Plângere contravenţională. Sentința nr. 4042/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4042/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 27271/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4042/2015
Ședința publică din 24 aprilie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: I. V. V.
GREFIER: L.-M. M.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul F. B. A. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, privind procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 03.12.2014.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța reține că intimatul a depus înscrisurile solicitate la termenul anterior.
Nemaifiind alte probe de administrat sau incidente de soluționat, în temeiul art. 244 alin. 1 C. pr. civ., instanța constată încheiată etapa cercetării procesului, iar, în temeiul art. 394 C. pr. civ., considerându-se lămurită, declară închisă etapa dezbaterilor asupra fondului și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.12.2014, sub nr._, petentul F. B. A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, în principal, anularea procesului verbal . nr._/03.12.2014 ca netemeinic și nelegal și în subsidiar, înlocuirea sancțiunii prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002 cu cea prevăzută la art. 108 alin. 1 lit. d pct. 3.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în data de 03.12.2014, în jurul orei 1, circula dinspre Cluj-N. spre Oradea, cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ . În localitatea Florești, petentul a circulat în spatele unei camionete cu remorcă de tractare iar aproape de ieșirea din localitate, probabil din cauza condițiilor de trafic, remorca prinsă de camionetă se mișca foarte tare, derapând ușor, existând pericolul unui accident. În acest context, petentul a considerat că conduita camionetei în trafic este periculoasă iar pentru siguranța sa și a pasagerilor săi a decis să o depășească.
S-a susținut că fapta reținută în cadrul procesului-verbal contestat nu corespunde adevărului pentru că viteza reținută a fost captată de aparatul radar în timpul depășirii camionetei, ceea ce duce la o incertitudine cu privire la autorul faptei. În plus, au fost încălcate Normele de Metrologie Legală nr. 021-05 deoarece cinometrul nu a fost pus în funcțiune de personal calificat, aparatul nu era însoțit de un certificat care să ateste omologarea de către Biroul de Metrologie, nu era marcat și sigilat și nu avea un registru care să menționeze marjele de eroare pe care le înregistrează la momentul punerii în funcțiune.
În ceea ce privește consemnările agentului constatator din cuprinsul procesului-verbal, petentul a arătat că nu a afirmat niciodată că o să îi facă probleme agentului constatator.
În susținerea petitului subsidiar, petentul a învederat instanței că, până și în condiții de laborator, cinometrul înregistrează erori tolerate de +/- 1 km/h, motiv pentru care există posibilitatea ca viteza înregistrată și constatată să nu fi fost de 106 km/h ci mai puțin de 100 km/h. Având în vedere că există un dubiu care îi profită, petentul a solicitat înlocuirea sancțiunii prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002 cu cea prevăzută la art. 108 alin. 1 lit. d pct. 3.
În drept, petentul nu a invocat dispoziții legale, acestea fiind inserate în cuprinsul motivării.
În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorul L. D. N..
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisul depus la dosar. (fila 3)
La cererea de chemare în judecată a fost anexată o copie de pe procesul-verbal contestat (fila 6) și copie de pe dovada înlocuitoare și cartea de identitate a petentului (fila 7)
Prin întâmpinarea depusă la data de 26.01.2015, intimatul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. S-a arătat că, sub aspectul legalității, procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute de art. 16 și art. 17 OG nr. 2/2001. Sub aspectul temeiniciei, s-a învederat instanței că fapta a fost constatată prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. De asemenea, s-a susținut că fapta comisă de către petent prezintă un grad ridicat de pericol social datorită urmării care s-ar fi putut produce.
Împreună cu întâmpinarea a fost depus un CD conținând înregistrarea aparatului radar și buletinul de verificare metrologică a aparatului radar (fila 18), copie filă registru radar (fila 17) precum și istoricul contravențional al petentului. (fila 16)
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, art. 206, art. 223 alin. 3, art. 249, art. 315 alin. 1 C.pr.civ., O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002.
În probațiune, în susținerea apărărilor sale, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 27.02.2015, petentul a formulat note de ședință prin care a susținut că informațiile furnizate de înregistrarea video denotă o lipsă clară a corectitudinii acesteia, certificând susținerile sale cu privire la erorile aparatului de măsurare a vitezei. Au fost identificate o . fluctuații ale vitezei autoturismului depășit de către petent, fluctuații ce denotă funcționalitatea defectuoasă a aparatului radar, creându-se un veritabil in dubio pro reo.
La termenul din data de 27.02.2015, instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. În plus, a fost încuviințat pentru intimat mijlocul material de probă constând în cd-ul ce conține înregistrarea realizată la momentul săvârșirii contravenției. Pentru petent a fost încuviințată proba testimonială cu martorul L. D.. Proba testimonială a fost administrată la același termen, declarația martorului fiind anexată la dosarul cauzei la fila 31.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 03.12.2014 (fila 6), petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002.
S-a reținut că, la data de 03.12.2014, petentul a condus auto marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ prin localitatea Florești, pe DN1E60, spre localitatea G., cu viteza de 106 km/h pe un sector de drum pe care viteza maximă admisă este de 50 km/h, fiind înregistrat cu mijlocul tehnic omologat și verificat metrologic Autovision.
Conform art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și pedeapsa complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile „ depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește prevederea legală ce impunea ca măsurătorile și înregistrările ce constituie probe pentru aplicarea legislației rutiere să fie efectuate de operatori calificați, instanța reține că aceasta a fost abrogată prin Ordinul nr. 187/2009 al Biroului Român de Metrologie Legală începând cu data de 6 august 2009. În consecință, motivul de nelegalitate invocat de către petent privind lipsa calității de operator autorizat a agentului constatator este neîntemeiat.
Referitor la dovada efectuării verificării metrologice, instanța reține că intimatul a depus la dosarul cauzei buletinul de verificare metrologică al cinometrului utilizat la înregistrarea vitezei cu care se deplasa petentul.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază susținerile petentului referitoare la nelegalitatea procesului-verbal ca fiind neîntemeiate, motiv pentru care le va respinge.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că fapta nu a fost constatată prin propriile simțuri ale agentului constatator astfel încât procesul-verbal nu se bucură de prezumția de temeinicie.
Intimatul a depus la dosarul cauzei un cd ce cuprinde înregistrarea realizată de aparatul radar la momentul săvârșirii contravenției. Instanța reține că mijlocul material de probă îndeplinește condițiile stipulate de art. 3.5.1. din Ordinul nr. 301/2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05, conținând data și ora la care a fost efectuată măsurarea (03.12.2014, ora 00.50.26), valoarea vitezei măsurate (106 km/h) și imaginea autovehiculului din care să poată fi scos în evidență numărul de înmatriculare al acestuia. (_ ) Valoarea vitezei înregistrate este precedată de litera F, aceasta fiind, în cazul în care sunt monitorizate două vehicule, viteza autovehiculului cu viteza cea mai mare, astfel cum reiese din manualul de utilizare al cinometrului (fila 46). Din moment ce petentul efectua o manevră de depășire, se impune concluzia că autoturismul condus de către acesta avea viteza mai mare, fiind cel înregistrat cu litera F.
Din administrarea mijlocului material de probă menționat anterior reiese că aspectele menționate în cuprinsul procesului-verbal corespund realității. Astfel, se poate observa cum autoturismul cu numărul de înmatriculare_ circula cu o viteză de 106 km/h.
În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la marja de eroare a cinometrului, potrivit art. 3 alin.1 pct. 1 lit. c liniuța 3 din Norma de metrologie legala NML 021-05, cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, pentru înregistrarea vitezei în regim staționar, la viteze constatate egale sau mai mari de 100 km/h, pot avea o eroare maxim tolerată de ± 3% din valoarea măsurată. Această eroare se stabilește în raport de diferite criterii și poate acționa atât în sens pozitiv cât și în sens negativ, fiind deci posibil ca viteza de deplasare reală a petentului să fi fost mai mică, dar și mai mare decât cea reținută de agentul constatator. Câtă vreme marja maximă de eroare are dublă semnificație, pozitivă și negativă, nu se poate reține automat că viteza de deplasare era mai mică decât cea înregistrată și că procesul-verbal este netemeinic, ci numai coroborat cu alte mijloace de probă în acest sens, deoarece viteza stabilită pe baza înregistrării radar efectuată la momentul constatării contravenției este criteriul în raport cu care se apreciază existența contravenției conform legii. Este evident că legiuitorul, atunci când a stabilit limitele de viteză admise, dar și gradul de depășire a vitezelor legale ce constituie diferitele contravenții, a observat marjele de eroare ale cinemometrelor. În consecință, din moment ce petentul nu a probat susținerea sa potrivit căreia viteza sa era mai mică decât cea înregistrată de aparatul radar, instanța reține că acesta a circulat pe un drum național, în localitate, cu viteza de 106 km/h.
A mai arătat petentul că din înregistrarea este defectuoasă, existând o . fluctuații ale vitezei autovehiculului depășit. Instanța reține că aceste apărări sunt lipsite de obiect din moment de petentul a admis faptul că a circulat cu viteza de 106 km/h. Astfel, la termenul de judecată din ședința publică din data de 20.03.2015, petentul a arătat că nu contestă că a circulat cu viteza menționată în cuprinsul procesului-verbal însă a încercat să evite un impact, carosabilul fiind umed.
Principala apărare a petentului constă în argumentul potrivit căruia autovehiculul care circula în fața sa avea un comportament periculos în trafic. S-a susținut că petentul a efectuat manevra de depășire pentru a evita un potențial accident survenit în urma desprinderii remorcii.
Martorul L. D. a declarat că au circulat în spatele autovehiculului prevăzut cu remorcă aproximativ 2 km. A mai arătat martorul că, la un moment dat, remorca atașată de autoturismul din față a început să se miște foarte puternic, dând impresia că se va răsturna sau se va desprinde.
Chiar dacă am admite, având în vedere declarația martorului precum și susținerile petentului, faptul că remorca atașată autovehiculului în spatele căreia se deplasa autoturismul condus de către petent se mișca într-o modalitatea ce indica că urma să se desprindă, acest aspect nu este de natură să înlăture răspunderea contravențională a petentului.
Astfel, apărările petentului se conturează în sensul invocării stării de legitimă apărare, petentul susținând că a acționat pentru a salva de la un pericol iminent atât pasagerii săi cât și pe sine. Or, instanța apreciază că în speță nu sunt întrunite condițiile acestei cauze care înlătură răspunderea contravențională întrucât petentul avea la îndemână și alte alternative pentru a înlătura starea de pericol. Astfel, un comportament prudent în trafic ar fi impus ca petentul să păstreze distanța față de autoturismul din față până în momentul în care ar fi reușit să îl depășească în siguranță și fără a încălca prevederile legale. Mai mult, din moment ce aproximativ 2 kilometri (astfel cum a declarat martorul) petentul s-a deplasat în siguranță în spatele autovehiculului prevăzut cu remorcă, decizia de a efectua manevra de depășire și cea de a depăși limita legală de viteză cu peste 50 de km/h a fost, cel mai probabil, determinată de aproprierea de ieșirea din localitate și nu de convingerea că urmează să se producă un accident.
Instanța are în vedere și prevederile art. 49 alin. 1 OUG nr. 195/2002, potrivit cărora viteza maximă în localități este de 50 km/h. Având în vedere faptul că petentul a fost suprins de aparatul radar circulând cu viteza de 106 km/h în localitate, instanța reține că petentul a comis contravenția prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002.
Raportat la considerentele expuse în cele ce preced, instanța reține că aspectele consemnate în cuprinsul procesului-verbal corespund realității, fiind întrunite elementele constitutive ale contravenției incriminate de art. 102 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002, petentul nereușind să probeze incidența uneia dintre cauzele exoneratoare de răspundere reglementate de art. 11 OG nr. 2/2001.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În ce privește particularitățile cauzei de față, instanța observă, mai întâi, că amenda stabilită de către agentul constatator a fost determinată prin raportare la minimul punctelor amendă stabilit de art. 102 alin. (3) lit. e raportat la art. 98 alin. (4) lit. d din O. U. G. nr. 195/2002, din această perspectivă realizându-se o adecvată individualizare a sancțiunii contravenționale.
Mai mult, instanța are în vedere și potențialele consecințe grave pe care le poate genera în trafic depășirea cu peste 50 de km/h a limitei legale de viteză. Se are în vedere și istoricul contravențional al petentului, acesta fiind sancționat pentru săvârșirea și a altor abateri contravenționale. Astfel, ansamblul circumstanțelor personale nu este de natură a contura posibilitatea înlocuirii sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul F. B. A. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 03.12.2014 întocmit de către organul constatator I.P.J. Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunile aplicate prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul F. B. A., CNP_, cu domiciliul în Florești, ., . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, CUI _, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj privind procesul verbal . nr._ încheiat la data de 03.12.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi introdusă, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Cluj N..
Pronunțata în ședința publica, azi, 24.04.2015.
JUDECATOR, GREFIER,
I. V. V. L.-M. M.
Red. I.V.V. 2 ex/28.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4111/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3572/2015. Judecătoria... → |
|---|
