Succesiune. Sentința nr. 30/2013. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2013 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 30-12-2013 în dosarul nr. 22743/212/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă Nr._
Ședința publică de la 30.12.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. D.
GREFIER: SELMA Z.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect succesiune, cerere formulată de reclamantul C. L. T. domiciliat în București, ., ., . cu domiciliul procesual ales la C..av.Reghine G. în Eforie Nord,.,jud.C., în contradictoriu cu pârâta G. I. domiciliată în București,sector 2,.,.,..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integrantă cu prezenta hotărâre când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 23.12.2013 și 30.12.2013 când s-a pronunțat:
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.09.2011 sub nr._, reclamantul C. L. T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta G. I., să se dispună constatarea calității de unic moștenitor legal acceptant a reclamantului după defunctul G. D., respectiv să se constate că masa succesorală rămasă după defunctul G. D. este compusă din: imobil situat C., ., ., ., jud. C., cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este frate cu defunctul G. D., iar ceilalți succesibili, respectiv M. F., soră, B. R., soră, C. D., nepot de fiu, Hajouz A. E. S., nepoată de fiu, au renunțat expres la moștenire, prin declarații autentificate.
A mai arătat reclamantul că pârâta este fiica defunctului, însă aceasta nu a înțeles să accepte succesiunea, nefăcând nici un act de acceptare tacită sau expresă, aceasta plecând din C. încă din anii 1970.
În drept, a indicat dispozițiile art. 111 C.proc.civ.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, martori și interogatoriu.
La data de 18.10.2012, pârâta G. I. a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat să se constate calitatea sa de unic moștenitor al defunctului G. D., să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului este formată din imobilele situate în C., ., ., ., respectiv Aleea Topoloveni, ., . Topoloveni ., . dispună ieșirea din indiviziune asupra celor două imobile și atribuirea în deplină proprietate și posesie, să se constate calitatea de moștenitor a defunctului G. D. după soția predecedată G. A., să se constate că reclamantul este străin de succesiunea lui G. D..
A arătat pârâta-reclamantă reconvenientă că rudele tatălui său i-au ascuns faptul că acesta a decedat, motiv pentru care nu a formulat acte de acceptare a moștenirii.
În drept, a indicat dispozițiile art. 728 alin.1 C.proc.civ., art. 704 Cod Civil, art. 657-667 C.proc.civ., art. 115-118 C.proc.civ., art. 119-120 C.proc.civ.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, expertiza evaluatorie, proba testimonială.
În vederea soluționării cauzei, instanța a încuviințat, pentru reclamant, proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorul C. M., interogatoriul pârâtei, expertiză tehnică imobiliară, iar pentru pârâtă proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantului.
La termenul din data de 18.06.2013, pârâta-reclamantă reconvenientă a declarat că renunță la judecata capătului de cerere privind partajarea imobilului situat în C., Aleea Topoloveni, ., .> La același termen, instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în ce privește cererea principală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului în formularea cererii principale.
Se constată că numitul G. D. a decedat în C., la data de 08.04.2009, conform certificatului de deces aflat la fila 4 din dosar.
G. D. a fost căsătorit cu G. (fostă C.) A., conform certificatului de căsătorie aflat la fila 14, aceasta decedând la data de 04.02.2008, conform certificatului de deces aflat la fila 5.
Prin certificatul de moștenitor nr. 39 din 29.06.2010, întocmit de BNP M. M., s-a stabilit că moștenitorii defunctei G. A. sunt G. D., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼, respectiv C. L.-T., nepot, cu o cotă de ¾ din masa succesorală, constând în cota de ½ din apartamentul situat în C., ., ., ..
În ce privește calitatea reclamantului de moștenitor, instanța reține că acesta este fiul lui C. F., conform certificatului de naștere aflat la fila 84, iar tatăl acestuia a decedat la data de 01.06.1990 (certificatul de deces aflat la fila 14), acesta fiind fiul defunctei G. A., nu însă și al lui G. D..
Se mai reține că, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că pârâta-reclamantă reconvenientă este fiica defunctului G. D., conform certificatului de naștere aflat la fila 106 din dosar.
Față de probele administrate, instanța constată că reclamantul nu este descendent al defunctului G. D., între cei doi neexistând nicio legătură de rudenie, reclamantul fiind nepot de fiu al defunctei soții a lui G. D., respectiv G. A..
Or, din moment ce reclamantul nu se regăsește în niciuna dintre clasele de moștenitori legali, conform dispozițiilor art. 669 și urm cod civil adoptat în anul 1864, iar acesta nu a justificat prin vreun înscris că ar avea calitatea de moștenitor testamentar, este evident că reclamantul nu are calitate procesuală activă într-o acțiune având ca obiect stabilirea calității de moștenitor a defunctului G. D. sau ieșirea din indiviziune în ce privește masa succesorală rămasă de pe urma defunctului G. D..
Pentru aceste motive, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și va respinge cererea principală, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă
În ce privește cererea reconvențională, instanța reține următoarele aspecte:
În condițiile în care instanța a constatat că pârâta-reclamantă reconvenientă este fiica legitimă a defunctului G. D. și a respins cererea principală, se reține că aceasta este succesibilul cu vocație succesorală concretă, conform principiului chemării la judecată a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali, pârâta-reclamantă reconvenientă făcând parte din prima clasă, clasa descendenților în linie directă.
Din interogatoriul administrat reclamantului-pârât reconvenient, rezultă că pârâta-reclamantă reconvenientă nu a fost anunțată despre decesul tatălui acesteia, acesta fiind motivul pentru care nu și-a exercitat, în termen de 6 luni de la decesul acestuia, dreptul de opțiune succesorală.
Împrejurarea că pârâta-reclamantă reconvenientă a formulat cerere reconvențională și a solicitat să se constate calitatea sa de moștenitoare a defunctului său tată este manifestare de voință valabilă în sensul acceptării respectivei succesiuni.
Pentru aceste motive, instanța va admite acest capăt de cerere și va constata că pârâta-reclamantă reconvenientă are calitatea de unic moștenitor al defunctului G. D..
Referitor la capătul de cerere ce vizează constatarea calității de moștenitor a defunctului G. D. după soția sa predecedată, se remarcă faptul că aceasta nu solicită să se constate că tatăl său a fost unicul moștenitor al defunctei G. A., iar calitatea sa de moștenitor este dovedită prin certificatul de moștenitor nr. 39 din 29.06.2010, întocmit de BNP M. M., în cuprinsul căruia s-a stabilit că moștenitorii defunctei G. A. sunt G. D., în calitate de soț supraviețuitor, cu o cotă de ¼, respectiv C. L.-T., nepot, cu o cotă de ¾ din masa succesorală reprezentată de cota de ½ din apartamentul situat în C., ., ., ., jud. C..
În consecință, în condițiile în care există un certificat de moștenitor vizând pe defuncta G. A., act ce nu a fost atacat conform dispozițiilor legale, acest capăt de cerere apare ca fiind lipsit de obiect.
Referitor la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului G. D., instanța reține că s-a făcut dovada că aceasta este compusă din cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în C., ., ., ., conform titlului de proprietate nr._/17.08.1982 (fila 110) și a certificatului de moștenitor nr. 39 din 29.06.2010, întocmit de BNP M. M., restul de 3/8 aparținând reclamantului-pârât reconvenient, în calitatea sa de moștenitor al defunctei G. A..
Având în vedere faptul că apartamentul în discuție este format din două camere nedecomandate și are o suprafață totală de 39,73 mp, instanța apreciază că bunul nu este comod partajabil în natură, urmând să atribuie în natură bunul pârâtei-reclamante reconveniente, din moment ce aceasta deține o cotă mai mare din dreptul de proprietate și a solicitat în mod expres atribuirea în natură a apartamentului.
De asemenea, conform constatărilor efectuate de către expertul tehnic imobiliar, apartamentul nu prezintă îmbunătățiri și nu era, la momentul efectuării expertizei, locuit de vreuna dintre părți.
Pentru a stabili în acest mod, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 728 C. civ. – Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțiala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii, precum și ale art. 6735 alin. (2) C. proc. civ. – Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani, respectiv art. 6739 C. proc. civ. – La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
În consecință, având în vedere valoarea bunului, stabilită prin raportul de expertiză, de_ lei, cota de 3/8 din imobil ce aparține reclamantului-pârât reconvenient fiind de_,875 lei, instanța va dispune ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul constând în apartamentul situat în C., ., ., ., jud. C., în sensul atribuirii în natura a acestuia către pârâta-reclamanta reconvenientă G. I., urmând să oblige pârâta-reclamanta reconvenientă G. I. să plătească reclamantului-pârât reconvenient C. L. T. suma de_,875 lei, cu titlu de sultă, corespunzătoare cotei indivize din dreptul de proprietate deținut de acesta asupra imobilului, de 3/8.
În ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că reclamantul-pârât reconvenient a căzut în pretenții, conform dispozițiilor art. 274 C.proc.civ., motiv pentru care va dispune obligarea reclamantului-pârât reconvenient să plătească pârâtei-reclamanta reconvenientă G. I. suma de 6586 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (3000 lei – onorariul de avocat, 5 lei – taxa judiciară de timbru, 3581 lei – taxa judiciară de timbru).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului C. L. T..
Respinge cererea principală, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de Gâlca I. domiciliată în București,sector 2,.,.,..
Constată că pârâta-reclamantă reconvenientă are calitatea de unic moștenitor a defunctului G. D..
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului G. D. este compusă din cota indiviză de 5/8 din apartamentul situat în C., ., ., ., jud. C..
Dispune ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul constând în apartamentul situat în C., ., ., ., jud. C., în sensul atribuirii în natura a acestuia către pârâta-reclamanta reconvenientă G. I..
Obligă pârâta-reclamanta reconvenientă G. I. să plătească reclamantului-pârât reconvenient C. L. T. suma de_,875 lei, cu titlu de sultă, corespunzătoare cotei indivize din dreptul de proprietate deținut de acesta asupra imobilului, de 3/8.
Obligă reclamantul-pârât reconvenient să plătească pârâtei-reclamanta reconvenientă G. I. suma de 6586 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (3000 lei – onorariul de avocat, 5 lei – taxa judiciară de timbru, 3581 lei – taxa judiciară de timbru).
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,30.12.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. D. SELMA Z.
Red.jud.C.D./4.07.2014
Tehnoredact./S.Z. 13 Aprilie 2014/4 ex.
Emis 2 comunicări azi,29.07.2014
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 27/2013. Judecătoria... | Partaj judiciar. Sentința nr. 2461/2013. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
