Fond funciar. Sentința nr. 6731/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6731/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 16712/212/2011*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 6731
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 14.05.2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: A. I. SINCU-B.
GREFIER: L. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect fond funciar, cerere formulată de reclamanții T. V. și T. F., ambii cu domiciliul în C., ., județ C., în contradictoriu cu pârâții M. C. PRIN PRIMAR și C. L. C., ambele cu sediul în C., Bvd. Tomis nr.51, județ C..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:
- pentru reclamanți: reprezentant convențional – av. M. G., care depune împuternicirea avocațială ./_/14/30.03.2013 (f.26);
- pentru pârâți: reprezentant convențional – av. C. F., conf. împuternicirii avocațiale ./_/_/23.11.2012, aflată la dosar (f.10).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul cauzei, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare și stadiul procesual, după care:
Instanța, apreciind că pentru soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C. este necesară administrarea de probe comune cu cele asupra fondului, în temeiul art.137 alin.2 Cod pr. civ. dispune unirea acestei excepții procesuale cu fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Reprezentantul reclamanților solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la dosar.
Reprezentanta pârâților solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele depuse la dosar.
Instanța, în temeiul disp. art. 167 Cod pr. civ. încuviințează pentru toate părțile proba cu înscrisurile depuse la dosar, având ca teză probatorie situația de fapt, fiind utilă, pertinentă și concludentă în soluționarea cauzei. Nemaifiind alte probe de administrat, declară terminată cercetarea judecătorească, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C. și asupra fondului cererii.
Reprezentantul reclamanților solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și precizată. Cu privire la excepție, arată că în conformitate cu disp. art. 18 din Legea nr.18/1991, cu modificările și ulterioare, suprafața care excede titlului de proprietate se consideră că este domeniul public de interes privat al autorităților locale. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, conf. Legii nr.18/1991 și art. 38 din Legea nr.215/2001. Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că diferența de 33 mp, care trebuia solicitată pe legea fondului funciar, este inadmisibilă pe temeiul legal indicat de reclamanți, astfel că apreciază că acțiunea este lipsită de temei juridic. Instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanții T. V. și T. F. au chemat în judecată pe pârâții M. C. PRIN PRIMAR și C. L. AL MUNICIPIULUI C. PRIN PRIMAR, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că suprafața indiviză de teren de 222 mp consemnată în încheierea nr.5338/01.08.1966 a notariatului de Stat al Regiunii Dobrogea este, în realitate, de 255 mp conform măsurătorilor cadastrale.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au fost stabilizați în zonă din ani "60, fără a avea conflicte de granițe cu vecinii și fără a determina cu exactitate suprafața de teren deținută, ce în urma măsurătorilor topometrice a rezultat ca fiind cea din petitul cererii.
Legal citați, pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului L. C. și a inadmisibilității acțiunii, iar pe fond au solicitat respingerea acesteia ca nefondată.
Prin s.c. nr._/08.11.2011, Judecătoria C. a respins acțiunea reclamanților ca inadmisibilă.
Prin d.c. nr.1421/07.12.2012, Tribunalul C. a admis recursul reclamanților și a casat sentința recurată, trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe, pe motivul necercetării fondului.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
La solicitarea instanței, reclamanții au depus precizări cu privire la temeiul juridic al acțiunii, ca fiind art.111 C. Proc. Civ., invocând totodată imposibilitatea formulării unei acțiuni în realizare, precum și a uneia în uzucapiune, în grănițuire sau de ieșire din indiviziune.
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cu precădere excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C., în acord cu prevederile art.137 alin.1) C. Proc. Civ., instanța reține următoarele:
Prin cererea dedusă judecății, reclamanții au solicitat constatarea că suprafața de teren pe care o dețin are, în realitate, o suprafață mai mare decât cea înscrisă în acte.
Deși aceștia nu au indicat un temei de drept substanțial în fundamentarea cererii lor, indicând doar disp.art.111 C. Proc. Civ., ce nu poate constitui însă decât un remediu procesual, instanța apreciază că indiferent de temeiul juridic, față de obiectul concret al acțiunii, pârâtul C. local C. nu poate justifica această calitate, prin raportare la disp.Legii 215/2001.
Astfel, potrivit art.23 coroborat cu art.1 alin.2) din Legea 215/2001R, consiliul local este un organ deliberativ, care are potrivit art.36 din același act normativ atribuții specifice și expres reglementate.
Câtă vreme cererea reclamanților nu este în legătură cu niciuna dintre aceste atribuții, instanța apreciază că pârâtul C. L. C. nu are calitate procesuală pasivă, singurul care ar putea să opună un drept propriu cu privire la suprafața de teren excedentară deținută faptic de reclamanți fiind M. C., ca titular al dreptului de proprietate publică și privată al terenurilor de pe raza sa administrativ-teritorială, incluse în respectivele domenii.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a admite excepția invocată și a respinge cererea reclamanților în contradictoriu cu acest pârât în consecință.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr.5338/01.08.1966, T. V. și T. I. au cumpărat o suprafață indiviză de teren de 222 mp și construcție, situate în C., ..
Potrivit certificatului de moștenitor nr.105/18.12.2007, de pe urma defunctei T. I. au rămas ca moștenitori cei doi reclamanți, respectiv T. V. – soț supraviețuitor și T. F., fiu.
Conform schiței cadastrale depuse de reclamanți la dosarul cauzei, suprafața terenului deținut de aceștia este de 255 mp, în loc de 222 mp conform actelor.
În privința textelor de lege incidente, instanța reține că potrivit art.644-645 C. civ., dreptul de proprietate poate fi dobândit prin succesiune, prin legate, prin convenție, prin tradițiune, prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.
Deși reclamanții au indicat drept temei juridic al cererii lor disp.art.111 C. Proc. Civ., instanța apreciază că acesta reprezintă doar mijlocul procesual ales, fiind necesar a fi dublat și de un temei de drept substanțial, pe baza căruia instanța să poată sau nu constata efectiv existența sau inexistența dreptului.
Din această perspectivă, prin raportare la disp.art.664-665 C. Civ., instanța apreciază că cererea reclamanților este neîntemeiată. Astfel, așa cum chiar aceștia au precizat, nu au înțeles să invoce prevederile aplicabile în materia uzucapiunii și nici pe cele în materie de grănițuire sau ieșire din indiviziune.
Instanța de asemenea va reține, din motivarea cererii, că în speță nu sunt incidente nici dispozițiile privind succesiunea, tradițiunea și respectiv ocupațiunea.
În ce privește Legea 7/1996, ale cărei dispoziții au fost invocate de reclamanți în răspunsul la întâmpinare, instanța apreciază că acestea nu pot, în mod generic, să constituie un temei pentru constatarea dreptului de proprietate, pentru că în realitate aceasta este finalitatea urmărită de reclamanți.
Chiar dacă din măsurătorile cadastrale rezultă existența unei diferențe pozitive a suprafeței deținute de reclamanți, față de cea consemnată în actele de proprietate, Legea 7/1996 și ulterior intrării în vigoare a noului cod civil, acesta din urmă reglementează în mod expres modalitățile în care înscrierile de carte funciară pot fi modificate, situații neincidente însă în speța de față, astfel că nici din această perspectivă cererea reclamanților nu este întemeiată.
Pentru considerentele expuse, apreciind că prin cererea formulată, reclamanții tind la consacrarea unui drept de proprietate asupra unei suprafețe de teren mai mare decât cea din actele de proprietate exhibate, fără a face însă dovada incidenței niciuneia dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate, nefiind aplicabile nici dispozițiile Legi 7/1996 pentru argumentele deja prezentate, instanța urmează a respinge cererea ca neîntemeiată.
Cu privire la solicitarea pârâților referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, instanța urmează a face aplicarea disp.art.274 C. Proc. Civ. și a-i obliga pe pârâți la plata sumei de 675,8 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. L. C..
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții T. V. și T. F. în contradictoriu cu pârâtul C. L. C. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții T. V. și T. F., ambii cu domiciliul în C., ., județ C., în contradictoriu cu pârâtul M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., Bvd. Tomis nr.51, județ C., ca neîntemeiată.
Obligă pe reclamanți la plata către pârâți a cheltuielilor de judecată în cuantum de 675,8 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. I. SINCU-B. L. B.
Red. Jud. A.I.S.-B. / 18.09.2013;
Tehnored. Grf. L.B. / 18.09.2013 / 6 exp.
Comunicat 4 exp. / .
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 6744/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2013.... → |
|---|
