Plângere contravenţională. Sentința nr. 4158/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4158/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 21-03-2013 în dosarul nr. 28299/212/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4158/2013
Ședința publică de la 21.03.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C.-D. I.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent . PRIN ADMINISTRATOR B. I. și pe intimat COMISARIATUL G. AL GARZII FINANCIARE GARDA FINANCIARA - SECȚIA CONSTANTA, având ca obiect plângere contravenționala H_.
În data de 21.03.2013 prin serviciul registratură s-a depus din partea intimatei concluzii scrise.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 14.03.2013 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 21.03.2013 când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra plângerii de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._, petenta . a solicitat in contradictoriu cu C. G. AL GĂRZII FINANCIARE anularea procesului-verbal . nr._/26.10.2012 și in subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare, se arată că, petenta a fost amendată de Garda Financiară pentru că facturile întocmite către clienți nu conțin datele de identificare a acestora, CNP și adresa, încălcându-se OMFP 2226/2006, nu au fost întocmite fise de magazie pentru materialele utilizate in procesul de producție, incalcandu-se astfel prevederile Legii nr. 82/1991.
Pentru aceste presupuse fapte contravenționale, în temeiul art. 41 pet. 2 lit. b si lit. c din Legea nr. 82/1991, i s-a aplicat sancțiunea amenzii de cate 2.000 lei pentru fiecare fapta, in total 4.000 lei. Art. 41 din Legea nr. 82/1991 a contabilității, republicata, prevede: Constituie contravenții la prevederile prezentei legi următoarele fapte, daca nu unt săvârșite in astfel de condiții încât, potrivit legii, sa fie considerate infracțiuni:nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Economiei si Finanțelor cu privire la: întocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea in contabilitate a acestora in perioada la care se refera, păstrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;efectuarea inventarierii.
Se arată că faptele, astfel cum au fost constatate, nu exista, iar daca exista, au fost sancționate exagerat, întrucât chiar conform OMFP nr. 2226/2006, nu este prevăzuta obligativitatea scrierii CNP in facturi, ci, cel mult, codul de înregistrare fiscala pentru plătitorii de TVA sau codul fiscal pentru persoanele fizice ce desfășoară activități economice.
Astfel, art. 1 alin. 1 din ordinul respectiv, prevede: începând cu data de 1 ianuarie 2007, conținutul minimal obligatoriu pentru formularul de factură este cel prevăzut la art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal . Art 5 alin 5 din Codul fiscal prevede, printre altele, ca factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații: denumirea /numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de tva sau codul de identificare fiscală ale beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă, denumirea /numele beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal.
Conform art. 153 din Codul fiscal:
(1) Persoana impozabila care are sediul activității economice in Romania si realizează sau intenționează sa realizeze o activitate economica ce implica operațiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adăugata cu drept de deducere trebuie sa solicite înregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumita in continuare înregistrare normala in scopuri de taxa..
Codul numeric personal sau CNP, este codul unic al fiecărei persoane
născute în România, format din 13 cifre. De regulă el este atribuit la naștere
fiecărui nou născut, din acest motiv el poate fi regăsit pe certificatul de naștere
CNP figurează și pe buletinul de identitate sau cartea de identitate precum și p
permisul de conducere. Inițial, a fost introdus ca element obligatoriu în actele de identitate, de stare civilă și în alte acte personale printr-un decret prezidențial din anul 1978 si, ulterior, prin art. 5 din Legea 105/1996, cu privire la "Organizarea evidentei populației". CNP reprezintă cu totul altceva decât codul de înregistrare fiscala sau codul fiscal.Ca urmare, CNP nu este obligatoriu a fi înscris in factura fiscala.
b. Adresa clienților este înscrisa in facturi, dar in unele facturi este incompleta, întrucât adresa completa este înscrisa in celelalte acte care premerg si însoțesc factura: contractul de prestări servicii, comanda lucrării, avizul de însoțire a mărfii, procesul verbal de recepție a lucrării etc.
2. Privind fisele de magazine, acestea sunt întocmite, dar la momentul controlului, a fost in imposibilitate de a le prezenta, in totalitate, întrucât funcționarul care răspunde de ele lipsea de la serviciu.
Se arată că în prezent a luat masuri pentru remedierea deficientelor.
De altfel și comisarii gărzii puteau, în temeiul legii, sa acorde un termen in vederea remedierii deficiențelor constatate, întrucât acestea sunt de forma si nu de fond, adică nu afectează bugetul consolidat al statului .
Se arată că s-a dat dovadă de un formalism exagerat, amenda de 4000 lei fiind
In drept s-au invocat art. 32 din OG 2/2001 și art.42 alin.7 din legea nr. 82/1991 .
Ca probă s-a depus procesul-verbal contestat, dispoziție de încasare, registru pentru contul 5311 –casa în lei analitic pe luna iulie anul 2011 .
Legal citată, intimatul nu a formulat întâmpinare, însă a depus documentația ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal contestat, respectiv nota explicativă a administratorului petentei – baroana I. și copia facturi fiscale din 17.09.2012 și 14.09.2012 .
Cu ocazia concluziilor scrise, intimatul a solicitat respingerea plângerii, arătând că:
În cazul primei fapte contravenționale, petentul avea obligația de a consemna in facturile fiscale emise clienților, potrivit dispozițiilor art. 155 (5) din Legea 571/2003 - si a OMFP 2226/2006 art.l si anexele 3 si 4) privind codul fiscal adresa beneficiarului, adresa beneficiarului. Din facturile fiscale emise de către petenta (v. f.f. nr. nelizibil/l 7.09.2012) fara . fara datele de identificare ale beneficiarului - lipsa adresa si (f.f. 14.09.2012) fara . nr. corectat/nelizibil - lipsesite de asemenea adresa beneficiarului. Organul de control a inteles sa exemplifice cu cele doua facturi fiscale mai sus menționate, incalcarea dispozițiilor legale de către petent.Este adevărat, ca organul de control face referire la C.N.P.- ul beneficiarului, insa aceasta referire este făcuta in contextul in care, insasi emitentul facturii fiscale nu a specificat daca beneficiarul este sau nu persoana impozabila, aceasta inadvertența datorandu-se tocmai lipsei elementelor de identificare impuse de lege a fi menționate in factura fiscala emisa de către, prestatorul de servicii, în consecința organul de control corect a reținut, in sarcina petentei nerespectarea dispozițiilor O.M.F.P. nr. 2226/2006 in sensul necompletarii elementelor de identificare ale clientului - adresa beneficiarului fiind, prin elementele minimale impuse de lege ca fiind necesar a fi completate pe factura fiscala emisa - cerința pe care petentul nu a respectat-o.
In cazul celei de a doua fapte contravenționale se arată că Legea 82/1991 - Legea contabilității, dispune: Art.6 (1) Orice operațiune economico-financiara efectuata se consemnează in momentul efectuării ei . sta la baza înregistrărilor in contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor in contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au înregistrat in contabilitate, dupa caz.
Dispozițiile legii contabilității sunt completate cu dispozițiile O.M.F.P. nr. 3512/2008, art. 33 si 34 in care se precizează ca, printre alte documente de evidenta financiar contabila (registrul de gestiune si registrul de casa, care se tin zilnic), se intocmesc de asemenea fise de producție pentru materiile prime utilizate in procesul de producție.De asemenea O.M.FP. nr. 3521/2008, dat de asemenea in aplicarea Legii 82/1991, stabilește obligativitatea agenților economici de a tine evidenta-financiar contabila in asa fel incat in orice moment sa poată fi pusa la dispoziția organelor de control. Desi se recunoaște nu s-a făcut dovada respectării acestor dispoziții, nu sau depus la dosarul cauzei fisele de magazie, pe care a susținut in plângerea contravenționala ca ar fi fost completate.
Se arată că sancțiunile aplicate se circumscriu limitelor speciale prevăzute de legea contabilității pentru faptele reținute in sarcina petentei, organul de control dispunând amenzi spre minimul special prevăzut de lege, in cazul societății petente. Art. 42 (1) Contravențiile prevăzute la art. 41 se sancționează cu amendă, după cum urmează: cele prevăzute la pet. 1 și 9, cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei . În circumstantierea faptei contravenționale si respectiv reindividualizarea sancțiunii, este important comportamentul făptuitorului, cu ocazia constatării faptei, ulterior acestui moment dar si in cazul susținerii plângerii.
Se arată că petenta a mai fost sancționată contravențional potrivit P.V.C.S.C. nr._/18.02.2010, pentru incalcarea dispozițiilor OUG 28/1999 si OG 77/1996 - plați peste plafonul de casa, contestat in instanța - (v. Dosar nr._ ) - atat instanța de fond cat si instanța de recurs respingând plângerea, respectiv recursul societății in cauza, ceea ce dovedește ca petenta nu respecta dispozițiile in materie fiscala, iar cererea de reindividualizare a sancțiunii amenzii nu se circumscrie cerințelor art. 21 alin.3 din OG 2/2001 .
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, având în vedere materialul probator administrat în cauză.
În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că în acesta sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG 2/2001 și sub sancțiunea nulității relative de art. 16 din același act normativ.
Instanța constată, de asemenea, că este îndeplinită și condiția de temeinicie, fapta fiind corect reținută în cadrul procesului-verbal atacat.
Astfel, în procesul-verbal contestat încheiat de Garda Financiară C. s-a reținut că la data și ora controlului că societatea petentă a emis a emis facturi fiscale către clienți, fâră a conține toate datele de identificare ale clienților, C.N.P. si adresa beneficiarului, încălcându-se OMFP nr. 2226/2006 și ca nu au fost întocmite fise de magazine pentru mărfurile utilizate in procesul de producție, fiind încălcate disp. art. 41 pct lit. c din Legea nr. 82/1991 .
Pentru fiecare faptă s-a aplicat conform art. 42 alin.1 din Legea nr. 82/1991 amendă contravențională în cuantum de câte 2000 lei .
În drept potrivit art. 41 pct lit. c din Legea nr. 82/1991, constituie contravenție nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității prevăzute la art. 4 alin. (3), cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse .
Potrivit art.155 alin5 lit. f din codul fiscal Factura cuprinde în mod obligatoriu denumirea/numele și adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală ale beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă .
Iar potrivit art. 72 din Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal: Prevederile art. 155 alin. (5) lit. f) din Codul fiscal referitoare la adresa beneficiarului vor cuprinde cel puțin următoarele informații: localitatea, . cazul beneficiarilor cu sediul activității economice în România, care au sedii secundare fără personalitate juridică pe teritoriul României, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliți în România se va înscrie adresa persoanei juridice și, opțional, se poate înscrie și adresa sediului secundar către care au fost livrate bunurile și/sau au fost prestate serviciile. În cazul beneficiarilor cu sediul activității economice în afara României, care au sedii fixe pe teritoriul României, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliți în România se va înscrie adresa sediului fix din România către care au fost livrate bunurile și/sau au fost prestate serviciile. De asemenea, în cazul beneficiarilor cu sediul activității economice în afara României, care au sedii fixe în alt stat decât cel în care își au stabilit sediul activității economice, pe facturile emise de furnizori/prestatori stabiliți în România se va înscrie adresa sediului fix din România către care au fost livrate bunurile și/sau au fost prestate serviciile.
Instanța reține că facturile fiscale depuse la dosarul cauzei de către intimat, emise de către petenată la data de 14.09.2012 și 17.09.2012 nu conțin datele de identificare ale beneficiarilor, sens în care instanța reține că în mod corect s-a reținut nerespectarea disp. OMFP nr. 2226/2006, care prevede că începând cu data de 1 ianuarie 2007, conținutul minimal obligatoriu pentru formularul de factură este cel prevăzut la art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.
Potrivit art. 6 din Legea nr.82/1991: “ Orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz. „
Instanța reține că administratorul societății petent cu ocazia notei explicative a precizat faptul că s-a omis întocmirea fișelor de magazie pentru materialele folosite în producție.
Astfel instanța reține că în mod corect s-a reținut în sarcina petentei încălcarea disp.Legii nr.82/1991 .
Față de aceste împrejurări, fiind întrunite condițiile de legalitate și temeinicie ale procesului-verbal contestat, instanța constată că nu există nici un motiv de anulare a acestuia și urmează să respingă această cerere.
Cu privire la cererea formulată in subsidiar de a dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr.2/2001” Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite .”
Potrivit art. 7 din OG 2/2001 1) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale. (2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. (3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune .
F. de dispozitiile art. 21, alin.3 din OG 2/2001, gradul de pericol social al faptei, imprejurarile in care a fost savarsita, instanta apreciaza ca scopul sanctiunii poate fi atins doar prin mentinerea masurii.
Instanta apreciaza ca atentionarea petentei asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale nu este suficienta pentru restabilirea ordinii de drept incalcate, astfel incat sanctiunea amenzii contraventionale aplicate acestuia este intemeiata.
Pentru considerentele expuse anterior instanta urmeaza a respinge plangerea formulata ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRAȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta . cu sediul în NAVODARI, . EST, ., . împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/26.10.2012 în contradictoriu cu intimatul COMISARIATUL G. AL GĂRZII FINANCIARE C. cu sediul în București, PIATA A.-I. NR.6, . 3,, ca fiind neîntemeiată .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.03.2013 .
PREȘEDINTE, GREFIER,
C.-D. IONMIRELA DĂNUȚA M.
M.M. 26 Martie 2013
Red. Jud. C.D.I/4ex/ 22.04.2013
Emis 2 comunicări, la data de ..
| ← Validare poprire. Sentința nr. 29/2013. Judecătoria CONSTANŢA | Validare poprire. Sentința nr. 7082/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
