Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria CONSTANŢA
Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 23654/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr.3047
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică din 27.11.2013
Completul compus din:
Președinte: M. R.
Grefier: M. D.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect partaj, acțiune formulată de reclamanta I. S. cu domiciliul procesual ales în C., . ( la cab av E. C. ) în contradictoriu cu pârâtul Y. G. domiciliat în ., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 20.11.2013 și au fost consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, cand instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.11.2013, când a pronunțat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 18.09.2012 sub nr._ reclamanta I. S. a chemat in judecata pe paratul Y. G. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se constate cota de contribuție exclusiva a reclamantei la dobândirea imobilului apartament situat in Constanta . . . jud. Constanta si atribuirea in natura a bunului către reclamanta fara obligarea la plata sultei.
In motivarea acțiunii se arata ca s-a căsătorit in anul 1989, in perioada regimului comunist, cu paratul Y. G., căsătorie încheiata din interes, in sensul înlesnirii posibilității de a pleca din tara.
Aceasta căsătorie a avut drept unic scop crearea condițiilor legale, la acea data, de a putea pleca definitiv in afara granițelor tarii, actele de stare civila având drept rol obținerea cetățeniei turce care sa ii confere posibilitatea de a circula liber pe teritoriul Europei si in lume.
Se arata ca in perioada in care părțile au fost căsătorite au locuit atât in Valu lui T., cat si . Turcia - Akyazi, insa pe poată perioada căsătoriei, părțile nu si-au administrat in comun veniturile dobândite, reclamanta trebuind sa se descurce pe cont propriu.
Se mai arata ca paratul a locuit pentru o scurta durata de timp in Romania si ulterior s-a intors in Turcia, iar reclamanta, la scurt timp după obținerea cetățeniei turce s-a stabilit, in Belgia, unde domiciliază si in prezent.
Imediat după obținerea cetățeniei, deoarece statutul civil isi produsese efectul, a înaintat acțiune de divorț care s-a finalizat in anul 1992.
Arata reclamanta ca in perioada in care a fost căsătorita cu paratul, din veniturile proprii a achiziționat imobilul situat in Constanta, ., . cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/29.05.1991 la notariatul de Stat Constanta.
Arata ca, in fapt, este unicul proprietar al acestui imobil, ca e singura care a achitat prețul de achiziție si cheltuielile de întreținere din banii obținuți personal, ca fostul sot nu a fost niciodată in acest imobil si nici nu are cunoștința de existenta lui, reclamanta fiind singura care a exercitat atributele dreptului de proprietate de la achiziționare si pana in prezent.
Totodată de la momentul la care paratul a inteles sa plece din Romania acesta nu s-a mai întors si nici nu a mai luat legătura cu reclamanta - telefonic sau prin alt mijloc de comunicare - astfel ca i-a fost imposibil sa ia legătura cu acesta pentru a putea rezolva problema partajării bunului imobil care, deși a fost dobândit exclusiv din veniturile dobândite de către ea, fara ajutorul financiar al paratului, întrucât a fost dobândit in timpul căsătoriei cu paratul se bucura de prezumția de bun comun.
In drept, au fost invocate disp. art. 357 alin 1 si alin 2, art 358 din Noul Cod Civil.
S-au depus la dosar de către reclamanta in dovedirea acțiunii înscrisuri.
Paratul deși legal citat nu a formulat întâmpinare si nici nu a solicitat probe in apărare.
Considerându-le utile concludente si pertinente soluționării cauzei instanța a încuviințat pentru reclamanta proba cu înscrisuri, un martor si proba cu expertiza tehnico imobiliara.
A fost audiat martorul I. Niran a cărui declarație a fost consemnata si atașata la dosar (fila 35), s-a efectuat proba cu expertiza tehnico imobiliara de către expert Bescuca D. la care nu s-au formulat obiecțiuni, rezultând ca valoarea de circulație a imobilului este de_ lei.
Analizând cauza in raport de probele administrate instanța retine următoarele:
Partile s-au casatorit la data de 22.09.1989 (așa cum rezulta din considerentele sentinței civile nr. 24/25.08.1998 pronunțata de Tribunalul Constanta), prin care s-a încuviințat executarea in România a sentinței civile nr. 265/1991 pronunțata in dosarul nr. 289/1991 al Tribunalului de drept civil din localitatea Akyazi, Republica Turcia.
Din traducerea din limba turca a sentinței civile de divorț nr. 265/1991(fila 34) rezulta ca divorțul a fost pronunțat in data de 12.06.1991, iar din considerentele sentinței civile nr. 24/25.08.1998 pronunțata de Tribunalul Constanta rezulta ca desfacerea casatoriei s-a dispus întrucât s-a reținut separarea in fapt a parților datorita conflictelor repetate care au intervenit si care au fost determinate de conduita ambelor parți.
Se retine ca partile au dobândit in timpul casatoriei dreptul de proprietate asupra imobilului apartament situat in Constanta, ., .,. cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/29.05.1991 la Notariatul de Stat Constanta(fila 7).
Potrivit raportului de expertiza efectuat de expert Bescuca D. a rezultat ca valoarea de circulație a acestui imobil este de_ lei.
Având in vedere data achiziționării imobilului si principiul de drept tempus regit actum, dar si dispozițiile art. 6 din noul cod civil instanța retine ca sunt incidente dispozițiile art. 30 din Codul Familiei potrivit căruia :” Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților. Orice convenție contrară este nulă. Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.”Prin urmare bunul este proprietate codevălmașa a foștilor soți.
Potrivit art. 66 alin. 2 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci când cererea de chemare in judecata a fost introdusa după . Codului civil.
Potrivit art. 669 C. civ. încetarea coproprietarii prin partaj poate fi ceruta oricând, afara de cazul in care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătoreasca.
Art. 670 C. civ. decretează ca, partajul poate fi făcut prin buna învoiala sau prin hotărâre judecătoreasca, in condițiile legii.
Conform art. 676 C. civ. partajul se va face in natura, proporțional cu cota parte a fiecărui proprietar (alin. 1). Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre următoarele moduri: prin atribuirea întregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vânzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neînțelegere, la licitație publica, in condițiile legii, si distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota parte a fiecăruia dintre ei.
Articolul 6735 alin. 1 C.pr.civ. are următorul enunț: daca partile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia si creanțele născute din starea de proprietate . le au unii fata de alții.
Potrivit depoziției martorului audiat in cauza coroborat si cu cele reținute in considerentele sentinței civile de divorț mai sus enunțate se retine ca după încheierea casatoriei partile au conviețuit doar 2 luni de zile, fiind o casatorie încheiata din interes pentru ca reclamanta sa poată pleca in afara granițelor tarii. Se mai retine ca reclamanta a locuit in Turcia cu fostul soț doua luni de zile.
A mai rezultat ca după aceste doua luni de conviețuire reclamanta s-a întors in tara fara bani iar in 1991 din bani personali, fara vreun ajutor financiar din partea fostului sot, a cumpărat imobilul apartament ce face obiectul cauzei.
Întrucât intre parți nu s-a realizat o învoiala cu privire la imparțeala masei partajabile, instanța apreciază aplicabile dispozițiile art. 6735 Cod procedura civila, urmând sa stabilească bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietari a parților, cota-parte ce se cuvine fiecăruia.
Privitor la calitatea bunului supus impartelii de a fi comun sau nu, instanța va avea in vedere dispozițiile art. 30 Cod familiei mai sus enunțate.
Prin urmare, din materialul probator administrat in cauza, rezulta ca, partile au dobândit in timpul casatoriei, cu titlu de bun comun apartamentul situat in Constanta, ., . cum a fost identificat, descris si evaluat in raportul de expertiza ,prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/29.05.1991 la Notariatul de Stat Constanta(fila 7).
In ceea ce privește contribuția la dobândirea bunului comun, instanța constata ca, reclamanta a contribuit la dobândirea masei partajabile in proporție de 100 %, bunul fiind cumpărat din banii personali ai reclamantei in perioada in care partile erau despărțite in fapt, fara nicio contribuție materiala din partea paratului care nici nu are cunoștința de achiziționarea de către reclamanta a acestui imobil. Instanța retine ca, pentru determinarea cotelor cuvenite fiecărui soț, criteriul fundamental este acela al contribuției efective, ceea ce este de stabilit fiind aportul fiecărui soț la obținerea comunitarii si nu a fiecărui bun in parte, iar cotele de contribuție stabilite se stabilesc o singura data, raportat la întreaga masa partajabila si nu a fiecărui bun in parte.
Este de reținut ca aceste cote de contribuție se determina in funcție de aportul de ordin material la achiziționarea bunurilor comune - indicate de nivelul veniturilor fiecăruia dintre soți, dar si pentru conservarea acestora, precum si munca prestata in gospodărie si cea depusa pentru creșterea copiilor.
Se tine seama de orice alte împrejurări de natura sa evidențieze contribuția sporita a unuia dintre soți sau o contribuție mai scăzuta a altuia.
In plus, asa cum s-a retinut in considerentele teoretice mentionate, instanta va avea in vedere la stabilirea contributiei sotilor si acele imprejurari de natura sa evidentieze contributia sporita a unuia dintre soti sau o contributie mai scazuta a altuia.
In acest sens, potrivit principiului echitatii, instanta are in vedere ca, cota parte a sotilor depinde nu atat de marimea veniturilor din munca, ci de contributia sotilor cu aceste venituri, munca lor sau alte mijloace la dobandirea, dar si la conservarea bunurilor comune. In cazul in care veniturile din munca sunt risipite, fiind cheltuite in afara sarcinilor casatoriei se va determina o contributie mai mica a acelui sot la dobandirea bunurilor comune. Se va tine seama de masura in care fiecare a suportat sarcinile casatoriei de imprejurarea ca un sot a fost . in timpul casatoriei sau a irosit veniturile pe care le realiza.
F. de considerentele mai sus aratate, instanta apreciaza ca reclamanta a avut o contributie de 100% la dobândirea imobilului apartament.
Cum s-a constatat o contribuție de 100% a reclamantei la dobândirea imobilului nu se mai pune problema atribuirii acestuia in natura întrucât atribuirea are ca situație premiza un partaj, ori in speța nu s-a constatat un drept al paratului.
Instanța va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRAȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta I. S. cu domiciliul procesual ales în C., . ( la cab av E. C. ) în contradictoriu cu pârâtul Y. G. domiciliat în ., jud. C..
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei imobilul apartament situat în C.. ., ., ., cu o valoare de circulație de_ lei.
Constată că reclamanta are o cotă de contribuție exclusivă la dobândirea imobilului apartament mai sus descris.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 27.11.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. R. M. D.
Red.Jud. M.R.
Tehnored. M.D
4 ex/28.11.2013
← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 05/2013.... → |
---|