Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 03/2013. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 21962/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 03.12.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R. C. B.
Grefier M. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditor . E. SRL și pe debitor B. C. M. PERSOANA FIZICA AUTORIZAT, având ca obiect
ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua apelare a cauzei, la apelul nominal realizat în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S – a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general și material și teritorial – potrivit art. 1015 C.pr.civ.
În temeiul art. 258 rap.la 255 C.pr.civ. instanța încuviințează pentru creditor proba cu înscrisuri, apreciind-o concludentă, pertinentă și utilă soluționări cauzei.
În conformitatea cu dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă, instanța socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 14.08.2013 sub nr._, creditoarea . SRL a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea B. C. M. PFA emiterea ordonanței de plată prin care acesta să fie obligat la plata către creditoare a sumei de 1120 LEI lei, sumă ce reprezintă contravaloare marfă neachitată, penalități de întârziere în cuantum de 0,4 % pe zi de întârziere, cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii creditoarea a învederat instanței faptul că a livrat debitoarei, în sezonul estival 2012 băuturi răcoritoare și alcoolice fără ca aceasta să fi achitat în totalitate contravaloarea mărfii livrate.
În drept creditoarea a invocat prevederile art. 1013 din C..
În dovedirea cererii creditoarea a depus următoarele înscrisuri: somație (fila 7), facturi(fila 5),
Debitorul, legal citat în conformitate cu prevederile art. 1018 alin. 1-3 Cod proc. civilă, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și face apărări.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Între părți s-au desfășurat relații comerciale evidențiate prin facturile_/08.03.2012 și_/07.03.2012, acceptate la plată de către debitoare prin semnare și ștampilare, care au avut ca obiect vânzarea-cumpărare de mărfuri.
Sub aspectul admisibilității procedurii, în conformitate cu art. 1013 C. conform căruia prevederile titlului IX se aplică crențelor certe, lichide și exigibile, constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusive din cele încheiate de un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însușit de părși prin semnătură, orin în alt mod admis de lege, instanța constată procedura admisibilă, astfel:
Creditoarea deține o creanță ce constă în plata unei sume de bani, respectiv suma de 1120 lei.
Creanța rezultă dintr-un contract civil încheiat de părți, având ca obiect vânzare-cumpărare de mărfuri.(facturi fila 5).
Creanța deținută de creditor este certă, în conformitate cu art. 662 alin.2 C. acesta rezultă din înscrisul însușit de debitor prin semnătură respectiv facturi acceptate la plată.
Creanța este lichidă, cuantumul acesteia fiind determinat de înscris, astfel cum rezultă din art. 662 alin.3 C..
Creanța este exigibilă în conformitate cu art. 662 alin. 4 C., părțile stabilind un termen de plată de 7 zile de la emiterea facturii.
Prin coroborarea dispozițiilor art. 1018 alin. 3 C.pr.civ. (potrivit cărora instanța poate aprecia nedepunerea întâmpinării de către pârât ca fiind o recunoaștere a pretențiilor creditorului inclusiv pentru facturile nesemnate pe care a fost aplicată doar ștampila debitoarei) cu faptul că debitoarea nu s-a prezentat la termenul de judecată, deși a fost legal citată și nu a realizat vreo apărare, instanța, față de considerentele anterior expuse va admite cererea creditoarei și va obligă debitorul la plata sumei de 1120 lei constând în debit restant.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la acordarea penalităților de întârziere convenționale, instanța constată că acest capăt de cerere este neîntemeiat, urmând a fi respins, întrucât din înscrisurile depuse la dosar nu a rezultat caracterul cert al creanței pretinse astfel cum este definit în dispozițiile art. 662 alin. 2 C.p.c., având în vedere că nu reiese că între părți ar fi intervenit o convenție prin care să fie stabilite penalitățile de întârziere în cuantum de 0,4 %, astfel cum susține societatea creditoare.
Facturile prezentate de către creditoare, acceptate expres la plată de către debitoare prin aplicarea ștampilei și semnăturii reprezentantului legal reprezintă înscrisuri sub semnătură privată care fac dovada existenței actului juridic și executării operațiunii care constituie obiectul acestuia, însă numai asupra elementelor esențiale ale operațiunii și anume, preț, cantitate de marfă, condiții de predare și recepție.
Potrivit dispozițiilor art. 1538-1543 C. civ. clauza penală nu se subînțelege, ci trebuie menționată expres în contract, în lipsa acesteia partea care își îndeplinește cu întârziere obligațiile asumate nu poate fi obligată și la plata penalităților. Înscrierea pe factură de către creditoare, în calitate de emitentă, a unui procent de penalitate reprezintă o manifestare unilaterală de voință a acesteia și nu un acord de voință, neputând fi asimilată cu o clauză penală. Acceptarea la plată a facturii prin lipsa refuzului prețului conținut în factură și achitarea acestuia, nu constituie o acceptare tacită a penalității. Mai mult, neplata penalităților constituie chiar o dovadă a neacceptării acestora.
În aceste condiții, în lipsa existenței unui contract scris încheiat între părți, care să prevadă expres clauza penală, simpla mențiune a acesteia pe factură nu face dovada întrunirii acordului de voință al părților.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod proc. civilă, având în vedere soluția de admitere a cererii de emitere a ordonanței de plată și având în vedere cererea creditoarei de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța va admite această cerere și o va obliga pe debitoare la plata cheltuielilor de judecată angajate de creditoare, în cuantum de 200 de lei, constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea privind emiterea ordonanței de plată formulată de creditoarea S.C M.W. I. E. S.R.L., cu sediul în M., . nr. 83, jud. C., J_, RO_, în contradictoriu cu debitoarea B. C. M. PFA, cu sediul în ..
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 1120 de lei, reprezentând restul rămas neachitat din contravaloarea facturilor nr._/07.03.2012,_/08.03.2012, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Respinge capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata penalităților de întârziere ca neîntemeiat.
Obligă pe debitor la plata către creditoare a sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de cerere în anulare pentru părți în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.12.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
R. C. B. M. D.
Red.jud. R.C.B./12.12.2013/4ex
Tehnored. D.M./12.12.2013
← Pretenţii. Sentința nr. 29/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Pretenţii. Sentința nr. 20/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
---|