Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 1119/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1119/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 18790/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1119
Ședința publică de la 17.09.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE:N.-Ș. C. M.
GREFIER: D. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe creditor . SRL, cu sediul ales la Av. S. V., sector 3, București, ., .. A, . și pe debitor ., cu sediul în Constanta, .. 81, jud. C., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Instanța constată procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul pricinii, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a proceduri de citare.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru a se prezenta părțile.
La al doilea apel nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
În temeiul art. 131 cu ref. la art. 94 alin. 1 lit. j, art. 107 alin. 1 și art. 1015 Cod proc. civilă, instanța constată că este competentă d.p.d.v. general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză;
În conformitate cu prevederile art. 238 Cod proc. civilă, instanța stabilește durata estimativă a procesului la o lună de zile.
În temeiul art. 258 în ref. la art. 255 Cod proc. civilă, instanța încuviințează pentru creditoare proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca pertinentă, concludentă și utilă în vederea dovedirii existenței și a îndeplinirii obligațiilor contractuale al căror preț este solicitat în cadrul prezentei cauze;
Instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare asupra fondului;
Instanta se va pronunta în ședinta publica astazi la ora 14 în sala 1.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.07.2013, sub numărul_, creditoarea S.C. L.C.C. P. DISTRIBUTION S.R.L., prin avocat S. V. ( împuternicire depusă la fila 18 din dosar), a solicitat emiterea ordonanței de plată prin care debitoarea S.C. A.-R. S.R.L. să fie obligată la plata sumei de 7.622 de lei, reprezentând contravaloarea produselor livrate și neachitate și suma de 7.700 de lei, cu titlu de penalități de întârziere calculate pentru perioada 17.07._13, ca urmare a neexecutării la termen a obligației de plată a contravalorii produselor pentru vopsit auto livrate.
De asemenea, creditoarea a solicitat obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea prezentei cauze, constând în taxă judiciară de timbru.
În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a arătat că între aceasta și debitoare s-au desfășurat raporturi comerciale de vânzare-cumpărare produse pentru vopsit auto, pentru care s-au emis facturile fiscale depuse în probațiune, însușite la plată de către debitoare prin semnătura și ștampilă, însă neachitate de către debitoare.
De asemenea, creditoarea a mai arătat că prin intermediul acelorași facturi fiscale, acceptate la plată prin semnătură și ștampilă de către debitoare, părțile au stabilit ca plata produselor să se facă în termen de 60 de zile de la livrare și au fost calculate penalități de întârziere pentru neplata la termen a facturilor emise, în procent de 0,3 % pe zi de întârziere de la data scadenței și până la data achitării sumelor datorate, fiind calculate de creditoare pentru perioada 17.07._13, în cuantum de 7700 lei.
La data de 13.09.2013, creditoarea a depus la dosar un înscris (f. 24) prin care arată instanței că societatea debitoare a achitat din proprie inițiativă suma de 2622,78 lei, conform extrasului de cont din data de 11.07.2013, anexat la dosar la fila 25 și menționează că înțelege să își modifice cererea de chemare în judecată, urmând ca pretenția dedusă judecății să fie în cuantum de 5.000 de lei debit principal și 7.700 lei debit accesoriu.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1013-1024 și 453 Cod proc. Civilă și art. 1270 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrată, fiind depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de lei, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013.
Creditoarea a solicitat ca judecarea cauzei să se desfășoare și în absența acesteia.
În dovedirea cererii, au fost depuse: somație nr. 4963/13.06.2013 (f. 8) și dovada comunicării (f. 7), tabel facturi neachitate și penalități aferente (f. 9-10), factura nr._/26.04.2012 (f. 11), factura nr._/18.05.2012 (f. 12), extras de cont (f. 25).
În probațiune, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Debitorul, legal citat în conformitate cu prevederile art. 1018 alin. 1-3 Cod proc. civilă, nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și face apărări.
În temeiul art. 258 în ref. la art. 255 Cod proc. civilă, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de creditoare, apreciind-o ca pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Din facturile depuse în copie la filele 11-12 din dosar, acceptate la plată de către debitoare prin semnătură și aplicarea ștampilei, instanța reține că între părți s-au desfășurat raporturi comerciale de vânzare-cumpărare produse pentru vopsit auto, acordul părților materializându-se sub forma comenzii, acceptată și executată de către creditoare prin emiterea facturilor ce fac obiectul prezentului litigiu. Prin urmare, între creditoare și debitoare, deși nu s-a încheiat un contract în formă scrisă, s-au derulat relații comerciale în baza cărora au fost emise facturi fiscale care, din punct de vedere juridic, reprezintă un contract în formă simplificată, în temeiul căruia creditoarei îi incumba obligația de a livra produsele, iar debitoarea se obliga să plătească contravaloarea acestora, în termenul stipulat.
Din coroborarea facturilor depuse la filele 11-12 din dosar și ținând cont de regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat debitorului în incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii obligației – iar debitorul în speță nu a făcut nicio probă în acest sens -, instanța mai reține că acesta, deși a beneficiat de produsele în litigiu, nu a achitat la scadență contravaloarea produselor livrate conform facturilor_/26.04.2012 (f. 11) și nr._/18.05.2012 (f. 12), acceptate la plată de către debitor prin semnătură și aplicarea ștampilei, în sumă de 5000 de lei, sumă rezultată în urma deducerii din valoarea totală a debitului- de 7889,07 lei, a sumei achitate de către debitor.
Față de considerentele mai sus expuse, de dispozițiile art. 1270 C.civ. (potrivit cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante ) și având în vedere și îndeplinirea de către creditoare a procedurii comunicării somației prevăzută de art. 1014 C.pr.civ., precum și față de dispozițiile art. 1018 alin. 3 C.pr.civ. (potrivit cărora instanța poate aprecia nedepunerea întâmpinării de către pârât ca fiind o recunoaștere a pretențiilor creditorului), instanța apreciază că în speță creditoarea a făcut dovada existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile pe care o are împotriva debitoarei, în cuantumul solicitat în capătul principal al cererii și în condițiile art. 662 și 1013 C.pr.civ.
Pentru aceste considerente, instanța va admite capătul principal de cerere, astfel cum acesta a fost modificat și va obliga debitoarea la plata sumei de 5000 de lei, reprezentând restul neachitat din contravaloarea facturilor, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la acordarea penalităților de întârziere convenționale, instanța reține că pentru aceste facturi au fost calculate penalități de întârziere, corespunzătoare zilelor de întârziere acumulate de către debitoare pentru perioada 17.07._13, în plata la scadență a contravalorii produselor livrate și facturate de către creditoare, în conformitate cu înscrisurile depuse la dosar, în cuantum de 7700 lei.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că acest capăt de cerere este neîntemeiat, urmând a fi respins, întrucât din înscrisurile depuse la dosar nu a rezultat caracterul cert al creanței pretinse astfel cum este definit în dispozițiile art. 662 alin. 2 C.p.c., având în vedere că nu reiese că între părți ar fi intervenit o convenție prin care să fie stabilite penalitățile de întârziere în cuantum de 0,3 %, astfel cum susține societatea creditoare.
Facturile prezentate de către creditoare, acceptate expres la plată de către debitoare prin aplicarea ștampilei și semnăturii reprezentantului legal reprezintă înscrisuri sub semnătură privată care fac dovada existenței actului juridic și executării operațiunii care constituie obiectul acestuia, însă numai asupra elementelor esențiale ale operațiunii și anume, preț, cantitate de marfă, condiții de predare și recepție.
Potrivit dispozițiilor art. 1538-1543 C. civ., clauza penală nu se subînțelege, ci trebuie menționată expres în contract, în lipsa acesteia partea care își îndeplinește cu întârziere obligațiile asumate nu poate fi obligată și la plata penalităților. Înscrierea pe factură de către creditoare, în calitate de emitentă, a unui procent de penalitate reprezintă o manifestare unilaterală de voință a acesteia și nu un acord de voință, neputând fi asimilată cu o clauză penală. Acceptarea la plată a facturii prin lipsa refuzului prețului conținut în factură și achitarea acestuia, nu constituie o acceptare tacită a penalității. Mai mult, neplata penalităților constituie chiar o dovadă a neacceptării acestora.
În aceste condiții, în lipsa existenței unui contract scris încheiat între părți, care să prevadă expres clauza penală, simpla mențiune a acesteia pe factură nu face dovada întrunirii acordului de voință al părților.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod proc. civilă, având în vedere soluția de admitere în parte a cererii de emitere a ordonanței de plată și având în vedere cererea creditoarei de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța va admite această cerere și o va obliga pe debitoare la plata cheltuielilor de judecată angajate de creditoare, în cuantum de 200 de lei, constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea privind emiterea ordonanței de plată formulată de creditoarea S.C. L. P. DISTRIBUTION S.R.L., cu sediul ales la Av. S. V., sector 3, București, ., .. A, ., în contradictoriu cu debitoarea S.C. A.-R. S.R.L., cu sediul în Constanta, .. 81, jud. C..
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 5000 de lei, reprezentând restul rămas neachitat din contravaloarea facturilor nr._/26.04.2012 și_/18.05.2012, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Respinge capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 7.700 de lei, ca neîntemeiat.
Obligă pe debitor la plata către creditoare a sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei hotărâri, la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.09.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N.-Ș. C. M. D. M.
Red.jud. N.S.C.M./18.09.2013.
M.D. 18 Septembrie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 19/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Suspendare provizorie. Sentința nr. 09/2013. Judecătoria... → |
|---|
