Plângere contravenţională. Sentința nr. 4111/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4111/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 1362/186/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4111/2015
Ședința publică din 24 aprilie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: I. V. V.
GREFIER: L.-M. M.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale înaintate de petentul M. V. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, privind procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 17.07.2015.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art. 131 alin. 1 C. pr. civ., analizându-și din oficiu competența, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta plângere contravențională, raportat la dispozițiile art. 118 OUG nr. 195/2002.
În temeiul art. 238 C. pr. civ., instanța apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată la acest termen de judecată.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 C. pr. civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru intimată încuviințează și mijlocul material de probă, constând în CD-ul ce conține înregistrarea realizată la momentul constatării contravenției.
Nemaifiind alte probe de administrat sau excepții de soluționat, în temeiul art. 244 alin. 1 C. pr. civ., instanța constată încheiată etapa cercetării procesului, iar, în temeiul art. 394 C. pr. civ., considerându-se lămurită, declară închisă etapa dezbaterilor asupra fondului și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Beclean la data de 21.07.2014, sub nr._, petentul M. V. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, în principal, anularea procesului verbal . nr._/17.07.2014 ca netemeinic și nelegal și în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului. S-a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 17.07.2014, se deplasa la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, din direcția localității Oradea în direcția Cluj-N.. În localitatea G., petentul a fost oprit de un agent de poliție care i-a adus la cunoștință faptul că s-a deplasat cu o viteză de 103 km/h pe raza localității.
A mai susținut petentul că, datorită aglomerației de pe șosea, se deplasa cu o viteză mult mai mică iar agentul constatator a refuzat să îi prezinte înregistrările. În plus, în cuprinsul procesului-verbal nu a fost menționată . și/sau kilometrul din localitatea respectivă în dreptul căruia se susține că a fost săvârșită contravenția.
S-a învederat instanței că procesul-verbal contestat este nul deoarece s-a refuzat prezentarea probei radar astfel încât nu există certitudinea că autoturismul cu care se deplasa agentul constatator era echipat cu aparat radar și că depășirea vitezei legale nu este o simplă presupunere a agentului constatator.
Petentul a solicitat ca IPJ CLUJ să depună la dosarul cauzei certificatul de omologare a aparatului radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, atestatul operatorului radar și proba radar.
În drept, petentul s-a întemeiat pe prevederile OG 2/2001 și OUG 195/2002 rep.
În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiindu-i comunicat petentului la momentul întocmirii, respectiv 17.07.2014.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisul depus la dosar. (fila 7)
La cererea de chemare în judecată a fost anexată o copie de pe procesul-verbal contestat. (fila 2)
Prin întâmpinarea depusă la data de 13.11.2014, intimatul a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Beclean și a solicitat declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. S-a arătat că sub aspectul legalității procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute de art. 16 și art. 17 OG nr. 2/2001. Sub aspectul temeiniciei, s-a învederat instanței că fapta a fost constatată prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. De asemenea, s-a susținut că fapta comisă de către petent prezintă un grad ridicat de pericol social datorită urmării care s-ar fi putut produce.
Împreună cu întâmpinarea a fost depus un CD conținând înregistrarea aparatului radar și buletinul de verificare metrologică a aparatului radar (fila 15), copie filă registru radar (fila 14) precum și istoricul contravențional al petentului. (fila 13)
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, art. 206, art. 223 alin. 3, art. 249, art. 315 alin. 1 C.pr.civ., O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002.
În probațiune, în susținerea apărărilor sale, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La termenul din ședința publică din data de 26.02.2015, Judecătoria Beclean a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale. Prin Sentința civilă nr. 287/2015, instanța a admis excepția necompetenței teritoariale a Judecătoriei Beclean și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
La data de 21.04.2015, intimatul a depus la dosarul cauzei o copie lizibilă de pe procesul-verbal contestat. (fila 8)
La termenul din data de 24.04.2015, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. În plus, a fost încuviințat pentru intimat mijlocul material de probă constând în cd-ul ce conține înregistrarea realizată la momentul săvârșirii contravenției.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 17.07.2014 (fila 8), petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002.
S-a reținut că, la data de 17.07.2014, petentul a condus autoturismul Mercedes_ spre Cluj-N., cu viteza de 103 km/h, în localitate, sector de drum cu limita de viteză legală de 50 km/h, depistat și înregistrat de aparatul radar Autovision.
Conform art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și pedeapsa complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile „ depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
S-a invocat drept motiv de nulitate faptul că procesul-verbal nu cuprinde mențiuni referitoare la . și/sau kilometrul din localitate unde a fost săvârșită fapta. Instanța reține că lipsa acestor mențiuni nu echivalează cu o descriere insuficientă a faptei.
Astfel, inserarea acestor mențiuni în cuprinsul procesului-verbal s-ar impune doar în situația în care, în interiorul localității, ar exista sectoare de drum cu limite legale de viteză distincte. Or, petentul nu a invocat că sectorul de drum unde a fost săvârșită pretinsa faptă ar avea o altă limită de viteză decât cea constatată de agentul constatator, respectiv 50 km/h.
În plus, faptul că pe sectorul de drum unde a fost săvârșită pretinsa faptă contravențională limita legală de viteză era de 50 km/h constituie o constatare personală a agentului constatator, astfel încât revine petentului sarcina de a proba că limita prevăzută de lege pentru viteză era altă decât cea menționată în cuprinsul actului de sancționare contravențională.
Mai mult, agentul constatator a consemnat că fapta a fost săvârșită pe DN1E60, km 495+700 m, G..
Potrivit art. 109 OUG nr. 195/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic cu obligația de a consemna aceasta în cuprinsul procesului-verbal.
De asemenea, potrivit art. 5.2.1. din Ordinul nr. 301/2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05, „ În buletinele de verificare metrologică, eliberate în urma verificărilor inițiale și a verificărilor periodice ale cinemometrelor montate pe mașini, care funcționează în regim staționar, sau atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, trebuie să se menționeze marca și numărul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, legalitatea cinemometrului fiind valabilă numai pe autovehiculul pe care acesta era montat la momentul efectuării verificării metrologice.”
Prin urmare, cinometrele montate pe autoturisme se identifică prin marca și numărul de înmatriculare al autovehiculului de patrulare pe care sunt amplasate. În cuprinsul procesului verbal contestat este menționat faptul că aparatul radar este montat pe auto MAI_. Astfel, chiar dacă petentul a susținut că nu se poate proba că autoturismul cu care se deplasa agentul constatator era dotat cu aparat radar, instanța reține că acest aspect este probat atât prin inserarea numărului autospecialei de poliție în cuprinsul procesului-verbal cât și prin înregistrările depuse la dosar în care a fost surprins autoturismul în care se afla petentul.
Agentului constatator nu îi incumbă obligația de a prezenta contravenientului proba radar, la momentul încheierii procesului-verbal, astfel încât procesul-verbal nu poate fi anulat pentru acest motiv.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază susținerile petentului referitoare la nelegalitatea procesului-verbal ca fiind neîntemeiate, motiv pentru care le va respinge.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că fapta nu a fost constatată prin propriile simțuri ale agentului constatator astfel încât procesul-verbal nu se bucură de prezumția de temeinicie.
Intimatul a depus la dosarul cauzei un cd ce cuprinde înregistrarea realizată de aparatul radar la momentul săvârșirii contravenției. Instanța reține că mijlocul material de probă îndeplinește condițiile stipulate de art. 3.5.1. din Ordinul nr. 301/2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05, conținând data și ora la care a fost efectuată măsurarea (17.07.2014, ora 01.04.28), valoarea vitezei măsurate (103 km/h) și imaginea autovehiculului din care să poată fi scos în evidență nr. de înmatriculare al acestuia. (_ )
Din administrarea mijlocului material de probă menționat anterior reiese că aspectele menționate în cuprinsul procesului-verbal corespund realității. Astfel, se poate observa cum autoturismul cu nr. de înmatriculare_ circulă cu o viteză de 103 km/h.
Petentul nu contestă că se afla la volanul autoturismului cu numărul de înmatriculare menționat în cuprinsul procesului-verbal, arătând doar că apreciază că circula cu o vitează mai mică.
Aceste susțineri nu sunt însă în măsură să probeze că aspectele reținute pe baza înregistrării realizate de cinometru sunt nereale. În plus, relevantă este și atitudinea petentului la momentul dresării actului de sancționare contravențională, arătând că nu are de formulat obiecțiuni.
Instanța are în vedere și prevederile art. 49 alin. 1 OUG nr. 195/2002, potrivit cărora viteza maximă în localități este de 50 km/h. Având în vedere faptul că petentul a fost suprins de aparatul radar circulând cu viteza de 103 km/h în localitate, instanța reține că petentul a comis contravenția prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002.
Raportat la considerentele expuse în cele ce preced, instanța reține că aspectele consemnate în cuprinsul procesului-verbal corespund realității, fiind întrunite elementele constitutive ale contravenției incriminate de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă, mai întâi, că amenda stabilită de către agentul constatator a fost determinată prin raportare la minimul punctelor amendă stabilit de art. 102 alin. (3) lit. e raportat la art. 98 alin. (4) lit. d din O. U. G. nr. 195/2002, din această perspectivă realizându-se o adecvată individualizare a sancțiunii contravenționale.
Mai mult, instanța are în vedere și potențialele consecințe grave pe care le poate genera în trafic depășirea cu peste 50 de km/h a limitei legale de viteză. Se are în vedere și istoricul contravențional al petentului, acesta săvârșind și alte abateri contravenționale. Astfel, ansamblul circumstanțelor personale nu este de natură a contura posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul M. V. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 17.07.2014 întocmit de către organul constatator I.P.J. Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunile aplicate prin acesta.
Constatând culpa procesuală a petentului, acțiunea urmând a fi respinsă în întregime, raportat la prevederile art. 453 C.pr.civ., instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul M. V., CNP _, cu domiciliul în Rebrișoara, ., jud. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, CUI _, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj privind procesul verbal . nr._ încheiat la data de 17.07.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi introdusă, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Cluj N..
Pronunțata în ședința publica, azi, 24.04.2015.
JUDECATOR, GREFIER,
I. V. V. L.-M. M.
Red. I.V.V. 2 ex/28.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3782/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4042/2015.... → |
|---|
