Plângere contravenţională. Sentința nr. 3525/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3525/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 18166/212/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3525
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 31 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. I. G.
GREFIER: E. A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile, având ca obiect plângere contravențională, acțiune formulată de petenta P. E. (CNP_) cu domiciliul în O., ., jud. C. și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. I. din C., .-46, ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C. – SERVICIUL RUTIER (CUI_, cont bancar RO11TREZ__ ) cu sediul în C., ., jud. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru petentă, av. M. I. (în baza împuternicirii avocațiale aflate la fila 8 dosar), lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța ia act că potrivit procesului verbal întocmit de I.J.J. C. ca urmare a punerii în executare a mandatului de aducere, martorul M. V. nu a fost găsit acasă.
Reprezentantul petentei învederează faptul că martorul a fost implicat întru-un accident de mașină și este internat în spital, sens în care, nu mai insistă în audierea acestuia.
Instanța constată imposibilitatea audierii martorului M. V. și în conformitate cu dispozițiile art. 313 alin. 3 Cod procedură civilă, procedează la judecata cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de propus, instanța consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii, cu consecința anulării procesului verbal și exonerării de la plata amenzii și a măsurilor complementare. Arată că pietonul nu se afla pe sensul de mers pe care circula petenta, ci pe cealaltă bandă, urmând a se avea în vedere dispozițiile art. 100 alin. 1 pct. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002. Fără cheltuieli de judecată.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 alin 1 C.pr civ., instanța socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10 iulie 2013 sub nr._, petenta P. E. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 03.07.2013 de agentul S. D. din cadrul I.P.J. C. – Serviciul Rutier.
În susținerea plângerii petenta arătat că a fost amendată cu 320 lei, reținerea permisului de conducere, precum și 4 puncte de penalizare pentru faptul că nu a acordat prioritate pietonilor angajați în traversarea marcajului pietonal, însă cele reținute în sarcina sa au un caracter nereal și subiectiv, iar lateral cu autoturismul condus de aceasta trecea un alt autoturism cu nr. de înmatriculare_, susținerile sale fiind consemnate și în procesul verbal unde la rubrica alte mențiuni s-a consemnat „nu era niciun pieton pe trecere”
Se arată în continuare că era însoțită în autoturism de numitul M. V. care posedă carnet de conducere șui are poate confirma susținerile sale.
În drept plângerea a fost întemeiată pe disp.art. 31 OG 2/2001.
A atașat la plângere copia certificată pentru conformitate cu originalul procesul verbal contestat.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei conform art.19 din OUG nr.80/2013.
La data de 11 noiembrie 2013 în conformitate cu disp.art.201 alin.1 și 2 NCPC intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată, întrucât procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit, respectând condițiile de fond și de formă prevăzute de OG nr.2/2001.
A atașat la întâmpinare cinci fotografii radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului de măsurare a vitezei, copia certificatului de aprobare de model a aparatului radar, atestatul operatorului radar și adresa nr._/24.09.2013 a Serviciului Rutier.
În drept, sunt invocate prevederile OUG nr.195/2002, H.G. 1391/2006, O.G. 2/2001.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare în conformitate cu disp.art.201 alin. 2 NCPC prin care a arătat că susținerile intimatului au un caracter subiectiv și nereal, întrucât interpretarea este eronată. Susține petenta că . benzi de circulație, 3 pe un sens și 2pe alt sena, despărțite de un scuar, iar la momentul respectiv se afla pe banda 1 de pe sensul cu 3 benzi de circulație, iar în fotografiile depuse de intimat se observă cum o persoană – nu mai multe cum se afirmă în întâmpinare – s-a angajat în traversarea străzii pe marcajul pietonal din partea opusă a sensului de mers al autoturismului condus de petentă, astfel că în această situație obligația de a acorda prioritate pietonului ar fi revenit numai autoturismului care circula pe banda a 3 a.
În ședința publică din data de 16 decembrie 2013, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri constând în actele de la dosar, apreciindu-le utile, pertinente și concludente soluționării cauzei, potrivit art.254 C.pr.civ., pentru petent proba cu martorul B. M., precum și proba cu înregistrarea video pe suport DVD efectuată ladata de 03..2013 ora 10:13 cu aparatul de supraveghere video a traficului rutier montat pe auto cu nr. de înmatriculare_, având în vedere că din fotografiile depuse la dosar nu se poate stabili cu certitudine dacă pietonul angajați în traversarea regulamentară se aflau sau nu pe sensul de mers pe care circula autoturismul petentului, sens în care a fost emisă către intimat pentru a se înainta la dosar înregistrarea video.
La data de 12 februarie 2014 cu adresa nr._/10.02.2014 intimatul a înaintat la dosarul cauzei spre observare, înregistrarea video pe suport DVD a abaterii reținută în sarcina petentei.
Deși citat în vederea audierii martorul M. V., propus de petentă în cadrul probei testimoniale solicitate și încuviințate de instanță, nu s-a prezentat în instanță după citarea cu mandat de aducere, sens în care la termenul de judecată din data de 31.03.2014, s-a făcut aplicarea art.313 alin.3 NCPC, instanța procedând la judecarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 03.07.2013 de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. – Biroul Rutier petenta P. E. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 320 lei, reținându-se în sarcina acesteia că la data de 03.07.2013, ora 10:13, a condus autoturismul marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare B – EWR pe . C. și efectuând viraj la dreapta la intersecția cu . oprit la trecerea de pietoni pentru a acorda prioritate de trecere unui pieton aflat în traversarea regulamentară a străzii pe sensul său de mers, pietonul venind din stânga conducătorului auto. În sarcina petentei s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art.135 lit.h din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. 195/2002 și sancționată de disp.art.100 alin.3 lit.b din OUG 195/2002. În baza art.111 alin.1 lit.c din OUG 195/2002 petentei i-a fost reținut permisul de conducere pe o perioadă de 30 de zile.
S-a mai reținut în cuprinsul procesului verbal că abaterea a fost constatată cu aparatul radar seria PZT_ montat pe auto cu nr. de înmatriculare_, pe caseta A391.
De asemenea, s-a prevăzut posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii aplicate, respectiv suma de 160 lei, în termen de 2 zile lucrătoare de la data primirii procesului verbal de contravenție.
Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator si de către petent, iar în cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-au consemnat obiecțiunile petentului, în sensul ca acesta a declarat „Nu era nici un pieton pe trecerea de pietoni”.
În drept instanța reține că potrivit art.135 lit.h din Regulamentul de Aplicare a O.U.G. 195/2002 conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Potrivit art.100 alin.3 lit.b din O.U.G. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.
Instanța, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001 va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constare a contravenției și analizând probele administrate în cauză reține următoarele:
Verificând legalitatea procesului-verbal de contravenție atacat, în raport de aspectele formale, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor cerințelor impuse de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității procesului-verbal de contravenție care se poate constata și din oficiu, procesul verbal fiind corect completat sub aspectul numelui, prenumelui și calitatea agentului constatator, numelui și prenumelui contravenientului, a faptei săvârșite și datei comiterii ei, precum și a semnăturii agentului constatator. De altfel, petenta nu a criticat pentru nelegalitate procesul verbal.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, referitor la fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonilor, instanța constată că așa cum rezultă din fotografiile depuse la dosarul cauzei de către intimat și evidențiate la filele 14-18 din dosar, la data de 03.07.2013 ora 10:13, petenta a condus autoturismul marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_ pe banda 1 de circulație și, ajungând în dreptul trecerii de pietoni, nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat pe banda a 3 a în traversarea regulamentară pe trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător pe sensul de mers al petentei.
Instanța reține că în speță, contravenția reținută în sarcina petentului a fost constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. Astfel sarcina probei cu privire la temeinicia faptei revine intimatului, acesta fiind utilizatorul mijloacelor tehnice prevăzute de lege.
În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției.Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție dar nu trebuie sa depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării. Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența CEDO, în interpretarea art. 6, paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția și jurisprudența Curții fac parte din dreptul intern, în conformitate cu dispozițiile art. 11, alin. 2 și art. 20 din Constituția României), în care s-a arătat că, și în materie contravențională, sarcina probei săvârșirii faptei aparține acuzării (cauza A. contra României, hotărârea C.E.D.O. din 4 oct. 2007, cauza N contra R, decizia C.E.D.O. referitoare la admisibilitate din 18 noi. 2008). Astfel, obligația dovedirii vinovăției aparține acuzării, iar îndoiala îi profită celui acuzat (in dubio pro reo).
Sub acest aspect, instanța constată că intimatul a depus la dosarul cauzei: planșe fotografice, atestatul operatorului R. agent principal R. C., certificat de aprobare model nr.185/27.07.2001.
Prin plângerea formulată petenta a negat săvârșirea fapte contravenționale reținute în sarcina sa, susținând că pe sensul său de mers, respectiv pe . angajat în traversare petrecerea de pietoni nici un pieton, pietonul angajat în traversare se afla pe celălalt sens de mers, nu e sensul de mers a autoturismului condus de aceasta.
Acest aspect însă nu se coroborează cu nici una din probele din dosar respectiv cu planșele foto și mai ales cu înregistrarea video pe suport DVD a abaterii filmate cu aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare_, pe caseta A391.
Din planșele foto și din înregistrarea video se observă că în momentul în care autoturismul condus de petent se afla lângă trecerea de pietoni pe banda 1, pietonul se afla pe trecerea de pietoni pe banda a III-a de circulație, pe sensul de mers al petentului Astfel, susținerea petentului potrivit căreia nu era nici un pieton angajat în traversarea străzii prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzător, este contrazisă de fotografiile și de înregistrarea video depuse la dosarul cauzei.
In baza art.249 NCPC, cel care face o propunere in fata judecatii, este obligat sa o probeze. Procesul verbal de contraventie se bucura de o prezumtie relative de adevăr, care poate fi rasturnata prin proba contrarie.
În legătură cu modul de aplicare al sancțiunii contravenționale, art. 7 alin. 2 din O.G. 2/2001 prevede că în cazul în care fapta este de o gravitate redusă “se aplică sancțiunea avertismentului, sancțiune ce poate fi aplicată și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune", așa cum arată art. 7 alin. 3 din același act normativ.
Instanta constată ca petenta nu a propus probe în masură să rastoarne prezumtia legală de veridicitate, astfel că având în vedere că în prezenta cauză s-a făcut dovada faptului că petenta nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat în traversarea regulamentară pe trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător, instanța urmează să respingă plângerea formulată de petenta P. E. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C. ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta P. E. (CNP_) cu domiciliul în O., ., jud. C. și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat M. I. din C., .-46, ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C. – SERVICIUL RUTIER (CUI_, cont bancar RO11TREZ__ ) cu sediul în C., ., jud. C., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit de intimat la data de la data de 03.07.2013
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi 31.03.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A. I. G. E. A. P.
Red.thred. Jud.A.I.G./27.05.2014
Tehnored. Gref. E.A.P./4ex/29.05.2014
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2030/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4061/2014.... → |
|---|








