Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2030/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Sentința nr. 2030/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 17798/212/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar nr.17._

Sentința civilă nr. 2030

Ședința publică din data de 26.02.2014

Completul constituit din:

Președinte: C. I.

Grefier: D. L.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată – O.U.G. 119/2007 – art.1013 C.proc.civ., acțiune formulată de creditoarea S.C. A. R. Est S.R.L., cu sediul social în B., ., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului B. sub numărul J_, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, reprezentată legal prin d-na D. M., în calitate de Administrator, în contradictoriu cu debitoarea Primăria Orașului Murfatlar, cu sediul în Murfatlar, ..1, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, reprezentată legal prin d-nul V. Saghiu, în calitate de Primar.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 19.02.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 26.02.2014 când, după ce a deliberat în secret, conform art.395 C.proc.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 05.07.2013, sub nr.17._, creditoarea S.C. A. R. Est S.R.L., cu sediul social în B., ., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului B. sub numărul J_, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, reprezentată legal prin d-na D. M., în calitate de Administrator,a solicitat instanței emiterea ordonanței de plată privind obligarea debitoarei Primăria Orașului Murfatlar, cu sediul în Murfatlar, ..1, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, reprezentată legal prin d-nul V. Saghiu, în calitate de Primar, la:

- plata sumei de 27.652,00 lei cu titlul debit principal, reprezentând contravaloare facturi fiscale:

- . nr.984/12.02.2013;

-. nr.985/12.02.2013;

-. nr.986/12.02.2013;

- plata sumei de 14.362,40 cu titlul penalități în decontarea facturilor, actualizate până la data plății efective, conform facturii fiscale . OIL nr._/26.08.2013;

- plata în continuare a penalităților de întârziere în decontarea facturilor, până la data achitării efective a debitului principal;

- plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea cererii, au fost invocate următoarele argumente:

(1). părțile litigante au încheiat un contract de prestări servicii de audit având ca obiect evaluarea în vederea certificării/supravegherii pentru implementarea în unitate a standardelor ISO 9001:2008, ISO_:2004, OHSAS_:2007, executarea contractului făcându-se în etape astfel: în anul 2011 s-a derulat prima etapă, respectiv certificarea ISO 9001:2008, ISO_:2004, OHSAS_ :2007; în anul 2012 s-a efectuat auditul de supraveghere 1; în anul 2013 s-a efectuat auditul de supraveghere 2, cu un cost de 6800 lei / an + TVA pentru standardul ISO 9001 :2008, de 8700 lei/an + TVA pentru standardul ISO_:2004 si 6800 lei/an+TVA pentru OHSAS_ :2007, conform art. 3.1 si 3.2 din contract.

(2). în baza contractului încheiat creditoarea a prestat serviciile contractate și a emis în contul debitoarei trei facturi fiscale, respectiv:

  1. factura fiscală . nr.984/12.02.2013 – în valoare de 10.788,00 lei reprezentând contravaloarea Auditului de Supraveghere 2 ISO 9001:2008
  2. factura fiscală . nr.985/12.02.2013 – în valoare de 8.432,00 lei reprezentând contravaloarea Auditului de Supraveghere 2 ISO_:2004
  3. factura fiscală . nr.986/12.02.2013 – în valoare de 8.432,00 lei reprezentând contravaloarea Auditului de Supraveghere 2 OHSAS_:2007

(3). pentru nedecontarea în termen a facturilor, debitoarea datorează penalități de întârziere conform prevederilort art.8.2. din Contractul de Certificare nr.254/17.02.2012;

În drept, societatea creditoare a invocat dispozițiile art.1013 – 1014 C.proc.civ., art.411 C.proc.civ..

În dovedirea cererii, societatea creditoare a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri:

-Contract de Prestări Servicii nr.254/17.02.2012 (filele nr.7 - 9, din dosar);

-facturile fiscale . nr.984/12.02.2013, . nr.985/12.02.2013, . nr.986/12.02.2013 (filele nr.10 - 12, din dosar);

-somația de plată (filele nr.13 - 14, din dosar);

-talon confirmare de primire (fila nr.15, din dosar);

-nota inventar (fila nr.16, din dosar);

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200,00 lei, conform chitanțelor . BZ_, BZ_ (filele nr.23 – 24, din dosar), în conformitate cu prevederile art.6 alin.2 din O.U.G. nr. 80/26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru.

În temeiul art.411 alin.1 C.proc.civ., creditoarea a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze (fila nr.5, din dosar).

Debitoarea, legal citată în conformitate cu prevederile art.1018 alin.1 – alin.3 C.proc.civ., a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.1013 și urm. C.proc.civ.

În motivarea întâmpinării, debitoarea a invocat următoarele argumente:

(1). facturile emise de reclamantă nu au fost însușite și acceptate la plată de către debitoare;

(2). creanța pretinsă nu este certă, lichidă și exigibilă întrucât creditoarea nu a făcut dovada executării obligațiilor asumate prin contractul nr.254/17.02.2012 încheiat între părți;

(3). creanța nu este scadentă întrucât în contract nu este menționat momentul la care beneficiarul are obligația de plată a serviciilor prestate.

În drept, debitoarea a invocat dispozițiile art.1013 și urm C.proc.civ., Legea nr.215/2001.

În temeiul art.258 în ref. la art.255 C.proc.civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de creditoare, apreciind-o ca legală, pertinentă, concludentă și utilă justei soluționări a cauzei.

Analizând cererea de chemare în judecată, înscrisurile depuse la dosar și normele legale invocate în susținere, instanța reține următoarele:

1. Asupra capătului de cerere referitor la debitul principal:

În drept :

Prevederile procedurii ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de banicare rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege. (2) Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentului titlu creanțele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvență (Art.1013 alin.1 și alin.2 C.proc.civ.).

Caracterul cert, lichid și exigibil al creanței se determină în conformitate cu prevederile art.662 alin.2 – alin.4 C.proc.civ.: (2) Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. (3) Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. (4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

În citație se va preciza că debitorul este obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată, făcându-se mențiune că, în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța, față de împrejurările cauzei, poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului(art.1018 alin.3 C.proc.civ.).

Obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată (art.1164 C.civ.).

Principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda) consacrat de art.1270 C.civ.: Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părților ori din cauze autorizate de lege. Principiul precitat are rolul primar de a explica și ordona raportul juridic născut între părți ca urmare a încheierii contractului, pentru ca apoi să se poată impune ca realitate obiectivă terților, prin intermediul opozabilității efectelor contractului.

Răspunderea contractuală este o urmare a principiului forței obligatorii a contractului (art.1350 alin.1 C. civ.) și se întemeiază pe ideea de reparație a prejudiciului cauzat prin neexecutare (art.1350 alin.2 C.civ.): (1) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat.(2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii. (3)Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părți nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile.

Culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării (art.1548 C.civ., prezumția de culpă).

În speță :

Între creditoarea S.C. A. R. Est S.R.L., în calitate de Prestator, și debitoarea Primăria Orașului Murfatlar, în calitate de Beneficiar, s-a încheiat Contractul de Prestări Servicii nr.254/17.02.2012 (filele nr.7 - 9, din dosar), având ca obiect prestarea de servicii constând în audituri de certificare/supraveghere a sistemului de management existent în cadrul organizației beneficiarului, … (art.1.1., din contract). Contractul a fost însușit de debitoare prin semnătura reprezentantului său legal Primar C. G..

Părțile litigante au încheiat deci un contract în sensul definit de art.1013 C.proc.civ..

În baza acestui contract, creditoarea a prestat serviciile denumite audituri de certificare/supraveghere, pentru care a emis următoarele facturi fiscale, în cuantum de 27.652,00 lei, însoțite de note justificative (note de calcul prestații):

-factura fiscală . nr.984/12.02.2013 – în valoare de 10.788,00 lei reprezentând contravaloarea Auditului de Supraveghere 2 ISO 9001:2008

-factura fiscală . nr.985/12.02.2013 – în valoare de 8.432,00 lei reprezentând contravaloarea Auditului de Supraveghere 2 ISO_:2004

-factura fiscală . nr.986/12.02.2013 – în valoare de 8.432,00 lei reprezentând contravaloarea Auditului de Supraveghere 2 OHSAS_:2007.

Din cuprinsul facturilor menționate instanța reține că prestațiile facturate se încadrează în termenul contractual stipulat în Capit.2 art.2.1.

Deoarece contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante (art. 1270 alin.1 C.civ.), trebuie de reținut ca și consecințe imediate ale forței obligatorii între părți faptul că părțile contractante sunt ținute să execute întocmai și cu bună-credință, una față de cealaltă, obligațiile la care s-au îndatorat (regula conformității executării).

Potrivit art.4.4. din contract, debitoarea s-a obligat să achite contravaloarea facturilor fiscale în termenele stabilite.

Creditoarea a notificat debitul debitoarei prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire (filele nr.15 – 16, din dosar).

Instanța va respinge ca neîntemeiată apărarea debitoarei privind neexecutarea de către creditoare a obligațiilor contractuale având în vedere că din listele de prezență din datele de 14.02.2013, 15.02.2013 și 16.02.2013, precum și din adresa nr.96/14.01.2013, emisă de către Primăria Orașului Murfatlar și semnată de către Primar Saghiu V., rezultă cu prisosință contrariul (filele nr.64 – 71, nr.75, din dosar). Din cuprinsul foilor de prezență instanța reține că în fiecare din zilele de 14.02.2013, 15.02.2013 si 16.02.2013 s-a semnat foaia de prezență precum și chestionarul de satisfacție, confirmându-se astfel de către debitoare prestarea serviciilor. În plus, debitoarea se putea prevala de dispozițiile art. 8.1 alin 2 din contract pentru a contesta serviciile, transmițându-i în scris Prestatorului obiecțiunile cel mai târziu în ziua efectuării auditului și înainte de închiderea acestuia. Or, debitoarea nici nu invocă, dar nici nu probează că ar fi uzat de o astfel de prevedere din contract.

Față de considerentele ce preced, instanța apreciază că prin înscrisurile depuse la dosar creditoarea a făcut dovada existenței unui contract valabil încheiat și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către debitoare. Raportat la obligația contractuală asumată, debitoarea avea posibilitatea de a invoca și dovedi executarea plății sau, după caz, existența unei cauze exoneratoare de răspundere, dintre cele limitativ prevăzute de lege (art.1351-1356 C.civ.).

Instanța constată că, deși legal citată, debitoarea nu a invocat și nu a probat nici executarea obligației de plată pe care și-a asumat-o prin contract, și nici existența unei cauze exoneratoare de răspundere. Pe cale de consecință, instanța apreciază că există o neexecutare culpabilă din partea debitoarei a propriilor obligații contractuale.

Pentru următoarele considerente instanța apreciază pe deplin îndeplinită condiția caracterului cert, lichid și exigibil al creanței:

(1). Între creditoare și debitoare s-au derulat relații contractuale guvernate de Contractul de Prestări Servicii nr.254/17.02.2012 (filele nr.7 - 9, din dosar);

(2). Facturile fiscale . nr.984/12.02.2013, . nr.985/12.02.2013, . nr.986/12.02.2013 au fost acceptate la plată de către debitoare, prin semnătura reprezentantului debitoarei și prin aplicarea ștampilei primăriei. În ședința publică din data de 19.02.2014, instanța a constatat conformitatea cu originalul a facturilor, aspect consemnat în încheierea de ședință de la acea dată.

(3). Facturile fiscale evidențiază în detaliu prestările de servicii contractate de debitoare, prețul unitar și cantitatea, criterii în funcție de care, apoi, s-au determinat corect baza de calcul, TVA-ul aferent și totalul acceptat la plată; în plus, în cuprinsul facturilor este menționat contractul care a stat la baza emiterii lor.

(4). În condițiile în care facturile au fost acceptarea la plată fără a se prevedea o dată scadentă ulterioară emiterii acestora, caracterul exigibil al creanței rezultă din faptul neplății prețului de către debitoare. Această concluzie a instanței se întemeiază pe următoarele argumente în drept: Art. 1397 alin.1 C.civ:Obligații simple (1) Obligația simplă nu este afectată de termen ….. și poate fi executată imediat, din proprie inițiativă sau la cererea creditorului; Art.1516 alin.1C.civ: Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. Față de textele legale invocate, instanța respinge ca neîntemeiată susținerea debitoarei privind lipsa exigibilității creanței.

Soluția instanței:

Față de cele mai sus expuse și având în vedere că, în materia obligațiilor de rezultat, precum cea din prezenta cauză, sarcina probei se împarte între creditor, care trebuie să dovedească existența obligației, și debitor, care, ulterior, trebuie să dovedească faptul executării acestei obligații sau stingerea ei în alt mod dintre cele prevăzute de art.1615 - 1634 C.civ., și întrucât în speța dedusă judecății creditoarea a probat existența contractului de prestări servicii, în timp ce debitoarea nu a făcut nicio dovadă în sensul achitării prețului prestațiilor (desi, potrivit art.14 alin.2 – alin.4 C.proc.civ., acesteia îi incumba sarcina probării acestei apărări), instanța apreciază ca fiind vădit fondate pretențiile formulate de creditoare împotriva debitoarei, în conformitate cu dispozițiile 1270 C.civ. și art.1164 C.civ., rap. la art.1021 C.proc.civ..

Pe cale de consecință, reținând că în speță s-a făcut dovada existenței în patrimoniul creditoarei a unei creanțe certe, lichide și exigibile în cuantum de 27.652,00 lei, în temeiul art.1021 C.proc.civ., debitoarea va fi somată să plătească creditoarei suma de 27.652,00 lei, cu titlul debit principal, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale . nr.984/12.02.2013, . nr.985/12.02.2013, . nr.986/12.02.2013.

2. Asupra capătului de cerere referitor la penalitățile de întârziere:

În drept:

Art.6 din O.G. nr.13/2011, potrivit cu care dobânda trebuie să fie stabilită prin act scris, în caz contrar, datorându-se numai dobânda legală.

Art.1516 alin.1C.civ: Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.

În speță:

Potrivit clauzelor stipulate în Capitolul 8 Răspunderea Contractuală art.8.2. din convenția părților, în cazul în care Beneficiarul nu va achita costurile pentru serviciile efectuate de Prestator, în termenul stipulat în contract – art.3, Prestatorul va aplica penalități de 0,5% pe zi de întârziere din suma restantă, dacă nu există alte înțelegeri. Penalitatea se va calcula până la achitarea integrală a sumei restante.

În baza clauzei contractuale precitate, Prestatorul a calculat penalități de întârziere în decontarea facturilor. Instanța apreciază a fi corect calculul pe care creditoarea l-a realizat prin cererea introductivă de instanță, astfel că în temeiul art.1516 alin.1C.civ. coroborat cu art.6 din O.G. nr.13/2011 și raportate la convenția părților, instanța va soma debitoarea să plătească creditoarei:

- suma de 14.362,40 lei, cu titlul penalități de întârziere la platăaferente debitului principal anterior specificat, calculate până la data de 05.07.2013 inclusiv, în funcție de cuantumul procentual prevăzut în Capitolul 8 Răspunderea Contractuală – art.8.2 din Contractul de Prestări Servicii nr.254/17.02.2012 încheiat și însușit de creditoare și debitoare prin semnătură și ștampilă

-penalități de întârziere la plată începând cu data de 06.07.2013 și până la data achitării efective a debitului principal, calculate la valoarea debitului principal anterior specificat, în funcție de cuantumul procentual prevăzut în Capitolul 8 Răspunderea Contractuală – art.8.2 din Contractul de Prestări Servicii nr.254/17.02.2012.

Cât privește calculul pe care creditoarea l-a învederat prin înscrisul depus la dosarul cauzei la data de 15.12.2013, instanța constată că acesta face trimitere la o scadență de 30 de zile care nu este prevăzută în contract.

3. Asupra capătului de cerere referitor la cheltuielile de judecată:

În drept:

Art. 453 C.proc.civ.: (1)Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2)Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Art.452 C.proc.civ:Dovada cheltuielilor de judecată: Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

În speță:

Prin cererea de chemare în judecată creditoarea a solicitat instanței obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, pe parcursul judecății atașând la dosarul cauzei, în probațiunea acestui capăt de cerere, chitanțele . BZ_, BZ_ (filele nr.23 – 24, din dosar), decontul de cheltuieli nr.7/18.02.2014 și bonuri fiscale (filele 87 – 88, din dosar).

Având în vedere dispozițiile art.452 C.proc.civ., instanța va admite doar în parte cererea creditoarei privind acordarea cheltuielilor de judecată întrucât decontul de cheltuieli și bonurile fiscale au fost depuse la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor asupra fondului.

Soluția instanței:

Având în vedere cererea creditoarei de acordare a cheltuielilor de judecată raportată la soluția de admitere a cererii privind emiterea ordonanței de plată, în temeiul dispozițiile art.453 C.proc.civ. rap. la art.452 C.proc.civ., instanța va admite în parte acest capăt de cerere și va obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200,00 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

4. Instanța din oficiu:

În temeiul dispozițiilor art.1021 alin.3 C.proc.civ., constatând că pretențiile societății creditoare sunt justificate, în scopul executării obligației de plată, instanța va fixa un termen de plată pentru debitoare de 20 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

În temeiul dispozițiilor art.1023 alin.1 C.proc.civ., prezenta hotărâre poate fi atacată cu cerere în anulare, de către debitoare, în termen de 10 zile de la comunicare.

În temeiul dispozițiilor art.1023 alin.4 C.proc.civ., cererea în anulare se va depune la Judecătoria C..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea având ca obiect ordonanță de plată formulată de către creditoarea S.C. A. R. Est S.R.L., cu sediul social în B., ., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului B. sub numărul J_, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, reprezentată legal prin d-na D. M., în calitate de Administrator, în contradictoriu cu debitoarea Primăria Orașului Murfatlar, cu sediul în Murfatlar, ..1, având cod unic de înregistrare_ și atribut fiscal RO, reprezentată legal prin d-nul V. Saghiu, în calitate de Primar.

Somează debitoarea să plătească creditoarei:

  1. suma de42.014,40 lei, defalcată după cum urmează:

-27.652,00 lei cu titlul debit principal, reprezentând contravaloare facturi fiscale:

- . nr.984/12.02.2013;

-. nr.985/12.02.2013;

-. nr.986/12.02.2013;

-14.362,40 lei, cu titlul penalități de întârziere la platăaferente debitului principal anterior specificat, calculate până la data de 05.07.2013 inclusiv, în funcție de cuantumul procentual prevăzut în Capitolul 8 Răspunderea Contractuală – art.8.2 din Contractul de Prestări Servicii nr.254/17.02.2012 încheiat și însușit de creditoare și debitoare prin semnătură și ștampilă.

  1. penalități de întârziere la plată începând cu data de 06.07.2013 și până la data achitării efective a debitului principal, calculate la valoarea debitului principal anterior specificat, în funcție de cuantumul procentual prevăzut în Capitolul 8 Răspunderea Contractuală – art.8.2 din Contractul de Prestări Servicii nr.254/17.02.2012.

Fixează termen de plată pentru debitoare 20 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 200,00 lei cu titlul cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru.

Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare, în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei hotărâri.

Cererea de anulare se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.02.2014.

Președinte, Grefier,

Judecător C. I.. D. L.

Tehnored.jud. CI/28.02.2014/4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2030/2014. Judecătoria CONSTANŢA