Evacuare. Sentința nr. 28/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 15033/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 28.10.2013
Instanța constituită din:
Președinte: F. N.
Grefier: A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul O. N. PRIN PRIMAR M. N., cu sediul in N., ., jud C., în contradictoriu cu pârâta C. D., cu domiciliul in N., . 1, G. Socolar „L. E.” cam 13, jud C., având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant consilier juridic Sineschi M. și se constată lipsa pârâtei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul reclamantului depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 404,51 lei.
Având cuvântul pe probe, reprezentantul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriul, care a fost depus încă de la termenul anterior.
În baza art. 258 alin 1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de propus, instanța consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Având cuvântul pe fond, reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 alin 1 C.pr civ., instanța socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 06.06.2013 sub număr de dosar_, astfel cum a fost precizată, reclamantul ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR a chemat in judecată pârâta C. D., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:
1. rezilierea contractului de închiriere nr._/01.10.2009 încheiat între părți;
2. evacuarea pârâtei din imobilul situat în Năvodari, .. 1 – G. Școlar „L. E.”, camera 13, jud. C.;
3. obligarea pârâtei la plata sumei de 1497,63 lei reprezentând utilități pentru perioada noiembrie 2011 – februarie 2013, a sumei de 1388,79 lei reprezentând chirie neachitată pentru perioada decembrie 2011 – martie 2013 și a sumei de 666,99 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 30.11.2011 – 18.04.2013.
4. obligarea pârâtei la plata chiriei de 94 lei/lună până la data evacuării efective a acesteia precum și la penalități de întârziere în procent de 0,1%/zi calculate în continuare de la 18.04.2013 până la data achitării efective a debitelor.
Reclamantul a solicitat de asemenea obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 01.10.2009 a încheiat cu pârâta contractul de închiriere menționat, pe o perioadă de 5 ani, chiria fiind stabilită la suma de 121 lei/lună, din care suma de 94 lei urma să fie suportată de chiriaș.
S-a mai arătat că pârâta nu a mai achitat contravaloarea chiriei și nici a utilităților deși această obligație îi revenea conform contractului.
Reclamantul a învederat instanței că potrivi prevederilor contractului, pentru neplata la scadență a chiriei și a utilităților, pârâta datora penalități de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere.
Reclamantul a arătat că începând cu luna decembrie 2011 pârâta a încetat orice plată, iar deși aceasta a fost notificată de reclamant că figurează cu debite restante și în cazul neachitării acestora va fi reziliat contractul, aceasta nu și-a îndeplinit obligația de a plăti restanțele contractuale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 114/1996, art. 1429, 1439 alin. 2 C.civ., art. 3 din Legea nr. 71/2011 și art. 194 C.proc.civ..
În dovedirea susținerilor, au fost depuse la dosar o . înscrisuri, respectiv contractul evocat, notificări, facturi, liste cheltuieli lunare utilități, fișe calcul penalități.
În probațiune instanța a încuviințat reclamantului proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta legal citată nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
Analizând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin contractul de închiriere nr._/01.10.2009 încheiat între cele două părți, guvernat de Legea nr. 114/1996 în vigoare la data încheierii contractului, reclamantul a dat în chirie pârâtei imobilul situat în Năvodari, .. 1 – G. Școlar „L. E.”, camera 13, jud. C., pentru o chirie de 121 lei/lună din care pârâta avea de achitat suma 94 lei/lună.
De asemenea, conform contractului, pârâta avea obligația de a achita cheltuielile de întreținere calculate potrivit normelor legale în vigoare.
Din facturile și fișele depuse de reclamant, instanța reține că pârâta nu a achitat contravaloarea chiriei pentru lunile decembrie 2011 - martie 2013, în sumă totală de 1388,79 lei și nici suma de 1497,63 lei reprezentând utilități pentru perioada noiembrie 2011 – februarie 2013.
Aspectele de fapt reținute sunt dovedite în cauză prin înscrisurile existente la dosar, conform contractului pârâta având obligația să achite o chirie lunară de 94 lei, precum și din listele de întreținere ce cuprind cheltuielile de utilități lunare.
Neîndeplinirea obligaților contractuale privind plata chiriei și a utilităților de către pârâtă rezultă și din aplicarea prezumțiilor care rezultă din interpretarea următoarelor dispoziții normative:
Art. 1082 C. civ. – Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate ca nu este rea-credință din parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza străină, care nu-i poate fi imputata.
Art. 1083 C. civ. – Nu poate fi loc la daune-interese când, din o forță majoră sau din un caz fortuit, debitorul a fost poprit de a da sau a face aceea la care se obligase, sau a făcut aceea ce-i era poprit.
În cauză, raportul obligațional creat este unul contractual, astfel că, atâta vreme cât debitorul nu face dovada intervenirii unei cauze de forță majoră sau a unui caz fortuit, care să-l exonereze de răspundere, dovada existenței creanței făcută de către reclamantă (contractul) generează împotriva pârâtei două prezumții.
Este vorba despre prezumția de neîndeplinire de către pârâtă a obligațiilor asumate prin contract (în speță cea privind plata chiriei) și prezumția de culpă a acesteia în ceea ce privește neîndeplinirea obligației (art. 1082 C. civ.).
De asemenea, la reținerea acestei situații de fapt, instanța a avut în vedere și neprezentarea pârâtei la interogatoriu, aspect calificat ca fiind o mărturisire deplină în folosul reclamantei.
1. Cu privire la rezilierea contractului de închiriere instanța constată că prin art. IV lit. b din contract părțile au convenit ca, în cazul în care chiria nu este achitată pentru o perioadă de 3 luni consecutiv, proprietarul (locatorul) poate solicita rezilierea contractului înainte de termen.
Clauza contractuală face de fapt aplicarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 114/1996. De asemenea, potrivit aceluiași articol, încălcarea unei obligației contractuale, cum este cea privind plata utilităților, poate duce la rezilierea contractului. În aceste condiții, având în vedere manifestarea de voință a locatorului în sensul rezilierii contractului pentru neplata chiriei pe o perioadă anterioară de 14 luni și pentru neplata utilităților în sumă și pentru o perioadă însemnată, instanța constată împlinite condițiile pentru a dispune rezilierea contractului.
2. Cu privire la evacuarea pârâtei din spațiul care a făcut obiectul contractului de închiriere soluția de admitere a cererii se impune ca o consecință a rezilierii contractului, situație în care pârâta nu mai deține un titlu valabil pentru a continua să utilizeze ca locatar acest spațiu.
Exercițiul dreptului de proprietate al reclamantei presupune implicit atributul stăpânirii efective asupra bunului în materialitatea sa, din punct de vedere fizic sau economic, direct și nemijlocit, prin putere proprie și în interes propriu.
Având în vedere că urmare a intervenirii rezilierii pârâta nu mai deține un titlu valabil în virtutea căruia să folosească spațiul, continuarea utilizării acestuia ar aduce atingere dreptului de proprietate al unității administrativ teritoriale asupra imobilului în cauză, astfel cum acesta a fost caracterizat anterior, fapt pentru care se impune admiterea cererii de evacuare, având în vedere și dispozițiile normative exprese potrivit cărora:
Art. 25 teza I din Legea nr. 114/1996 – Evacuarea chiriașului se face numai pe baza unei hotărâri judecătorești.
3. Cu privire la plata chiriei restante, conform dispozițiilor contractuale (art. II), pârâta avea obligația să achite chiria stabilită prin contract cel mai târziu în ultima zi a lunii pentru luna în curs.
Raportând situația de fapt reținută la dispozițiile contractuale menționate, instanța constată că cererea privind obligarea pârâtei la plata debitului reprezentând chirie restantă este întemeiată, debitul restant aferent perioadei decembrie 2011 – martie 2013 fiind, așa cum s-a reținut mai sus, de 1388,79 lei.
Cu privire la plata utilităților în sumă de 1497,63 lei aferent perioadei noiembrie 2011 – februarie 2013, instanța reține că pârâta nu a făcut dovada plății acestor utilități, or conform prevederilor contractuale, aceasta avea obligația să suporte aceste cheltuieli. Prin urmare și acest capăt de cerere este întemeiat.
Cu privire la penalitățile de întârziere, instanța constată că de comun acord părțile au stipulat în contractul încheiat o clauză penală în cuantum de 0,1 % din valoarea obligațiilor pentru fiecare zi de întârziere, atât pentru sumele ce reprezintă contravaloarea chiriei cât și pentru sumele ce reprezintă contravaloarea utilităților (art. II contract penultimul paragraf – fila 6).
Urmare a neîndeplinirii de către pârâtă a obligațiilor de plată asumate în urma încheierii contractului, s-a creat reclamantului un prejudiciu a cărui evaluare s-a făcut anticipat, prin învoiala părților exprimată în cuprinsul stipulațiilor contractuale amintite anterior, stipulații care au valoare de clauză penală.
Conform dispozițiilor normative în materie:
Art. 1066 C. civ. – Clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i.
Art. 1069 C. civ. – (1) Clauza penala este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale. (2) Nu poate dar creditorul cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării.
În acest context, dat fiind faptul că prin inserarea unei clauze penale exprese părțile au convenit anticipat întinderea prejudiciului încercat de reclamantă ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată de către pârâtă, se impune obligarea acesteia din urmă la plata penalităților de întârziere, astfel cum acestea au fost calculate de reclamant pentru perioada 30.11.2011 – 18.04.2013 în sumă de 666,99 lei, având în vedere faptul că în baza art. 969 C. civ. contractul are față de părțile semnatare efecte obligatorii simulare unei dispoziții normative („pacta sund servanda”).
4. Cu privire la plata în continuare a chiriei, până la data executării efective a hotărârii de evacuare, conform dispozițiilor normative incidente în cauză:
Art. 25 teza a II-a din Legea nr. 114/1996 – Chiriașul este obligat la plata chiriei prevăzute în contractul de închiriere, până la data executării efective a hotărârii de evacuare.
Având în vedere dispozițiile exprese și imperative ale legii, instanța urmează să dispună obligarea pârâtei la plata chiriei de 94 lei în continuare până la executarea efectivă a hotărârii de evacuare.
Față de aceste considerente, instanța va admite cererea, astfel cum a fost precizată, va dispune rezilierea contractului de închiriere nr._/01.10.2009 încheiat între părți, va dispune evacuarea pârâtei din imobilul situat în Năvodari, .. 1 – G. Școlar „L. E.”, camera 13, jud. C. și va obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 1497,63 lei reprezentând utilități pentru perioada noiembrie 2011 – februarie 2013, a sumei de 1388,79 lei reprezentând chirie neachitată pentru perioada decembrie 2011 – martie 2013 și a sumei de 666,99 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 30.11.2011 – 18.04.2013. De asemenea va obliga pârâta la plata către reclamant a a chiriei de 94 lei/lună până la data evacuării efective a acesteia precum și la penalități de întârziere în procent de 0,1%/zi calculate în continuare de la 18.04.2013 până la data achitării efective a debitelor.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 453 alin. 1 C. proc. civ., cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată urmează să fie admisă, având în vedere faptul că aceasta din urmă se află în situația cerută de lege, aceea de a fi pierdut procesul.
D. urmare, pârâta urmează să fie obligată la plata către reclamant a sumei de 404,51 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul ORAȘUL NĂVODARI PRIN PRIMAR cu sediul in N., ., jud C. în contradictoriu cu pârâta C. D. cu CNP:_ și domiciliul in N., . 1, G. Socolar „L. E.” cam 13, jud C..
Dispune rezilierea contractului de închiriere nr._/01.10.2009 încheiat între părți.
Dispune evacuarea pârâtei din imobilul situat în Năvodari, .. 1 – G. Școlar „L. E.”, camera 13, jud. C..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1497,63 lei reprezentând utilități pentru perioada noiembrie 2011 – februarie 2013, a sumei de 1388,79 lei reprezentând chirie neachitată pentru perioada decembrie 2011 – martie 2013 și a sumei de 666,99 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 30.11.2011 – 18.04.2013.
Obligă pârâta la plata către reclamant a chiriei de 94 lei/lună până la data evacuării efective a acesteia precum și la penalități de întârziere în procent de 0,1%/zi calculate în continuare de la 18.04.2013 până la data achitării efective a debitelor.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 404,51 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. NemethAlina S.
Red jud. F.N. /10.01.2014
Tehnored.gref. A.S./2com/13.01.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7571/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Reexaminare taxe de timbru. Sentința nr. 5663/2013.... → |
|---|
