Somaţie de plată. Sentința nr. 4425/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4425/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 3445/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4425/2015
Ședința Publică din 05.05.2015
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de creditoarea . în contradictoriu cu debitoarea ., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta creditoarei, consilier juridic P. S. cu delegație la dosar, lipsă fiind debitoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței în data de 28.04.2015, întâmpinare de către debitoare.
Reprezentanta creditoarei arată că a luat cunoștință de întâmpinare și depune la dosar concluzii scrise. Solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 258 N.C.pr.civ raportat la art. 255 N.C.pr.civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, încheie faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta creditoarei solicită admiterea cererii așa cum a fost precizată. Consideră că acțiunea a fost introdusă în termen și procedura prealabilă a fost corect îndeplinită. Arată că nu sunt reale susținerile debitoarei din întâmpinare și solicită respingerea acestora. La data de 30.09.2014 când au fost comunicate înscrisurile debitoarea era încă la sediul indicat. Susține că a emis facturile potrivit art. 3 din contractul încheiat între părți. De asemenea, penalitățile de 0,1 % întârziere au fost calculate în baza aceluiași articol. Solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate de către debitoare prin întâmpinare și pe fond.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect emiterea unei ordonanțe de plată, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 26 februarie 2015 sub nr. de mai sus, creditoarea . a solicitat instanței, în contradictoriu cu debitoarea ., emiterea unei ordonanțe de plată prin care debitoarea să fie obligată la plata sumei de 3596 lei, reprezentând contravaloare servicii publicitate, precum și la plata sumei de 481,86 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate de la data scadenței, 15.10.2015 și până la data de 26.02.2015 și în continuare, penalități de întârziere de 0.1% pe zi, până la achitarea în totalitate a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că la data de 07.08.2014, societatea creditoare a încheiat cu pârâta, societatea debitoare, contractul de publicitate nr. 240. Ca urmare a îndeplinirii obligațiilor contractuale a emis factura fiscală pentru suma de 3596 lei, la data de 30.09.2014, iar plata prețului urma să se facă în două rate egale, prima având scadența la data de 15.10.2014, la 15 zile de la emiterea facturii, iar a două arată avea scadența la 45 zile de la emiterea facturii. Factura a fost acceptată de către debitoare prin semnătură și ștampilă (f.9).
În drept invocă dispozițiile art.1013 și urm. Cod procedură civilă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 200 lei (f.4).
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri și s-au depus la dosar în copie: contractul de publicitate, copie factură nr. AR 0_ din 03.04.2013, copie aviz de însoțire a mărfii nr. LS-_ din 03.04.2013, copie somație prin executor, acte anexe (f.6-17).
Deși legal citată, debitoarea nu a depus în termenul legal întâmpinare.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
La data de 06.04.2015, creditoarea a depus o precizare de acțiune, prin care și-a redus pretențiile, doar cu privire la penalități, datorită faptului că debitoarea a achitat la data de 13.03.2015 debitul principal (f.25).
Debitoarea a depus întâmpinare la precizarea de acțiune, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii datorită faptului că somați de plată nu făcea nicio referire la penalități de întârziere de 0,1%, iar procedura de comunicare prin executorul judecătoresc este viciată, notificarea nefiind semnată olograf de către administratorul debitoarei.
A mai invocat excepția prematurității formulării cererii dat fiind că factura și avizul au fost înaintate pe adresa vechiului său sediu.
Pe fond, a arătat că penalitățile nu pot curge de la data de 15.10.2014 pentru întreaga sumă, deoarece conform contractului era prevăzută plata în două rate, prima fiind la 15 zile de la emitere, iar a două la 45 zile de la emitere.
Asupra cauzei de față instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității formulate de către debitoare, instanța a va respinge ca tardiv formulată, deoarece aceasta puteau fi invocată doar prin întâmpinare, care trebuia depusă cu 3 zile înainte de primul termen de judecată, ceea ce debitoarea nu a făcut. Astfel, potrivit art. 193 alin.2 C. proc. civilă, neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Mai mult, precizarea de acțiune depusă la dosar de către creditoare nu reprezintă o modificare a cererii de chemare în judecată, față de prevederile art. 204 C. proc. civilă, ci doar o modalitate prin care a adus la cunoștință instanței faptul că o primul capăt de cerere a rămas fără obiect ca urmare a achitării debitului principal de către debitoare, după formularea cererii de chemare în judecată. Excepția prematurității este neîntemeiată, deoarece chiar dacă factura a fost emisă pe adresa vechiului sediul al debitoarei, aceasta a fost primită și acceptată prin semnătură și ștampilă (f.9).
În fapt, între părți la data de 07.08.2014, s-a încheiat contractul de publicitate nr. 240. Ca urmare a îndeplinirii obligațiilor contractuale creditoarea a emis la data de 30.09.2014 factura fiscală .-_ pentru suma de 3596 lei, având scadența la data de 15.10.2014, factura fiind primită și acceptată de către debitoare (f. 9).
Debitoarea a efectuat la data de 13.03.2015 plata debitului principal de 3596 lei (f.25).
În drept, potrivit art.1.013 (1) Cod procedură civilă „ Prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.”
Potrivit art.662 Cod procedură civilă, creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu; creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau cânt titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui și este exigibilă dacă obligația debitorului a ajuns la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
În ceea ce privește determinarea dobânzii, art. 1017 alin. 1 C. proc. civilă prevede că „dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru”.
În speță, instanța arată că potrivit art. 1270 alin.1 C. civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Coroborând probele existente la dosar, instanța constată că între creditoare și debitoare s-a încheiat un contract însușit de către debitoare prin semnătură, contract prin care aceasta din urmă și-a asumat obligația de a achita prețul serviciilor de publicitate, în termenele prevăzute pe factură.
În ceea ce privește obiectul cauzei, instanța trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de către art. 1013 alin.1 C. proc. civilă privind procedura ordonanței de plată.
În primul rând instanța constată că în cauză este vorba despre o obligație de plată a unei sume de bani ce rezultă dintr-un contract civil, fiind astfel îndeplinite condițiile de la art. 1013 C. proc. civilă, conform cărora obiectul cererii să fie o creanță constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil.
De asemenea instanța constată că în cauză este vorba despre o creanță certă și lichidă – existența ei neîndoielnică și întinderea ei rezultând din contractul încheiat de către părți și din factura fiscală AR14-_ însușită de către debitoare prin semnătură și ștampilă.
De asemenea este și exigibilă, scadența de plată fiind la data de 15.10.2015 respectiv 15.11.2015, termen depășit.
În consecință, coroborând înscrisurile de la dosar instanța apreciază că în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii de către creanță a tuturor condițiilor prevăzute de art. 1013 alin.1 C. proc. civilă necesare emiterii unei ordonanțe de plată. Cu toate acestea creanța privitoare la debitul principal a fost stinsă prin plata efectuată la data de 13.03.2015 (f.25), creditoarea precizându-și cererea în sensul că solicită în continuare doar penalitățile de întârziere.
În ceea ce privește determinarea penalităților, art. 1017 alin. 1 C. proc. civilă prevede că „dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru”.
Instanța constată că în cauză părțile au stabilit nivelul penalităților pentru plata cu întârziere, potrivit art. 3 din contract la valoare de 0.1 % pe zi de întârziere. În ceea ce privește termenul de la care pot curge penalitățile de întârziere, instanța reține că deși în cuprinsul facturii este trecută ca și data scadenței 15.10.2014, după cum rezultă din cererea de chemare în judecată, plata urma să se facă în două rate egale, prima la 15 zile de la emitere, iar a doua la 45 zile de la emitere, adică de la data de 30.09.2014.
Așa fiind, instanța va admite în parte cererea de emitere a ordonanței de plată formulată și precizată de creditoare și debitoarea să plătească creditoarei penalități de întârziere de 0,1% calculate asupra sumei de 1798 lei, corespunzătoare primei rate, de la data de 15.10.2014 și până la data de 13.03.2015 precum și penalități de întârziere calculate asupra sumei de 1798 lei, corespunzătore celei de-a doua rate, de la data de 15.11.2015 și până la data de 13.03.2013. va respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a debitoarei la plata penalităților de întârziere aferentă sumei de 1798 lei, corespunzătoare celei de-a doua rate, pentru perioada 15.10.2014 – 15.11.2014. Termenul de plata va fi de 10 zile de la comunicarea ordonanței.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, debitoarea va fi obligată la plata sumei de 240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea creditoarei, reprezentând taxa de timbru și cheltuieli ocazionate de îndeplinirea procedurii prealabile. Instanța reține că debitoarea este obligată la plata întregii sume reprezentând cheltuieli de judecată, deoarece aceste cheltuieli erau necesare a fi efectuate chiar dacă se solicita numai plata debitului principal, nu și plata penalităților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca tardiv formulate excepțiile invocate de către debitoare prin întâmpinarea depusă la data de 28.04.2015.
Admite în parte cererea de emitere a ordonanței de plată formulată și precizată de creditoarea ., cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriul cu debitoarea ., cu sediul în loc. B., ., jud. Bacău.
Somează debitoarea să plătească creditoarei penalități de întârziere de 0,1% calculate asupra sumei de 1798 lei, corespunzătoare primei rate, de la data de 15.10.2014 și până la data de 13.03.2015 precum și penalități de întârziere calculate asupra sumei de 1798 lei, corespunzătore celei de-a doua rate, de la data de 15.11.2015 și până la data de 13.03.2013.
Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a debitoarei la plata penalităților de întârziere aferentă sumei de 1798 lei, corespunzătoare celei de-a doua rate, pentru perioada 15.10.2014 – 15.11.2014.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei cheltuieli de judecată în valoarea de 240 lei, reprezentând taxa de timbru și cheltuieli ocazionate de îndeplinirea procedurii prealabile.
Fixează termen de plată de 10 zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.05.2015.
JUDECĂTOR,GREFIER,
I. G. M. M.
Red.Dact/I.G./4 ex/06.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4909/2015.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 4695/2015.... → |
|---|
