi pentru comunicările de corectare astfel încât nu a putut ține cont de această corecție la emiterea Deciziei A. nr. 939/15.04.2014.
Ulterior Deciziei nr. 939/15.04.2014, A.F.M. a emis în sarcina petentei factura fiscală nr. nr._/19.05.2014 comunicată la data de 26.05.2014 în valoare de 108.803,02 lei reprezentând contravaloarea a 206 certificate verzi neachiziționate conform L. nr. 220/2008 și Deciziei A.N.R.E nr. 939/15.04.2014 (f. 33).
La data de 05.09.2014, intimata a întocmit nota de sesizare nr._ privind constatarea săvârșirii de către petenta a faptei contravenționale prevăzute de art. 30 alin. (1) lit. b) din L. nr. 220/2008.
La data de 24.11.2014, intimata a încheiat procesul verbal contestat fără a fi menționate demersurile petentei în ce privește îndreptarea erorii.
Rezultă că petenta a semnalat eroarea la data de 19.03.2014, în interiorul termenului de contestație de 5 zile de la publicarea listei pe site-ul A.N.R.E. și cu aproximativ o lună anterior momentului emiterii Deciziei nr. 9/15.04.2014.
Având în vedere susținerea intimatei din întâmpinare referitoare la rațiunea instituirii termenului de 10 zile calendaristice de la ultima zi lucrătoare a lunii ianuarie a anului următor respectiv 31 ianuarie 2014 prevăzut pentru formularea corecțiilor (aceea de a avea aceste corecții înaintea emiterii deciziei privind stabilirea operatorilor economici care nu și-au îndeplinit cota de achiziție de certificate verzi și numărul de certificate verzi neachiziționate de aceștia pentru anul 2013 – f. 109) instanța constată că îndreptarea erorii imediat după momentul semnalării ei nu ar fi produs vreo vătămare intimatei, decizia în discuție fiind emisă după aproximativ o lună.
De asemenea, prin răspunsul la interogatoriu (f. 171) intimata a precizat că situația petentei a fost analizată în Comitetul de Reglementare. Ulterior aprobării deciziei în Comitetul de Reglementare excluderea petentei din listă nu mai era posibilă. Or, instanța constată că intimata nu a depus la dosarul cauzei decizia Comitetului de Reglementare cu privire la situația petentei, nu a prezentat motivele Comisiei ce au determinat declinarea solicitării petentei de a fi realizată corecția și nici nu a prezentat o explicație rezonabilă de ce nu a fost posibilă luarea acesteia în considerare pentru anul următor celui de analiză astfel cum prevede art. 29 alin. (3) din metodologie.
Prin răspunsul la întrebarea nr. 2 din interogatoriu (f. 171) intimata a menționat că în situația aplicării corecției (de la 926 MWh la 926 KWh) cota de certificate verzi ar fi fost afectată cu 0,002% (0,_). Așadar, punând în balanță prejudiciul ce s-ar fi putut produce pe piața energiei electrice prin îndreptarea erorii față de cel generat petentei prin obligarea la achiziționarea a 206 certificate verzi în fapt nedatorate prin raportare la cantitatea de energie electrică reală furnizată în anul 2013, instanța apreciază că sancționarea petentei este disproporționată față de scopul normei ce constituie temeiul contravenției.
Prin urmare, instanța constată că deși omisiunea achitării facturii fiscale este una intenționată instanța nu poate ignora contextul nașterii obligației de plată respectiv culpa asumată a petentei în declararea unei cantități eronate de energie. Având în vedere pe de o parte momentul semnalării erorii, cu depășirea celor 10 zile pentru corecții dar în termenul prevăzut de art. 26 alin. (3) pentru contestații și anterior emiterii deciziei nr. 939/15.04.2014 cu aproximativ o lună precum și aspectul că eroarea a generat o plată nedatorată iar prejudiciul ce s-ar fi putut produce în cazul aplicării corecției ar fi fost minim (0,002%) instanța apreciază că sancționarea petentei este nejustificată.
Față de cele expuse în fapt și în drept, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. R. E. S.A. în contradictoriu cu intimatele A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU.
Va anula procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ încheiat la data de 14.11.2014.
Va exonera petenta de la plata amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 326.409,06 lei.
Va respinge plângerea contravențională formulată împotriva intimatei ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În temeiul art. 453 C. pr.civ., instanța reține culpa procesuală exclusivă a intimatei A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI în ocazionarea prezentului litigiu astfel încât o va obliga la plata în favoarea petentei a sumei de 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. R. E. S.A., cu sediul în Cluj-N., ., nr. 104, ., jud. Cluj, C.U.I._ și sediul procesual ales în Cluj-N., . nr. 40, Birou 1, jud. Cluj la C.. Av. „M. S. M.”, înregistrată la O.R.C. sub nr. J_ în contradictoriu cu intimatele A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, cu sediul în București, .. 3, Sector 2 și ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 294, Corp A, Sector 6.
Anulează procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ încheiat la data de 14.11.2014.
Exonerează petenta de la plata amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 326.409,06 lei.
Obligă intimata A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI la plata în favoarea petentei a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge plângerea contravențională formulată împotriva intimatei ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi data de 23 Aprilie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. LITEANADRIANA M. F.
Red. L.A./ Dact. L.A.
5 ex./18.05.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3980/2015. Judecătoria... | Somaţie de plată. Hotărâre din 23-04-2015, Judecătoria... → |
|---|
