Somaţie de plată. Hotărâre din 23-04-2015, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 4011/2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 596.110 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
ORDONANȚA CIVILĂ Nr. 4011/2015
Ședința publică din data de 23.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. P.
GREFIER: A. JOSZA
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea S.C. I. C. ROMANIA S.R.L. și pe debitorii S.C. B. 2002 AUTOCOM S.R.L. ȘI G. D., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta creditoarei, av. Marzea L., lipsă fiind debitorii.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 131 N.C.P.C., instanța a constatat că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, potrivit art. 1.015 N.C.P.C. rap. la art. 94 și art. 107 N.C.P.C.
Întrebată fiind, reprezentanta creditoarei arată că nu are cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat în prezenta cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă reprezentantei creditoarei cuvântul pe probe.
Reprezentanta creditoarei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în baza art. 258 N.C.P.C. coroborat cu art. 255 N.C.P.C. încuviințează în probatoriu înscrisurile depuse la dosar.
Raportat la prevederile art. 238 alin. 1 N.C.P.C. instanța constată că prezenta cauză se află în stare de judecată.
În temeiul art. 244 N.C.P.C. instanța declară cercetarea procesului încheiată.
În temeiul art. 392 N.C.P.C. instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reprezentanta creditoarei solicită instanței admiterea cererii așa cum a fost formulată în cererea introductivă de instanță.
Reprezentanta creditoarei solicită instanței să ia act de faptul că debitorii, deși legal citați nu au depus la dosar întâmpinare.
Reprezentanta creditoarei solicită instanței obligarea debitorilor la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
În temeiul art. 394 alin. 1 N.C.P.C., instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cerereade chemare în judecată introdusă pe rolul acestei instanțe la data de 18.02.2015 sub nr._, creditoarea S.C. I. C. ROMANIA S.R.L. a chemat în judecată pe debitorii S.C. B. 2002 AUTOCOM S.R.L. ȘI G. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună emiterea unei ordonanțe de somare a debitorilor și obligarea acestora în solidar la plata sumei de 112.428,29 lei, reprezentând contravaloare debit neachitat, penalități de întârziere aferente debitului principal și la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, creditoarea a arătat că între părți s-au derulat relații între profesioniști, conform contractului de furnizare piese schimb auto nr. 26-062/15.07.2011, în acest sens fiind emise în mod legal, mai multe facturi fiscale, în cuantum de 112.428,29 lei.
Creditoarea a mai arătat că debitorii nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale.
Creditoarea a precizat că debitorii, neexecutându-și obligația de plată, au fost calculate și penalități de întârziere conform dispozițiilor contractuale.
Societatea creditoare apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1013 alin. (1) din N.C.P.C., pentru a-i fi admisă cererea de chemare în judecată, creanța dedusă judecății fiind certă lichidă și exigibilă.
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 1013 - 1017 din N.C.P.C.
Cererea a fost legal timbrată.
În probațiune, creditoarea a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri (f. 6-286).
Debitorii, deși legal citați nu a depus întâmpinare și nici nu s-au prezentat în fața instanței pentru formularea poziției procesuale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între creditoarea S.C. I. C. ROMANIA S.R.L. și debitorii S.C. B. 2002 AUTOCOM S.R.L. ȘI G. D., au existat raporturi între profesioniști, existând un contract scris cu privire la conținutul raporturilor juridice dintre părți, respectiv contractul de furnizare piese schimb auto nr. 26-062/15.07.2011 (f. 11-14).
În temeiul contractului mai sus-indicat, au fost emise în mod legal, mai multe facturi fiscale, în cuantum de 112.428,29 lei (f. 44-283).
Debitorii nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale.
Creditoarea a somat debitorii să achite debitul restant, în conformitate cu disp. art. 1014 N.C.P.C. (f. 5-10).
În conformitate cu disp. art. 4.2 lit. e din contractul de furnizare piese schimb auto nr. 26-062/15.07.2011, debitorul s-a obligat în solidar cu administratorul G. D., la respectarea clauzelor contractuale.
Fața de cele de mai sus, instanța urmează a reține că, în speță, sunt incidente condițiile prevăzute de art. 1013 alin. (1) din N.C.P.C.
În drept, conform art. 1013 alin. (1) din N.C.P.C., Prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Legat de admisibilitatea cererii creditoarei, instanța constată că aceasta este supusă următoarelor condiții cumulative : 1. existența unei obligații care să aibă ca obiect plata unei sume de bani 2. născute dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, 3. creanța având ca obiect plata unei sume de bani să fie certă, lichidă și exigibilă.
În ceea ce privește existența primei condiții respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin somația de plată să aibă ca obiect o sumă de bani, instanța consideră că acest aspect se verifică prin analiza obiectului cererii așa cum acesta a fost formulat de creditoare. Analizând, așadar, obiectul somației de plată rezultă că prima condiție este îndeplinită deoarece creditoarea a solicitat obligarea debitoarei la plata unei sume de bani.
În ceea ce privește cea de a doua condiție respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită prin somație să fie născută dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, instanța constată că aceasta este îndeplinită. Astfel, contractul din care rezultă obligația debitorului este un contract încheiat între profesioniști.
În ceea ce privește cea de-a treia condiție, respectiv certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanței creditoarei, instanța constată îndeplinită această condiție raportat la dispozițiile art. 662 N.C.P.C. și coroborat și cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei (contractul și facturile fiscale).
Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații - în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție - nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitoarei, acesteia din urma revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai există nicio obligație valabilă, acestea fiind stinse anterior prin plată.
Față de împrejurarea că, în speța de față, creditoarea - prin înscrisurile administrate la dosar - a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea în totalitate a obligațiilor de către debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi, potrivit art. 249 N.C.P.C., că a executat propriile obligații.
Însă, așa cum rezultă din analiza înscrisurilor aflate la dosar, singura care a înțeles să administreze dovezi în acest sens este creditoarea, iar analiza acestora confirmă cele arătate mai sus în sensul lipsei stingerii totale a debitului pe care debitorii îl aveau față de creditoare.
În plus, împrejurarea nedepunerii de către debitori a întâmpinării - obligatorie în prezenta cauza - constituie o atitudine procesuala pe care instanța urmează a o califica drept o recunoaștere a pretențiilor creditoarei, în conformitate cu dispozițiile art. 1018 alin. (3) teza finala din N.C.P.C.
Prin urmare, instanța constatând, în speță, îndeplinirea tuturor condițiilor cumulative de admisibilitate a unei ordonanțe de plată, în baza art. 1021 alin. (1) din N.C.P.C. va admite cererea creditoarei și va obliga pe debitori la plata în solidar a sumei de 112.428,29 lei, reprezentând contravaloare debit neachitat.
Referitor la cel de-al doilea capăt de cerere privind obligarea debitoarei la plata penalităților de întârziere, instanța reține că, în speța de față, sunt incidente dispozițiile contractuale, respectiv art. 3.2 alin. (2) din contractul de furnizare piese schimb auto nr. 26-062/15.07.2011, încheiat între părți.
În speță, instanța constată că sunt pe deplin îndeplinite condițiile pentru curgerea penalităților de întârziere în cuantum de 0,1 % pe zi de întârziere aferente debitului principal calculate din ziua următoare scadenței facturilor fiscale neachitate și până la plata integrală a debitului, penalități ce vor fi calculate potrivit art. 628 alin. (2) N.C.P.C., către creditoare.
În conformitate cu prevederile art. 1021 alin. (3) N.C.P.C., având în vedere data exigibilității debitului, instanța va fixa un termen de 10 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 453 alin. (1) N.C.P.C., prevede că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. În prezenta cauză, creditoarea a solicitat acordarea de cheltuieli de judecată, prin cererea de chemare în judecată.
Creditoarea a făcut dovada cheltuielilor ocazionate cu acest proces, respectiv 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Având în vedere cele de mai sus, instanța urmează a admite capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată și va obliga pe debitori la plata către creditoare, în solidar a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
ORDONĂ:
Admite cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea S.C. I. C. ROMANIA S.R.L., cu sediul în Cluj-N., .. 3-5, jud. Cluj în contradictoriu cu debitorii S.C. B. 2002 AUTOCOM S.R.L. și G. D., ambii cu sediul în București, .. 1, ., ., Sector 4.
Somează debitorii S.C. B. 2002 AUTOCOM S.R.L. și G. D. la plata în solidar a sumei de 112.428,29 lei, reprezentând contravaloare debit neachitat și penalități de întârziere în cuantum de 0,1 % pe zi de întârziere, aferente debitului principal, calculate din ziua următoare scadenței facturilor fiscale neachitate și până la plata integrală a debitului, penalități ce vor fi calculate potrivit art. 628 alin. (2) N.C.P.C., către creditoarea S.C. I. C. ROMANIA S.R.L. în termen de 10 de zile de la comunicare.
Obligă debitorii la plata în solidar a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către creditoare.
Cu drept de cerere în anulare la Judecătoria Cluj-N. pentru debitori în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 23.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. P. A. Josza
Red./Dact./A.P./5 ex./24.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3991/2015.... | Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... → |
|---|
