Plângere contravenţională. Sentința nr. 8725/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8725/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 8008/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR._
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8725/2015
Ședința publică din 29.09.2015
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petenta SOCIETATEA C. MEȘTEȘUGĂRESCĂ IGIENA împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit de intimatul MUN. C.-N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ la data de 19.03.2015.
Se constată că mersul dezbaterilor a avut loc în ședința publice din data de 22.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.04.2015, sub numărul de mai sus, formulată de petenta SOCIETATEA C. MEȘTEȘUGĂRESCĂ IGIENA în contradictoriu cu intimatul MUN. C.-N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 19.03.2015 și exonerarea de la plata amenzii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, petenta a arătat, în esență, că la data de 17.03.2015, în jurul orei 13:00, a fost efectuat un control comercial la punctul de lucru din C.-N., ., nr.1, de către doi inspectori din cadrul DGPL C.-N., în urma căruia s-a întocmit la data de 19.03.2015 procesul-verbal contestat, prin care a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 pct. 2 din HCL nr. 150/2009. În procesul-verbal s-a consemnat faptul că la data controlului nu s-a prezentat certificatul constatator și acordul de funcționare, întrucât documentele solicitate nu au fost deținute de către angajatele societății.
A mai arătat petenta că controlul a fost efectuat în prezența casierei T. E., care a prezentat organelor de control Registrul unic de control, acesta fiind singurul document solicitat de aceștia. De asemenea s-a solicitat și ștampila, dar casiera le-a comunicat că nu deține ștampilă la punctul de lucru. Cu ocazia controlului, a fost lăsată o înștiințare ca reprezentantul societății să se prezinte la sediul intimatului în data de 19.03.2015 cu actele societății.
La data de 19.03.2015, reprezentantul legal s-a prezentat cu actele societății, dar agentul constatator a întocmit procesul-verbal susținând că aceste acte nu au fost prezentate cu ocazia controlului, deși reprezentatul societății a spus că acordul de funcționare se găsea afișat la punctul de lucru și că toate aceste acte se găseau acolo, doar că nu au fost solicitate.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 31 și urm. Din OG nr. 2/2001.
În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri, precum și proba cu martora E. T..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei (f.4).
În susținerea plângerii au fost depuse în copie: procesul-verbal (f.6), acordul de funcționare (f.8), certificatul constatator (f.9), registrul unic de control (f.11).
Intimatul MUN. C.-N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ a depus la data de 15 mai 2015 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că în urma controlului efectuat la puctul de lucru situat pe .. C.-N., Complex Mercur, s-a constatat faptul că societatea nu a prezentat la punctul de lucru certificatul constatator și nici acordul de funcționare, documentele nefiind deținute de angajatele societății. Verificarea a fost efectuată în prezența doamnei casier E. T.. A mai arătat că la momentul controlului s-a solicitat petentei să prezinte certificatul constatator și acordul de funcționare, dar nu s-a dat curs acestei solicitări. De asemenea, procesul-verbal fiind încheiat în urma constatărilor personale ale agentului constatator face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară.
În susținerea întâmpinării au fost depuse în copie certificată pentru conformitate cu originalul: procesul-verbal de contravenție (f.21), dovada comunicării (f.22).
Petenta a depus la data de 05.06.2015, răspuns la întâmpinare (f.27), prin care a solicitat respingerea apărărilor din cuprinsul întâmpinării, ca neîntemeiată. Dacă petenta nu deținea actele solicitate la punctul de control, agentul constatator putea să întocmească pe loc procesul-verbal, nu să ceară doar registrul unic de control și să invite reprezentatul societății la sediul intimatei.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți, proba cu martorii, fiind audiată martora E. T. (f.35).
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 19.03.2015, petenta a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 1000 lei, reținându-se că la data de 17.03.2015 nu s-a prezentat certificatul constatator și acordul de funcționare, faptă prevăzută și sancționată ca și contravenție de art. 1 pct. 2 din HCL nr. 150/2009.
Potrivit declarație martorei E. T., la momentul controlului, aceasta se afla la puctul de lucru controlat, în calitate de casieră. Agenții constatatori i-au solicitat Registrul unic de control și ștampila societății. Aceasta a prezentat Registrul unic, comunicând agenților constatatori că nu deține ștampilă, deoarece acesta se află la sediul societății. I-a întrebat dacă doresc să le pună la dispoziție și alte acte, dar au spus că nu e nevoie, dar că solicită să meargă la sediul intimatei reprezentantul societății, cu un set de acte precum și cu ștampila.
În drept, potrivit art. 1 pct. 2 din HCL nr. 150/2009, constituie contravenție nedeținerea la punctul de lucru a documentelor menționate la pct. 1 sau refuzul de a le prezenta organelor de control se sancționează cu amendă de la 500 – 1000 lei. Conform art. 1 pct. 1 din același act normativ constituie contravenție efectuarea de acte sau fapte de comerț de natura celor prevăzute în Codul comercial, fără îndeplinirea procedurilor legale de autorizare, funcționarea fără deținerea la punctul de lucru a registrului unic de control, a certificatului constatator emis de ORC, a avizelor, aprobărilor și autorizațiilor prevăzute de lege.
În cauză, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea formală a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de către intimat la data de 19.03.2015, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Astfel, instanța arată că, situațiile care atrag nulitatea absolută a procesul verbal sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate instituită de lege în favoarea sa.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța arată că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța, în urma analizării probelor administrate în cauză, reține o altă stare de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal.
Astfel, după cum rezultă din declarația martorei E. T., agentul constatator nu a solicitat angajatei petentei certificatul constatator și acordul de funcționare, ci doar registrul unic de control. Aceasta a declarat că la punctul de lucru, în momentul controlului erau expuse acordul de funcționare, certificatul constatator și certificatul de înregistrare fiscală (f.35).
Mai mult, din actele depuse la dosar (f. 8,9), rezultă că unitatea deținea Acordul de funcționare nr. 737 din 28.10.2014, iar certificatul constatator din 01.03.2013. Nu în ultimul rând instanța constată că deși la data de 19.03.2015, reprezentatul petentei s-a prezentat la sediul intimatului cu actele solicitate, cu toate acestea agentul constatator i-a aplicat amenda maximă prevăzută de actul normativ ( 1000 lei), ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la obiectivitatea agentului constatator.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că există un dubiu cu privire la corectitudinea celor reținute de către agentul constatator în procesul-verbal contestat. Acest dubiu trebuie să profite presupusului contravenient, în conformitate cu prevederile art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului și principiului in dubio pro reo.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța consideră că dubiul ce planează asupra corectitudinii stării de fapt reținută de către agentul constatator, profită petentei, și urmează a fi interpretat în favoarea sa, motiv pentru care, se impune anularea procesului verbal de constatare a contravenției atacat cu consecința exonerării petentei de la plata amenzii contravenționale în sumă de 1000 lei aplicate prin acest proces verbal.
Referitor la cheltuielile de judectă, instanța arată că potrivit art. 451 alin.(1), Cod proc. civilă, „cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.”
În conformitate cu prevederile art. 452 C. proc. civilă, „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”, iar potrivit art. 453 alin.(1) C.proc. civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
Având în vedere, acest temei juridic, instanța va obliga intimatul să plătească petentei suma de 1120 lei, cheltuieli de judecată, constând în taxă de timbru și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petenta SOCIETATEA C. MEȘTEȘUGĂRESCĂ IGIENA, cu sediul în C.-N., ., jud. C. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., Direcția Poliția Locală, cu sediul în C.-N., Calea Moților, nr.1-3, jud. C..
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ /19.03.2015, încheiat de către intimat ca nelegal.
Exonerează petenta de plata amenzii contravenționale în valoare de 1000 lei stabilită prin procesul-verbal anulat.
Obligă intimatul să plătească petentei suma de 1120 lei, cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Tribunalul C..
Cererea de apel se va depune la Judecătoria C.-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.09.2015.
JUDECATOR, GREFIER,
I. G. M. M.
Red./Dact./I.G./29.09.2015/4ex
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 8735/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8138/2015. Judecătoria... → |
|---|
