Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 4462/2013. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 4462/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 8491/118/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILA

Sentința civilă Nr. 4462

Ședința publică de la 27 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. I. B.

Grefier S. I. M.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditor .> și pe debitor . SRL, având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u. .

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publica din data de 20.03.2013 si au fost consemnate în încheierea de ședința din acea data, încheiere ce face corp comun cu prezenta, pentru când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a dispus amânarea pronunțării la data de 27.03.2013.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C. sub nr. indicat în antet în data de 19 07 2012 creditorul .> a solicitat instanței de judecată ca, în contradictoriu cu debitoarea . SRL, să emită ordonanța care să conțină somația de plată pentru suma de_,35 lei reprezentând chirie restantă de plată.

Solicită și plata dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, creditorul a arătat că la data de 10 12 2003 a încheiat contractul de închiriere nr. 1159 cu debitorul. Prin ultimul act adițional chiria a devenit 4000 euro. La data de 01 08 2011 contractul a fost desființat și a emis o factură către debitor în cuantum de 147 223,22 lei ce reprezenta valoarea chiriei pentru perioada 01 01 2011 – 31 07 2011. în data de 02 08 2011 debitorul a achitat_,92 lei, iar din acel moment nu a mai achitat nimic.

În drept, au fost invocate dispozițiile OG nr. 5/2001,.

Debitorul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii creditorului, contestând creanța. Astfel, arată că acea datorie este inexistentă, iar factura din data de 01 08 2011 a fost emis ă cu încălcarea termenilor protocolului încheiat între părți în care au fost fixate clar sumele datorate cu titlu de chirie. Arată că așa cum reiese și din înscrisurile depuse la dosar de către creditor-anexa 8, rezultă un rest de plată de doar 3723,05 lei.

Tribunalul prin sentința civilă nr. 3699/27 11 2012 a declinat competența sub aspect material în favoarea Judecătoriei C..

Pe rolul Judecătoriei C. cauza s-a înregistrat la data de 07 12 2012.

La termenul din data de 20 02 2013 creditorul prin reprezentant a precizat că înțelege să își întemeieze cererea pe dispozițiile OUG 119/2011.

Cererii i-au fost anexate copie de pe factura nr.307/21.06.2012; a timbrat legal cererea.

Debitoarea nu a formulat întâmpinare dar s-a prezentat în fața instanței pentru a-și preciza poziția procesuală.

Analizând cererea dedusă judecății, prin prisma înscrisurilor depuse la dosar și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarea situație de fapt:

Între creditor și debitor s-a încheiat contractul de închiriere menționat ce a fost modificat prin acte adiționale.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei între părți au existat dezbateri cu privire la plata chiriei și a cuantumului acesteia. Prin acorduri s-au asumat modalități de plată și consecințe în caz de nerespectare.

Potrivit art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 119/2007, procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesioniști.

În conformitate cu dispozițiile art. 10 din OUG 119/2007, „În cazul în care, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, constată că cererea este întemeiată, instanța emite o ordonanță de plată, în care se precizează suma și termenul de plată.

(2)Dacă debitorul recunoaște o parte a pretențiilor creditorului, instanța emite o ordonanță de plată parțială pentru suma ce corespunde părții necontestate a creanței, stabilind termenul de plată.

(3)Termenul de plată nu va fi mai mic de 10 zile și nici nu va depăși 30 de zile de la data comunicării ordonanței de plată. Judecătorul nu va putea stabili alt termen de plată decât dacă părțile se înțeleg în acest sens.

(4)Ordonanța de plată se va comunica fiecărei părți de îndată, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.”.

Ordonanța de plată nu are putere de lucru judecat asupra fondului raporturilor juridice dintre părți și se poate da în situațiile enunțate de OUG 119/2007 atunci când creanța pretinsă este certă, lichidă și exigibilă în condițiile unei vădite aparențe de temeinicie a pretențiilor creditorului, aparență ce permite statuarea temeinicie fără a fi nevoie de un probatoriu complex și o durată îndelungată specifică soluționării diferendului potrivit dreptului comun.

Potrivit art. 9 alin. 2 din OUG 119/2007: „În cazul în care debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă această contestație este întemeiată”.

Contestația poate viza existența a însăși raportului juridic sau poate viza neîndeplinirea obligațiilor asumate de către creditor precum și caracterul cert, lichid sau exigibil al creanței, dar și aspecte prin care deși se poate statua asupra celor menționate anterior, această operațiune ar presupune verificări complexe și administrarea unor probe incompatibile cu specificul acestei proceduri(exemplu proba testimonială, expertiză tehnică, etc).

În cauza de față contestația debitorului este întemeiată potrivit argumentelor ce se vor expune în continuare.

De esența procedurii vădita aparență de temeinicie a pretențiilor creditorului, pretenții ce se nasc în desfășurarea unor activități curente ce presupun celeritate și volum mare de servicii prestate sau mărfuri livrate, astfel urmarea procedurii dreptului comun ar fi excesivă pe când o procedură sumară ar fi mult mai adecvată în raport de cele expuse.

În cazul în care debitorul contestă temeinicia pretențiilor creditorului, iar contestația este întemeiată adică induce la modul serios și obiectiv necesitatea administrării unui probatoriu complex incompatibil cu o procedură sumară condițiile prevăzute de OG 5/2001 nu mai sunt îndeplinite, calea firească de urmat fiind aceea a dreptului comun, cale prin intermediul căreia probe precum expertiza tehnică se pot administra în condiții de contradictorialitate.

Față de situația de fapt reținută, instanța apreciază că nu sunt întrunite cerințele legale pentru admiterea cererii formulate de creditoare.

Astfel debitorul expune apărări plauzibile care fac ca raporturile dintre părți și creanța opusă debitorului să nu mai fie certă în concepția OUG 119/2007, iar natura raporturilor și certitudinea creanței trebuie cercetate în mod complex, contradictoriu și cu probatorii ce nu se pot administra în cadrul acestei proceduri speciale.

Având în vedere aceste argumente instanța, fără a impieta asupra raporturilor dintre părți, constată nu sunt îndeplinite condițiile OUG 119/2007 iar cerere se va respinge, creditorului rămânându-i posibilitatea de a adresa o cerere potrivit dreptului comun.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea privind pe creditor . D. ALES și pe debitor . SRL, debitor . SRL LA C. A. A..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 27 03 2013.

PREȘEDINTE GREFIER

B. A. I. M. S. I.

Red.Jud.AIB/…...03.2013

Tehnored.S./29.03.2013

4ex.2com/…/…../2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 4462/2013. Judecătoria CONSTANŢA