Plângere contravenţională. Sentința nr. 07/2013. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 07/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 16737/212/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar civil nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de: 07.10.2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: A. A.

GREFIER: M. D.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petent C. S. cu domiciliul în CONSTANTA, AL. HORTENSIEI, nr. 20, .. A, . și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.,cu sediul în CONSTANTA, intervenient T. M. I., cu domiciliul în CONSTANTA, IGDUCA, nr. 81, ., ., jud. C. asigurător S.C. A. R. ASTRA S.A cu sediul în București, sector 3, .. 3, . asigurător S.C. A. R. - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP, cu sediul în București, sector 2, .. 31-33, având ca obiect plângere contraventionala CP_.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 16.09.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23.09.2013, la data de 30.09.2013, la data de 07.10.2013, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.07.2012, sub nr._, petentul C. S. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu IPJ- C., să dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._/28.06.2012, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional pentru că nu a respectat distanța față de autovehiculul din fața sa pentru evitarea coliziunii, precum și pentru faptul că nu s-a prezentat la unitatea de poliție competentă în termen de 24 de ore de la producerea evenimentului rutier pentru întocmirea documentelor de constatare.

Petentul a susținut că autoturismele implicate în accidentul rutier au fost ușor avariate si nu au necesitat reparații, iar acesta nu a avut intenția de a se sustrage de la răspundere, ci i-a comunicat celuilalt conducător auto datele sale de identificare, însă au considerat amândoi că nu este necesar să mai încheie o constatare amiabilă.

Petentul a adăugat că are 56 de ani și este angajat ca șofer profesionist, activitate din care își asigură venitul necesar traiului de zi cu zi, iar suspendarea permisului de conducere își afectează grav existența.

În subsidiar, petentul a invocat că sancțiunea amenzii este disproporțională cu împrejurările în care a avut loc fapta, neexistând pagube majore sau victime.

În drept, petentul a invocat dispozițiile art. 31 din OG 2/2001.

In susținerea plângerii, petentul a depus la dosar copie după procesul verbal contestat( fila 8).

Intimatul IPJ C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În drept, intimatul a invocat dispozițiile O.U.G. 195/2002 rep., H.G. 1391/2006 și O.G. nr. 2/2001. In conformitate cu dispoz. art.242 C.p.civ. intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.

În dovedire, intimatul a depus la dosar documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat( filele 15-18): raportul agentului constatator și declarațiile cu schița accidentului completate de către conducătorii auto implicați în evenimentul rutier.

Din oficiu, instanța a dispus introducerea în cauză a intervenientului T. M. I. și a societăților de asigurare . SA și . VIENNA INSURANCE GROUP SA.

La termenul de judecată din data de 22.04.2013, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar și proba testimonială cu martorul B. I..

La termenul din data de 16.09.2013, instanța a procedat la audierea martorului B. I., a petentului și a intervenientului T. M. I., declarațiile lor fiind consemnate și atașate la dosar.

Analizând acțiunea de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/28.06.2012, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravențiilor prevăzute și sancționate de către art. 100 alin. 2 rap. la art. 108 alin. 1 lit. b) pct. 4 din OUG 195/2002, respectiv de art. 100 alin. 3 lit. g) din același act normativ.

Astfel, în actul de constatare s-a reținut de către organul constatator că petentul, în data de 22.06.2012, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare CT-_ pe bld. Tomis, din cauza nerespectării unei distanțe corespunzătoare față de auto cu nr. de înmatriculare_, a intrat în coliziune cu acesta, iar ulterior, nu s-a prezentat în termenul legal Biroul Rutier pentru a raporta evenimentul rutier.

Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

În ceea ce privește controlul de legalitate, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Mai mult decât atât, instanța reține că petentul nu invocă motive de nelegalitate a procesului verbal contestat.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

În cauză, petentul a avut posibilitatea efectivă să facă dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție, însă acesta nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal de contravenție.

Din probele administrate în cauză, reiese că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal contestat corespunde realității, actul constatator coroborându-se atât cu declarațiile părților implicate în evenimentul rutier, cât și cu depoziția martorului audiat în cauză.

Mai mult decât atât, instanța reține că petentul nu contestă faptele pentru care a fost sancționată, ci se limitează la a explica circumstanțele în care acestea au fost săvârșite.

Având în vedere cele de mai sus arătate, instanța apreciază că procesul-verbal a fost legal și temeinic efectuat.

Sub aspect sancționatoriu, instanța reține că sancțiunea aplicată îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ. Instanța constată că au fost respectate criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul - verbal.

Pe cale de consecință, având în vedere că petentului i s-a aplicat minimul prevăzut de lege pentru contravenția reținută în sarcina acestuia, instanța apreciază că pentru corijarea petentului este nu este suficientă aplicarea sancțiunii avertismentului.

Cu privire la măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, instanța reține că aceasta se aplică automat de către organul constatator, fără ca acesta să aibă posibilitatea de a aprecia, de la caz la caz, cu privire la oportunitatea aplicării acestei masuri complementare.

Cu toate acestea, instanța constată că și această sancțiune trebuie să fie supusă unui control judecătoresc și unei operațiuni de individualizare, atât în temeiul art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, care prevede că "sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite", text în care nu se face nici o distincție după cum ar fi vorba de sancțiuni principale sau sancțiuni complementare, cât și în temeiul art. 6 și 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În acest sens Curtea Europeană a considerat că până și sancțiunea complementară a reținerii punctelor de penalizare, ce poate fi aplicată în materie contravențională are caracter "penal" în sensul art. 6 și art. 7 din Convenție (cauza Malige c. Franței 68/_, Hotărârea din 23.09.1989). Curtea a apreciat că sancțiunea punctelor de penalizare, deși în dreptul francez are caracter administrativ, în plan convențional are caracter penal atâta timp cât poate să conducă, în cazul acumulării unui anumit număr de puncte, la pierderea dreptului de a mai conduce. Or dreptul de a conduce, în opinia Curții, este foarte util în viața de zi cu zi și în viața profesională, astfel că, deși aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are și un caracter punitiv similar unei sancțiuni penale.

În aceste condiții, aplicând aceleași principii la dreptul intern, cu atât mai mult sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, are un caracter "penal" în sensul Convenției, astfel că aplicarea acestor sancțiuni nu se poate dispune automat fără a putea fi supuse controlului instanțelor, iar instanța are dreptul în condițiile art. 31 din OG 2/2001, să verifice și modul de individualizare a acestei sancțiuni.

În speță, măsura suspendării exercițiului dreptului de a conduce autovehicule este prevăzută prin lege, însă această măsură se aplică automat tuturor conducătorilor auto vinovați de săvârșirea contravenției reținute în sarcina lor, fără a se avea în vedere gravitatea faptelor săvârșite, împrejurările și circumstanțele săvârșirii faptelor.

Instanța are în vedere faptul că petentul a avut o atitudine sinceră și a recunoscut fapta, și că este angajat ca șofer, iar suspendarea exercitării dreptului de a conduce ar produce efecte în cazul său și sub acest aspect.

În aceste împrejurări instanța apreciază ca măsura suspendării exercițiului dreptului de a conduce, chiar dacă este prevăzută de lege și chiar dacă este necesară într-o societate democratică, nu este proporțională cu situația care a determinat-o, instanta urmând a anula sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, cu consecința restituirii permisului de conducere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea formulată de petentul cu domiciliul în CONSTANTA, AL. HORTENSIEI, nr. 20, .. A, ., jud. C. în contradictoriu cu intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C.,cu sediul în CONSTANTA, intervenient T. M. I., cu domiciliul în CONSTANTA, IGDUCA, nr. 81, ., . asigurător S.C. A. R. ASTRA S.A cu sediul în București, sector 3, .. 3, . asigurător S.C. A. R. - ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP, cu sediul în București, sector 2, .. 31-33.

Modifică procesul-verbal în sensul înlăturării măsurii complementare a suspendării permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile.

Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.10.2013.

PREȘEDINTE GREFIER

A. A. M. D.

M.D. 14 Octombrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 07/2013. Judecătoria CONSTANŢA