Plângere contravenţională. Sentința nr. 9726/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9726/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 28-06-2013 în dosarul nr. 30547/212/2012
ROMANIA
JUDECATORIA CONSTANTA
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9726
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 28.06.2013
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P. – L. M.
GREFIER – C. C.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulata de petent ..R.L. cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat D. B., . nr.41, etaj 1, apartament 1, județul C. în contradictoriu cu intimatul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE – GARDA FINANCIARĂ SECȚIA C. cu sediul în C., . bis, județul C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publica din data de 14.06.2013, si au fost consemnate în încheierea de ședința din acea data, încheiere ce face corp comun cu prezenta hotărâre, pentru când instanța, pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării la data de 21.06.2013 și apoi la data de 28.06.2013, pentru când s-a dat următoarea soluție.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la data de 05.12.2012, petenta S.C. T. C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE la Garda Financiară C., a solicitat anularea procesului verbal . nr._/26.11.2012, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, a arătat că petenta deține registru de casă însă acesta se afla la sediul societății din Topraisar.
Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
În probațiune, petenta a depus în copie procesul verbal . nr._/26.11.2012.
La solicitarea instanței, intimatul a depus în copie documentația care a stat la baza emiteri procesului verbal contestat.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și pentru petantă proba testimonială cu audierea martorei T. L. M..
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/26.11.2012, petenta a fost sancționată contravențional cu 1000 lei în temeiul art. 42 din Legea nr. 82/1991, reținându-se faptul că în data de 26.11.2012 ora 10.00 în urma controlului efectuat s-a constatat că raportul zilnic de gestiune nu era actualizat.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, având în vedere materialul probator administrat în cauză.
În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că în acesta sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG 2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice sancționate, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Nu sunt incidente în cauză nici motive de nulitate relativă, neexistând deficiențe în întocmirea procesului-verbal care să producă vreo vătămare petentei, care să nu poată fi remediată altfel decât prin anularea actului.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal contestat, instanța reține următoarele: Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în măsura în care acesta este susținut de probele culese la momentul întocmirii lui. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului procedând la examinarea prevederilor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a statuat că distincția între contravenții și infracțiuni existentă în legislația internă a unora dintre statele semnatare ale Convenției, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de aplicare a garanțiilor oferite de acest articol acuzațiilor în materie penala (Hotărârea pronunțată în cauza Öztürk versus Germania, 21 februarie 1984, paragr. 50-56).
Pentru a determina dacă o contravenție poate fi calificată ca având un caracter „penal” în sensul prevederilor Convenției, prima chestiune care trebuie determinată este dacă textul normei de drept care definește fapta aparține, în sistemul legal al statului reclamat, legii penale; apoi trebuie determinată natura faptei și, în sfârșit, natura și gradul de severitate al pedepsei care poate fi aplicată persoanei care se face vinovată de comiterea contravenției ( Hotărârea pronunțată în cauza Ziliberberg versus M din 1 februarie 2005, paragr. 29).
Criteriile enunțate, de regulă, nu sunt analizate cumulativ dar dacă analiza separată nu permite a se ajunge la o concluzie clară, atunci se impune abordarea lor cumulativă ( Hotărârea pronunțată în cauza Garyfallou AEBE versus H. din 22 septembrie 1998, paragr. 56). În ipoteza în care norma legală pretins a fi fost încălcată se adresează tuturor cetățenilor și nu vizează doar o categorie de persoane cu statut special iar scopul aplicării sancțiunii este de prevenire și pedepsire, suntem în prezența unei acuzații în materie penală, impunându-se respectarea garanțiilor conferite în această materie, inclusiv prezumția de nevinovăție.
De altfel, aceeași concluzie a fost formulată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. versus România stabilind că prezumția de nevinovăție se aplică și în cadrul procedurilor contravenționale, fiind irelevantă calificarea dată de norma internă ( paragrafele 66-69 ).
Potrivit prevederilor art. 41 pct.2 lit. b din Legea nr.82/1991: „Constituie contravenții la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: 2. Nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Economiei și Finanțelor cu privire la: b)întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrare în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse”.
Din nota explicativă luată la data controlului administratorului societății petente, rezultă că acesta „a omis” actualizarea raportului, iar petenta nu a făcut dovada existenței vreunei cauze exoneratoare de răspundere contravențională, astfel că se constată că intimata a făcut dovada săvârșirii faptei contravenționale de către petentă.
În ceea ce privește cererea subsidiară, instanța reține că, potrivit art. 5 alin. 5 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin.3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
O primă precizare care se impune vizează persoana contravenientei care este o societate comercială cu răspundere limitată ce presupune o calificare superioară din punctul de vedere al desfășurării activităților comerciale atrăgând exigențe superioare cu privire la respectarea reglementărilor fiscale în domeniu, în raport de ceilalți subiecți ai raporturilor comerciale, cum ar fi întreprinderile individuale.
Instanța constată că in ceea ce privește sancțiunea principală a amenzii, organul constatator a făcut o corectă individualizare, sancțiunea avertismentului nefiind suficientă pentru a asigura prevenirea săvârșirii aceleiași fapte contravenționale în viitor.
În concluzie, față de toate aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentă.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentă ..R.L. cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat D. B., . nr.41, etaj 1, apartament 1, județul C. în contradictoriu cu intimatul C. G. AL GĂRZII FINANCIARE – GARDA FINANCIARĂ SECȚIA C. cu sediul în C., . bis, județul C..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.06.2013.
P., GREFIER,
L. M. C. C.
Red.jud.L.M. 03 Iulie 2013
Tehnored.C.C. 10.07.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9725/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 29/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
