Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 22/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 28784/212/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr. _
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 22.10.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Denissa-Tinonia BRESUG
GREFIER: L. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect actiune in raspundere delictuala pretentii, formulată de reclamanții P. V. și P. M., domiciliați în Localitatea Valu lui T., ..45, județ C. în contradictoriu cu pârâții R. M. și G. C., cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Cabinetului de avocat D. B. din Localitatea C., . nr.41, ., județ C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 16.10.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 22.10.2014, când s-a dispus:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanții P. VI0REL si P. M. au chemat în judecată pe pârâții RĂCEALA M. si GHEAȚA C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paraților la plata contravalorii lucrărilor de consolidare si reparare a imobilului - construcție situat in ., .. 45, județul Constanta, în temeiul răspunderii civile pentru viciile ascunse ale construcției, obligarea la plata cheltuielilor de judecata .
În fapt, se arată că prin contractul de vânzare- cumpărare nr. 2310/09.07.2004 autentificat la BNP M. Tuscali și D. Pitu au cumpărat imobilul teren in suprafața de 501,97 mp și construcția existenta pe acesta compusa din 3 camere si dependințe în suprafață construita de 91,75 mp pentru suma de 71.300 lei, situate in .. .. 45, jud. Constanta.
Menționează faptul că imobilulul - construcție cumpărat de către reclamanți a fost edificat in regie proprie de către vânzătoarea -parata Răceala M. potrivit înscrisurilor obținute de către reclamanți de la Primăria Valul lui T., construcția fiind edificata de către fiul acesteia paratul G. C., în calitate de constructor, fapt atestat si de procesul-verbal de recepție încheiat la data de 07.07.2004 . La începutul anului 2011 au constatat apariția unor fisuri la nivelul tuturor pereților construcției, unul dintre aceștia chiar lasându - se . pentru care pe cheltuiala lor în luna octombrie 2011 au comandat un studiu geotehnic cu privire la situația structurii de rezistenta a imobilului . Studiul geotehnic efectuat a concluzionat ca:terenul pe care este fundată construcția este format din umplutura neomogenă, sau din pământ vegetal cu elemente de umplutura; pe un teren format din umpluturi cu pământ vegetal sau din umpluturi neconsolidate nu
se admite fundarea unei construcții; modul in care au fost realizate fundațiile nu respecta criteriile care asigura stabilitatea unei construcții si buna funcționalitate a acesteia:
a) adâncimea de fundare nu respecta adâncimea maxima de îngheț a zonei (o,8om) iar sub tălpile de fundare se creează tensiuni.
b) materialul din care sunt realizate fundațiile este format din bolovani de
calcar, așezați . pentru fundații. Elementele din piatra nu
sunt legate intre ele cu nici un material si pot fi dislocate cu ușurința din
fundație.
c) lățimea fundațiilor sub talpa in situația fundării pe teren sensibil la
umezire trebuie sa respecte Normativul P7-2OOO, privind fundarea construcțiilor pe astfel de terenuri. In aceasta situație, lățimea minima a tălpilor de fundare va fi de 0,60 m, iar in cazul construcției expertizate lățimea fundațiilor la talpă este conformă cu a zidului si nu depășește 30-35cm.
Studiul geotehnic precizează, ca, fundarea construcției nu a fost făcuta in baza unui studiu geotehnic si mai mult nu a fost respectat nici măcar un plan de săpătura sau fundații: probabil existent; starea de degradare a construcției fiind o consecință a neregulilor constatate în domeniul fundării .
Se mai arata că, un factor agravant pentru starea construcției este posibilitatea pătrunderii accidentale a apei din precipitații sau din pierderi hidroedilitare la terenul de sub fundații, având in vedere modul in care este fundata construcția, putându-se produce tasări necontrolabile cu posibilitatea compromiterii stabilității construcției .
Se recomandă revizuirea si înlocuirea întregii instalații de apa si canalizare din zona construită si mi ales etansiezarea fosei septice aflate la cca. 2,00 m distanta de fundații; iar de jur împrejurul construcției se va turna un trotuar etanș din beton cu lățime de minim 1,00 m cu rol de construcție . în art. 1672 cod civil prevede condițiile angajării răspunderii vânzătorilor pentru pentru viciile ascunse ale construcției respectiv: caracterul ascuns al viciilor, preexistenta viciilor si gravitatea viciilor.
Având în vedere faptul că construcția a fost executat in regie proprie de către pârâta Răceala M. împreuna cu fiul acesteia Gheata C., au avut cunoștință despre situația reala in care a fost realizata si edificata construcția, situație reală pe care daca, reclamanții ar fi cunoscut-o nu ar mai fi încheiat contractul de vânzare - cumparare cu privire la aceasta construcție .
Arăta ca, parații au mai edificat o casa asemănătoare cu cea achiziționată de reclamanți, situata in imediata apropiere a casei lor, pe care de câteva luni încearcă sa o înstrăineze, insa acest lucru nu a fost posibil întrucât persoanele interesate sa o achiziționeze le-au solicitat paraților efectuarea unei expertize tehnice de specialitate cu care nu au fost de acord, fapt pentru care apreciază ca si aceasta construcție a fost edificata in aceleași condiții, parații urmărind ca si in cazul lor înșelarea cumpărătorilor.
Pe cale de consecință urmează sa se constate ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii paraților pentru viciile ascunse respectiv: caracterul ascuns al viciilor, preexistenta viciilor si. gravitatea viciilor, in sensul ca, parații sunt cei care au edificat imobilul - construcție si au cunoscut starea reala deplorabila, modul cum a fost realizata asa-zisa fundație, precum si întreaga construcție care in prezent are fisuri casa începând sa se lase, si au urmărit înșelarea cumpărătorilor, obținând un beneficiu mare cu o cheltuiala minima, aspect pe care, daca reclamanții l-ar fi cunoscut, nu ar mai fi încheiat contractul de vânzare- cumparare .
Pârâtii a formulat întâmpinare prin care au invocat pe cale de excepție prescripția acțiunii pentru vicii ascunse deoarece a fost depășit termenul prevăzut de lege, iar pe fond respingerea acțiunii formulata de reclamanți ca nefondata.
Se arată că în luna martie 2004 reclamanții si-au exprimat dorința de a cumpăra imobilul ce urma a fi construit pe terenul aflat in proprietatea mamei pârâtului G. C., pentru care la acea data exista un proiect pentru un imobil in suprafața de 73,50 mp. Reclamanții, cunoscând faptul ca nu avea banii necesari pentru demararea lucrărilor, pe data de 17 martie 2004, au luat hotărârea de a cumpăra imobilul dar cu următoarele condiții: sa le vândă ambele loturi de teren și să se schimbe proiectul, urmând sa plătească, fapt care s-a si
Toate deciziile referitoare la construcție au fost luate de reclamanți, pârâtul doar le-a executat având in vedere ca reclamanții au susținut toata lucrarea din punct de vedere material, nu subzista nici un motiv pentru care sa ajungă la concluzia ca exista niște vicii ascunse.
Se recunoaște că toate actele emise de Primăria localității Valu lui T. au fost pe numele mamei sale deoarece terenul pe care s-a construit imobilul era in proprietatea acesteia si pana la finalizarea actului de vânzare cumpărare intre mama sa si reclamanți nu se puteau emite actele pe numele reclamanților. Consideră că atât timp cat lucrările au fost executante in prezenta reclamanților, nu intra in răspunderea lor viciile ascunse ale construcției, respectiv caracterul ascuns al viciilor, preexistenta acestora si gravitatea viciilor, mai mult decât atât reclamanții au cerut înălțarea construcției cu mult mai mult decât era autorizat.
Astfel, considera ca nu se afla sub incidența dispozițiilor art. 2531 Noul Cod civil cat si a dispozițiilor art. 1672, pct 3 .
Potrivit art. 5 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, acțiunea în răspundere pentru vicii ascunse se prescrie în termen de 6 luni de la data constatării viciilor, dacă viciile nu au fost ascunse cu viclenie, iar termenul de prescripție, începe să curgă, potrivit art. 11 alin. l din același act normativ, la data descoperirii viciilor, dar nu mai târziu de un an de la data predării lucrului.
In privința celorlalte neajunsuri ale construcției pe care le invoca reclamanții si care vizează, în esența, structura de rezistenta, materialele din compoziția întregii construcții si fundația, se retine ca, pe de o parte, acestea au legătura în mare parte, direct sau indirect, cu substanța obiectului prestației asupra căreia reclamanții pretind ca au fost în eroare si, pe de alta parte, nu sunt de natura sa atragă aplicabilitatea disp.art.1352 C.civ., în sensul constatării viciilor ascunse ale imobilului vândut.
O alta condiție este ca viciul sa fi existat la momentul încheierii contractului. Pentru viciile ivite ulterior contractării, deci când lucrul se strica, se defectează, își pierde calitățile din cauza viciilor ivite după vânzare, vânzătorul nu răspunde, deoarece prin efectul încheierii contractului riscurile trec asupra cumpărătorului o data cu dreptul de proprietate.
Din analiza actelor dosarului instanța admite acțiunea pentru considerentele:
Reclamanții au solicitat ca in temeiul răspunderii vânzătorilor pentru viciile lucrului vândut obligarea pârâților la plata lucrărilor de consolidare a imobilului întrucât a constatat faptul ca acesta nu are fundație, fiindu-i afectata structura de rezistenta.
Raportat la probele administrate instanța constată că in cauza sunt incidente prevederile vechiului Cod civil, respectiv dispozițiile art. 1352 si urm. care reglementează răspunderea vânzătorilor pentru viciile ascunse ale lucrului vândut, întrucat imobil a fost achiziționat in anul 2004.
În ceea ce privește excepția, conform art. 5 din Decretul nr. 167/1958 dreptul la acțiunea privitoare laviciile ascunse ale unui lucru transmis se prescrie prin împlinirea unui terme de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie. Rezulta deci ca acțiunile redhibitorii sau estimatorii (ori in remedierea viciilor ca în cazul de față ) pot fi intentate . 6 luni, iar daca viciile au fost ascunse cu rea credința (cunoscând viciile) in termenul general de prescripție extinctiva.
Termenele de prescripție încep menționate încep sa curgă de la data descoperirii viciilor, insa cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului de orice natura, cu excepția construcțiilor, iar in cazul construcțiilor cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare (art. 11 alin. 1-2 din Decretul nr. 167/1958). Decretul nr. 167/1958 in art. 11 alin. 3 precizează ca, prin dispozițiile cu privire la data începerii curgerii prescripției, nu se aduce atingere termenelor de garanție legale sau convenționale
In Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții, legiuitorul roman a stabilit un termen de garanție legala in ceea ce privește răspunderea pentru viciile ascunse ale construcției in art. 29 unde se prevede ca: Proiectantul, specialistul, verificator de proiecte atestat, fabricanții si furnizorii de materiale si produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției ivite . 10 ani de la recepția lucrării, precum si după împlinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a construcției, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de execuție in vigoare la data realizării ei.
Prin urmare urmează, instanța constată faptul ca, in cauza sunt incidente dispozițiile legale speciale in materia construcțiilor, termenul de prescripție fiind de 10 ani, care a început sa curgă din anul 2004, data încheierii contractului de vanzare-cumparare cu parații, astfel că acțiunea este formulată în termen . Pentru aceste considerente, instanța dispune respingerea excepției prescripției acțiunii pentru viciile ascunse invocata de parați .
Totodată, se are în vedere că, potrivit studiului geotehnic realizat care se regăsește la dosar, imobilul cumpărat de reclamanți prezintă deficiente majore in ceea ce privește structura de rezistenta a acestuia, a modului cum este realizata fundația, situație in care răspunderea paraților RĂCEALA M. si GHEATA C. care au edificat imobilul in regie proprie în calitate de executanți imobilului, pentru viciile structurii de rezistenta se întinde pe toata durata existentei construcției, potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții.
Concluziile raportului geotehnic efectuat de reclamanți se coroborează cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză ce reține că existenta fisurilor, crăpaturilor si deplasărilor pe verticala la pereți este cauzata de tasările fundației si terenului de fundare, fundația nefiind realizata din beton cu o talpa in lățime de 75 cm si la o adâncime de 1,20 m față a de cota terenului amenajat conform documentației tehnice de proiectare Sistemul constructiv al clădirii nu s-a realizat in conformitate cu prevederile documentației tehnice de proiectare elaborate de proiectant. Constructorul nu a respectat documentația tehnica de proiectare astfel: fundația sub ziduri s-a realizat din piatra bruta (cu
dimensiuni variabile, așezata prin suprapunere si fără liant de legătura) in loc de beton, cu lățimea de aproximativ 30 cm in loc de 75 cm, la adâncimea de 55 cm in loc de 1,20 m; nu s-au realizat stalpisori (sâmburi) din beton armat dimensiunea de 25 x 25 cm la colturi si intersecții de pereți si nici centuri din beton armat peste zidărie; elementele din lemn ale planșeului peste parter si ale șarpantei sunt sub dimensiunile prevăzute in documentația de proiectare; nu s-a realizat termoizolarea exterioara a clădirii. Construcția nu corespunde din punct de vedere al normelor de calitate si siguranța in construcții având un risc ridicat de deteriorare, mai ales in cazul in care este supusa la acțiuni dinamice cauzate de seism . Prin cele prezentate rezulta nerealizarea în special a următoarelor cerințe esențiale prevăzute in legea 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea in construcții cu modificările si completările ulterioare: rezistenta si stabilitate; siguranța in exploatare; izolație termica, hidrofuga si economie de energie.
Se reține de către expert că pentru a atinge nivelul calitativ al clădirii in conformitate cu legislația in construcții in vigoare, este necesara consolidarea clădirii pe baza unei documentații tehnice de proiectare verificata de verificator de proiect atestat, intervenind asupra fundației clădirii ce va atinge adancimea de minim 1.10 m fata de nivelul terenului amenajat si asupra suprastructurii prin existența stâlpișorilor din beton armat la colturi si intersecții de ziduri si centurilor din beton armat.
Se arată însă că, valoarea (prețul) lucrărilor de consolidare a clădirii se va stabili pe baza unei documentații tehnice de consolidare elaborate in conformitate cu legislația in constructii in vigoare.
Ulterior, la solicitarea instanței expertul răspunde că valoarea (prețul) lucrărilor de consolidare a clădirii este de 142.133,30 lei, reclamanții însișindu-și această valoare .
Art. 1352 Cod civil prevede condițiile angajării răspunderii vânzătorilor pentru viciile ascunse ale construcției respectiv: caracterul ascuns al viciilor, preexistenta viciilor si gravitatea viciilor.
Prima dintre condiție impuse de textul menționat este aceea ca viciul sa fie ascuns. Prin urmare, viciul poate fi considerat ascuns numai daca cumpărătorul nu l-a cunoscut si, după împrejurări, printr-o verificare normala, dar atenta, nici nu putea sa-l cunoască, nefiindu-i comunicat nici de către vânzător. în practica judecătoreasca, posibilitatea cumpărătorului de a lua cunoștința de viciul lucrului se apreciază in abstracta, avându-se în vedere un cumpărător prudent si diligent. Ca atare, lipsa de informare, de experiența, cât si nepriceperea cumpărătorului nu fac ca viciile sa fie considerate ascunse.Natura ascunsa sau aparenta a viciului unui lucru este un element obiectiv si nu poate depinde de calitățile personale ale cumpărătorului. Daca constatarea viciilor reclama o anumita pregătire (lucruri cu grad ridicat de tehnicitate sau complexitate), se cere cumpărătorului sa apeleze si la o persoana calificata .
O alta condiție este ca viciul sa fi existat la momentul încheierii contractului. Pentru viciile ivite ulterior contractării, deci când lucrul se strica, se defectează, își pierde calitățile din cauza viciilor ivite după vânzare, vânzătorul nu răspunde, deoarece prin efectul încheierii contractului riscurile trec asupra cumpărătorului o data cu dreptul de proprietate. Totodată, viciul sa fie grav, astfel încât din cauza lui lucrul sa fie impropriu întrebuințării la care este destinat după natura sa ori sa micșoreze într-atât valoarea de întrebuintare încât cumpărătorul nu l-ar cumpărat, sau n-ar plătit prețul cerut, daca i-ar fi cunoscut viciile.
Toate aceste trei elemente condiționează obligația de garanție a vânzătorului pentru vicii si trebuie sa fie dovedite de cumpărător, iar din probele administrate în cauză se reține incidența răspunderii pentru vicii ascunse . Din expertiza efectuată în cauză coroborat cu declarațiile martorilor se reține că este afectată întrebuințarea construcției potrivit destinației sale, fapt pentru care valoarea acesteia este cu mult micșorată, că viciile nu au putut fi cunoscute la momentul contractării de către reclamanți, fapt pentru care dacă ar fi cunoscut aceste vicii nu ar fi intervenit tranzacția între părți .
Împrejurarea învederată de pârâți că reclamanții ar fi trebuit să solicite anularea pentru eroare asupra substanței lucrului sau rezoluțiunea contractului nu poate înlătura răspunderea civilă pentru vicii ascunse invocate de reclamanți în condițiile în care sunt dovedite condițiile reglementate în această materie, partea fiind îndreptățită a solicita c/v lucrărilor de consolidare și reparare a imobilului cu posibilitatea păstrării acestuia, instanța fiind ținută a analiza temeinicia acțiunii raportat la temeiul juridic invocat de reclamanți .
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, instanța admite acțiunea precizată și obligă pârâții către reclamanți la plata sumei de 142.133,30 lei cu titlu de c/v lucrări de consolidare .
Reținând culpa procesuală a pârâților, obligă pârâții la plata sumei de 6947,66 lei cu titlu de cheltuieli de judecată .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția prescripției acțiunii .
Admite acțiunea precizată, formulată de reclamanții P. V. și P. M., domiciliați în Localitatea Valu lui T., ..45, județ C. în contradictoriu cu pârâții R. M. și G. C., cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Cabinetului de avocat D. B. din Localitatea C., . nr.41, ., județ C..
Obligă pârâții către reclamanți la plata contravalorii lucrărilor de consolidare și reparare a imobilului situat în ., .. 45, județul C. în cuantum de 142.133,30 lei .
Obligă pârâții către reclamanți la plata sumei de 6947,66 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică,azi 22.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Denissa-Tinonia BRESUG L. D.
Red.jud. D.T.B/24.02.2015
Dact.D.L./ex.6/24.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3679/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 22/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
