Cerere necontencioasă. Sentința nr. 5046/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5046/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-04-2013 în dosarul nr. 10865/212/2009*
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 5046
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 05 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. E. L.
GREFIER: E. A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect grănițuire, acțiune formulată de reclamanții P. N. și P. E. ambii cu domiciliul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu pârâții P. CHIRAȚA și P. G. ambii cu domiciliul în C., ., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 27.03.2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, având în vedere prevederile art. 260 alin.1 Cod procedură civilă instanța a amânat pronunțarea la data de 03.04.2013, 04.04.2013 și apoi la data de 05.04.2013, hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 27.04.2009 sub nr._ reclamanții P. N. și P. E., în contradictoriu cu pârâții P. A. și P. CHIRAȚA, au solicitat instanței să stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților conform suprafețelor de teren deținute prin actele de proprietate. Totodată, au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii reclamanții au arătat că sunt proprietarii imobilului situat în C., ., jud. C., compus din teren în suprafață de 600 mp, locuință și anexe, imobil dobândit în temeiul contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 6789/1963 la notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea. La aproximativ doi ani de la dobândirea acestui imobil, autorul pârâților a dobândit alăturat o suprafață de teren pe care a construit o casă, relațiile de vecinătate fiind foarte bune până în urmă cu doi ani când pârâții au mutat gardul, modificând vechea linie de hotar existentă între cele două proprietăți și comunicând reclamanților o notificare în data de 03.04.2008 prin care le-au solicitat ca, în termen de 30 de zile, să elibereze terenul proprietatea pârâților pe care se afla edificată o construcție metalică și un panou de sticlă și tablă.
În drept reclamanții au invocat art. 584 Cod civil, art. 112-114 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâților proba testimonială, expertiză tehnică topografică.
La cerere reclamanții au atașat copii ale următoarelor înscrisuri: actul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 6789/1963 la Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea, autorizație pentru executare lucrări, adresa nr._/18.03.2004 întocmită de Primăria Municipiului C., fisa corpului de proprietate, plan de amplasament, adresă emisă de pârâți către reclamanți.
Pârâții P. A. și P. CHIRAȚA au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând că prin contractul de schimb nr._/30.10.1986 au devenit proprietarii imobilului situat în C., ., imobilul fiind compus din construcții și teren în suprafață de 296,86 mp. Aceștia au arătat că nu au mutat niciodată gardul și nu au încălcat dreptul de proprietate al reclamanților, gardul fiind același din anul 1986. Reclamanții sunt persoane violente, pârâții fiind amenințați de nenumărate ori de aceștia. Pârâții au încercat să îi convingă pe reclamanți să construiască împreună un gard din BCA pe linia de hotar care desparte proprietățile pentru a sista animozitățile, solicitare ce a fost refuzată.
Totodată, pârâții au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat obligarea reclamanților să permită construirea unui gard din zid de BCA pe linia de hotar actuală dintre cele două proprietăți, pe toată lungimea, de la proprietatea numitului Memet Eadine înspre . 2 m și lat de 20 de cm, precum și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reconvenționale pârâții – reclamanți au precizat că potrivit contractului de schimb nr._/30.10.1986 au devenit proprietarii imobilului din C., ., iar de la data dobândirii imobilului au început neînțelegerile cu reclamanții – pârâți pe care au încercat de nenumărate ori să îi convingă să construiască împreună un gard din BCA înalt de 20 m și lat de 20 cm pe linia de hotar care desparte proprietățile, însă fără rezultat.
În drept pârâții reclamanți au invocat pe art. 584 Cod civil, art. 115 și următoarele, art. 119 și următoarele, art. 274 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză topografică.
La termenul de judecată din data de 29.09.2009 reclamanții și-au completat cererea de chemare în judecată, formulând cerere de revendicare a suprafeței de teren ce le aparține și care se află în eventuala posesie a pârâților.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și proba cu expertiză topografică, în acest sens fiind întocmit și depus de către expertul B. C. raportul de expertiză tehnică judiciară topografică și completare la raportul de expertiză. La termenul de judecată din data de 07.09.2010 instanța a administrat proba cu interogatoriul părților.
Prin sentința civilă nr. 9219 din 10.05.2011 instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată, a stabilit linia de hotar între proprietățile vecine ale părților, prin punctele 12 – 30 – 18, astfel cum este trasată în planul de situație anexă la completarea la raportul de expertiză depusă la dosar în data de 18.03.2011, întocmit în cauză de expert tehnic B. C., a admis cererea reconvențională și a obligat reclamanții - pârâți să permită pârâților-reclamanți să construiască un gard, cu respectarea dispozițiilor legale, pe linia de hotar stabilită, a obligat pârâții – reclamanți să achite reclamanților – pârâți suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu expert și a respins cererea pârâților reclamanți privind obligarea reclamanților – pârâți la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr. 9219 din 10.05.2011 reclamanții au formulat apel prin care au arătat că au solicitat și obligarea pârâților la restituirea suprafeței deținute în plus. Totodată au arătat că în mod eronat instanța de fond a considerat că pârâții au titlu de proprietate asupra terenului deținut, titlu care a fost depus abia după repunerea pe rol a cauzei, fără a fi fost comunicat reclamanților, fiind încălcat dreptul la apărare al acestora.
Prin decizia civilă nr. 716/05.12.2011 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ instanța a admis apelul promovat de reclamanți, a desființat sentința civilă apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, reținând în considerente că prima instanță nu a soluționat cererea reclamanților privind revendicarea suprafeței de teren deținută în plus de către pârâți, cauza fiind reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.02.2012.
La data de 19.03.2012 reclamanții au depus note scrise prin care și-au modificat cererea de chemare în judecată în ceea ce privește cadrul procesual pasiv, cererea fiind formulată în contradictoriu cu pârâții P. A. și P. CHIRAȚA, M. C. și C. L. C.. Reclamanții au arătat că, în urma depunerii de către pârâți a contractului de schimb după repunerea pe rol a cauzei, au constatat că terenul în suprafață de 300 mp a fost trecut în proprietatea statului cu ocazia efectuării schimbului, în baza legii nr. 58/1974. Astfel, pârâții reconvenienți nu sunt proprietarii terenului, ci eventual titulari ai dreptului de folosință asupra terenului. Expertul a făcut referire la o documentație cadastrală privind proprietatea pârâților în care este menționată suprafața de 296,86 mp. În completarea la raportul de expertiză se menționează că nu au fost trecute dimensiunile loturilor în actele de proprietate, iar pentru terenul proprietatea pârâților se menționează că deficitul de suprafață s-ar putea găsi la vecinul de la est cu care acea proprietate a făcut corp comun.
Din documentația care a stat la baza emiterii autorizației de înstrăinare, conform Decretului nr. 144/1958, rezultă configurația terenului, așezarea clădirilor în teren și dimensiunile laturilor în raport cu vecinii, iar față de înscrisurile noi depuse de reclamanți se justifică refacerea expertizei topografice.
La termenul de judecată din data de 11.04.2012 instanța a încuviințat reclamanților proba cu înscrisuri și proba testimonială cu 2 martori.
Pârâții P. A. și P. CHIRAȚA au depus întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. C. și C. L. C. având în vedere că aceștia nu au fost parte în primul ciclu procesual la instanța de fond, nu sunt proprietarii și nu dețin posesia terenului în litigiu, pârâții deținând un titlu valabil de proprietate pentru imobilul situat în C., .. Prin Ordinul Prefectului nr. 204/2008 pârâților le-a fost atribuit în proprietate terenul în suprafață de 296,86 mp. Totodată au arătat că se impune efectuarea unui raport de expertiză topografică care să stabilească linia de hotar dintre cele două proprietăți.
Pârâții au mai arătat că în cererea de chemare în judecată reclamanții au arătat că pârâții au mutat gardul în anul 2007, iar documentația cadastrală a reclamanților a fost întocmită în anul 2004, aceasta reflectând faptul că reclamanții dețin o suprafață măsurată de 576,02 mp. Conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 6789/11.11.1963 reclamanții au dobândit suprafața de 600 mp trecută în acte, dar în anul 1963 măsurătorile se efectuau în mod rudimentar, fiind normal să existe diferențe între măsurătoarea efectuată în 1963 și măsurătoarea efectuată în 2004 cu aparate performante. Reclamanții dețin o suprafață de teren cu 5 mp mai mică decât suprafața de teren descrisă în acte.
La întâmpinare pârâții au atașat Ordinul Prefectului nr. 504/2008, contractul de schimb nr._/30.10.1986, plan de amplasament și delimitare al corpului de proprietate, fișa corpului de proprietate, plan releveu, plan de încadrare în zonă, memoriu tehnic.
La termenul de judecată din data de 09.05.2012 instanța a audiat martorii I. I. și C. N. propuși de reclamanți și a încuviințat pârâților proba cu interogatoriul reclamanților și proba testimonială.
La termenul de judecată din data de 05.09.2012 instanța a audiat martorii M. N. și Uzunea G. propuși de pârâți și a administrat proba cu interogatoriul părților, iar la termenul din 10.10.2012 a încuviințat reclamanților proba cu expertiză topografică, în acest sens fiind depus raportul de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expertul D. D..
Având în vedere că pe parcursul soluționării litigiului pârâtul P. A. a decedat, în cauză a fost introdus în calitate de pârât P. G., moștenitorul legal al defunctului.
La data de 08.03.2013 pârâții M. C. și C. L. C. au depus note de ședință prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților având în vedere că M. C. nu are calitatea de proprietar al terenului în litigiu și au solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din data de 13.03.2013 instanța a respins obiecțiunile formulate de pârâți cu privire la raportul de expertiză și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. C. și C. L. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit actului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 6789/11.11.1963 la Notariatul de Stat al Regiunii Dobrogea reclamanții P. N. și P. E. au dobândit în proprietate terenul în suprafață de 600 mp, situat în C., . bis (devenind ulterior ., astfel cum rezultă din adresa nr._/18.03.2004 întocmită de Primăria Municipiului C.). Potrivit fișei corpului de proprietate întocmite în martie 2004 și planului de amplasament și delimitare al corpului de proprietate înregistrat sub nr. 4425/22.03.2004 suprafața rezultată din măsurători este de 576,02 mp.
Potrivit contractului de schimb autentificat sub nr. nr._/30.10.1986 la Notariatul de Stat Județean C. P. A. și P. Chirața au primit construcția situată în C., . A, în cuprinsul contractului menționându-se că terenul aferent construcției în suprafață de 300 mp trece în proprietatea statului conform art. 30 alin.2 din Legea nr. 58/1974. Prin Ordinul Prefectului nr. 504/08.07.2008 s-a atribuit în proprietate numiților P. A. și P. Chirața terenul în suprafață de 296,86 mp aferent construcției situat în intravilanul municipiului C., .. Potrivit fișei corpului de proprietate întocmite în martie 2004 și planului de amplasament și delimitare al corpului de proprietate înregistrat sub nr. 4373/24.03.2004 suprafața rezultată din măsurători este de 296,86 mp.
Potrivit raportului de expertiză topografică efectuat în cauză de expertul D. D. terenul aflat în posesia pârâților situat în C., ., are o suprafață de 304 mp rezultată din măsurătorile topografice, iar terenul aflat în posesia reclamanților situat în C., ., are o suprafață de 579 mp rezultată din măsurătorile topografice. Raportat la suprafața specificată în actele de proprietate ale pârâților, respectiv 296,86 mp și la suprafața rezultată din măsurătorile topografice efectuate la data expertizării, respectiv 304 mp, pârâții au un surplus de 7 mp, suprafață de teren identificată în partea de vest a imobilului.
Instanța reține că potrivit art. 480 din Codul civil din 1864 „proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege”. Acțiunea în revendicare este acțiunea reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. Reclamantul trebuie să facă dovada faptului că pârâtul a ocupat în mod abuziv o suprafață de teren aparținând reclamantului. De esența acestei acțiuni este existența unui proprietar neposesor și a unui posesor neproprietar.
În cauza de față potrivit titlului de proprietate reprezentat de Ordinul Prefectului nr. 504/08.07.2008, pârâții sunt proprietarii unei suprafețe de teren de 296,86 mp situate în C., ., județul C., iar potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză pârâții ocupă în prezent o suprafață de teren de 304 mp. Astfel, în prezent pârâții ocupă o suprafață de teren mai mare decât cea menționată în actul de proprietate, respectiv o suprafață de 7 mp. În ceea ce îi privește pe reclamanți aceștia ocupă în prezent o suprafață de 579 mp, deși potrivit titlului de proprietate aceștia dețin 600 mp. Astfel, reclamanții posedă o suprafață de teren mai mică decât cea menționată în actul de proprietate, iar o parte din suprafața de teren lipsă este posedată de pârâți astfel cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză. Martorii audiați în cauză, atât cei propuși de reclamanți cât și cei propuși de pârât au declarat că gardul inițial ce despărțea proprietățile părților a fost dărâmat, în locul lui fiind construit un alt gard pe un alt amplasament. Din declarațiile martorilor care atestă faptul că amplasamentul gardului inițial existent între proprietăți a fost schimbat coroborate cu concluziile raportului de expertiză potrivit cărora pârâții posedă în plus suprafața de 7 mp față de titlul lor de proprietate, rezultă că pârâții au ocupat în mod abuziv această suprafață de teren aparținând reclamanților.
Prin cererea formulată reclamanții au revendicat suprafața de 21 mp, dar din probele administrate rezultă că pârâții ocupă în mod abuziv doar o suprafață de 7 mp, cererea fiind astfel neîntemeiată în ceea ce privește restul de 14 mp. În soluționarea prezentei cauze nu prezintă relevanță situația juridică a terenului aparținând pârâților anterior emiterii Ordinului Prefectului nr. 504/2008 care face dovada dreptului de proprietate al pârâților asupra terenului de 296,86 mp și care nu a fost anulat până în prezent.
Pentru aceste motive instanța va admite în parte capătul de cerere având ca obiect revendicarea suprafeței de teren de 21 mp și va obliga pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 7 mp situat în partea de vest a imobilului situat în C., ..
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, instanța reține că potrivit art. 584 Cod civil: „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.”
Având în vedere că instanța va obliga pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 7 mp situat în partea de vest a imobilului situat în C., . și față de prevederile legale citate anterior, instanța constată întemeiată cererea de grănițuire, urmând să stabilească linia de hotar dintre cele două proprietăți conform raportului de expertiză efectuat în prezenta cauză potrivit căruia linia de hotar trece prin punctele A, B, C, D, E, F, G din planul de situație anexă a raportului de expertiză.
În ceea ce privește cererea reconvențională având ca obiect obligarea reclamanților – pârâți să permită construirea unui gard din zid de BCA pe linia de hotar existentă între cele două proprietăți, instanța constată că linia de hotar actuală dintre cele două proprietăți nu este conformă cu titlurile de proprietate deținute de părți. Așa cum s-a reținut mai sus în prezent pârâții ocupă o suprafață de 7 mp aparținând reclamanților. Având în vedere că instanța va obliga pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 7 mp situat în partea de vest a imobilului situat în C., . și va stabili o altă linie de hotar decât cea existentă la momentul formulării cererii reconvenționale, instanța constată neîntemeiată cererea reconvențională astfel cum a fost formulată, urmând să o respingă.
Având în vedere că la termenul de judecată din data de 13.03.2013 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M. C. și C. L. C. instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu aceștia ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Cu privire la cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere faptul că va admite în parte cererea de chemare în judecată, față de prevederile art. 276 Cod procedură civilă, va obliga pârâții P. Chirața și P. G. să plătească reclamanților taxa judiciară de timbru de 211,35 lei, timbru judiciar de 3 lei și onorarii de expert în sumă de 900 lei, respectiv jumătate din cuantumul onorariului total de 1.800 lei. Instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata onorariului de avocat în cuantum de 2.700 lei având în vedere că aceștia nu au depus originalul chitanțelor care atestă plata onorariului de avocat, iar în cuprinsul chitanțelor nu se menționează numărul dosarului pentru care au fost efectuate aceste cheltuieli care să ateste astfel că suma respectivă a fost achitată pentru dosarul nr._ .
În ceea ce privește cererea pârâților M. C. și C. L. C. privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți în contradictoriu cu aceștia, instanța va obliga reclamanții să plătească pârâților cheltuieli de judecată în sumă de 620 lei reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței nr. 2276/17.04.2012 depuse la dosarul cauzei. Nu prezintă relevanță faptul că reclamanții au aflat ulterior de existența Ordinului Prefectului nr. 504/08.07.2008 din cuprinsul căruia rezultă că pârâții M. C. și C. L. C. nu sunt proprietarii terenului, culpa în introducerea cererii de chemare în judecată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă aparținând reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții P. N. și P. E. ambii cu domiciliul în C., ., jud. C., în contradictoriu cu pârâții P. CHIRAȚA și P. G. ambii cu domiciliul în C., ., jud. C..
Obligă pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 7 mp situat în partea de vest a imobilului situat în C., ..
Stabilește linia de hotar între proprietățile vecine ale părților prin punctele A, B, C, D, E, F, G, astfel cum este trasată în planul de situație anexă a raportului de expertiză efectuat de expertul D. D..
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți P. CHIRAȚA și P. G. în contradictoriu cu reclamanții-pârâți P. N. și P. E. ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții P. N. și P. E. în contradictoriu cu pârâții M. C. și C. L. C. ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Obligă pârâții să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1.114,35 lei.
Obligă reclamanții să plătească pârâților M. C. și C. L. C. cheltuieli de judecată în sumă de 620 lei reprezentând onorariu avocat.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
R. E. L. E. A. P.
Red.thred. Jud.R.E.L../30.08.2013
Tehnored. Gref. E.A.P./8ex/03.09.2013
| ← Reexaminare taxe de timbru. Sentința nr. 5663/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 7458/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
