Contestaţie la executare. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 31716/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 18.11.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: M. TIMOAȘCĂ
GREFIER: F. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator C. N. DE CAI FERATE CFR SA SUCURSALA CENTRUL REGIONAL EXPLOATARE INTRETINERE REPARATII CF CONSTANTA și pe intimat P. A., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.11.2014 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.11.2014, dată la care s-a pronunțat.
I N S T A N T A
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., sub număr dosar_/ 212/ 2013, reclamanta C. Națională de Căi Ferate „CFR” S.A. - Sucursala Centrul Regional Exploatare Întreținere Reparații CF C. (în continuare CN CF „CFR” S.A.) a contestat, în contradictoriu cu intimatul P. A., executarea silită derulată în dosarul execuțional nr. 486/ 2013 al B.E.J. „Menaef C.”, solicitând ca instanța să dispună anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, se arată că prin sentințele civile nr. 2644/ 16.05.2012 și nr. 3705/ 09.07.2012 pronunțate de Tribunalul C. în dosarul civil nr. 5659/ 118/ 2012, instanța a admis acțiunea civilă, suma calculată de către Serviciul Financiar al debitoarei, în baza hotărârilor judecătorești, este de 2093,18 lei, sumă ce a fost comunicată executorului judecătoresc. La data de 21.11.2013, B.E.J. „Manaef C.” a înștiințat debitoarea asupra instituirii măsurii popririi și emiterii încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare parțiale, prin care stabilește suma de 2292,39 lei cu titlu de cheltuieli de executare. D. din simpla lecturare a cheltuielilor stabilite se poate observa ca acestea nu sunt justificate, se repetă (suma de 124 este un laitmotiv), se înmulțesc cu 2, în cele mai multe cazuri, sunt disproporționate față de valoarea debitului, tendențioase și prejudiciază societatea debitoare.
Apreciază contestatoarea că instanța de judecată poate cenzura cuantumul cheltuielilor de executare, fiind necesar a se verifica dacă aceste cheltuieli au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale ori dacă sunt disproporționate față de cuantumul creanței, precum și în raport de volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare.
Învederează reclamanta că organul de executare, în mod intenționat, formează în baza aceluiași titlu executoriu dosar de executare pentru fiecare debitor în parte, sau nu le conexează, ținând cont de același izvor și de posibilitatea efectuării de acte de executare comune. Astfel, invocă debitoarea caracterul abuziv și nelegal al actelor de executare efectuate în dosarul de executare silita nr. 486/ 2013, solicitând instanței să intervină în sensul reducerii cheltuielilor de executare prin micșorarea cuantumului acestora.
În drept, au fost invocate prevederile art. 711 și urm, art. 718 și urm, art. 699 alin. 3 pct. 4 - toate din Codul de procedură civilă, Legea nr. 188/ 2000 și Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/ 2006.
În susținere au fost atașate înscrisuri, în fotocopie.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 65,76 lei.
Intimata a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive.
La solicitarea instanței, organul de executare a depus la dosarul cauzei copia dosarului de executare silită .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator al dosarului, instanța reține următoarele:
În temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2644/16.05.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr. 3659/118/ 2012, completată prin sentința civilă nr. 3705/ 09.07.2012 a aceleiași instanțe, devenită irevocabilă prin decizia civilă nr. 802/ CM/ 13.11.2012 a Curții de Apel C., la cererea creditorului, promovată în data de 09.09.2013, a fost pornită executarea silită împotriva debitoarei CN CF „CFR” S.A., în vederea recuperării creanței în valoare de 2093,18 lei și a cheltuielilor de executare, sens în care a fost format dosarul de executare silită nr. 492/ 2013 instrumentat de B.E.J. „Manaef C.”.
Executorul a emis încheierea din data de 18.06.2013, potrivit dispozițiilor art. 664 din Codul de procedură civilă, executarea silită fiind încuviințată de Judecătoria C. prin încheierea nr. 9324/ 03.07.2013, pronunțată în dosarul nr._/ 212/ 2013.
Art. 711 alin. 1 din codul de procedură civilă prevede că „Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.”
Art. 714 alin. 1 din același cod statuează: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care îl contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; 3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.”
Pe fondul cauzei, se observă că singura critică adusă pe calea contestației privește cuantumul cheltuielilor de executare stabilite de B.E.J. „Menaef C.”, prin încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare din data de 31.10.2013.
Analizând criticile debitoarei, Judecătoria constată, mai întâi, că executorul judecătoresc a emis, în dosarul de executare silită nr. 486/ 2013, două încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare, și anume: încheierea nr. 1/ 30.07.2013 și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare din data de 31.10.2013.
În speță, contestatoarea a înțeles a ataca doar această ultimă încheiere, cu privire la care instanța a reținut deja că s-a promovat contestație în termenul legal.
Dispozițiile legale apreciate a fi incidente:
Codul de procedură civilă
art. 622 alin. 3 - „Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare.”
art. 665 alin. 4 - „Încuviințarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviințarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalitățile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviințarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul țării. De asemenea, încuviințarea executării silite se extinde și asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate.”
art. 669 - „ (1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor. (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia. (3) Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni. (5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte cauze, ele vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție. (6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc.”
Legea nr. 188/ 2000 privind executorii judecătorești
art. 39 alin. 1 - „Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele: a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite; b) pentru creanțele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite; c) pentru creanțele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depășește 80.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite; d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1 % din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.”
Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/ 2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești
art. 1 - „Se aprobă onorariile minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”
Revenind la analiza asupra cheltuielilor relevate în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare din data de 31.10.2013, Judecătoria constată că o parte din aceste cheltuieli se suprapun cu cele stabilite prin încheierea anterioară, din 30.07.2013. Este vorba despre:
- 248 lei (2 x 124 lei), încheiere înregistrare / deschidere dosar;
- 24.8 lei (2 x 12.4 lei), adresă creditor înregistrare dosar;
- 24.8 lei (2 x 12.4 lei), cerere încuviințare executare silită;
- 223,20 lei, dovada de comunicare, în prima încheiere fiind percepută suma de 496 lei
- 0,60 lei timbru judiciar;62 lei emitere adresă poprire;
- 124 lei, încheiere de stabilire cheltuieli de executare, în condițiile în care s-au emis două asemenea încheieri, în cuprinsul cărora executorul are în vedere trei încheieri, rezultând suprapunerea cheltuielilor în privința unei astfel de încheieri;
- 20 lei (2 x 10 lei), taxă timbru executare;
- 0.60 lei, timbru judiciar mobil.
Așadar, cuantumul total al cheltuielilor nejustificate, dintre cele menționate în cuprinsul încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare din data de 31.10.2013, este de 826,60 lei lei, valoare cu privire la care, în temeiul prevederilor art. 669 alin. 4 din Codul de procedură civilă, instanța va cenzura actele de executare, admițând în parte contestația și dispunând anularea parțială a încheierii emise de către executor.
Potrivit art. 719 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu”.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru achitată de reclamantă în prezenta procedură judiciară, instanța apreciază că nu poate obliga intimatul la plata acestor sume, date fiind dispozițiile art. 45 alin. 1 lit. f) din O.U.G. nr. 80/ 2013, potrivit cărora sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă. Alte cheltuieli de judecată nu au fost realizate de reclamantă.
Prin urmare, văzând și dispozițiile art. 45 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/ 2013, instanța va dispune restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru în sumă de 65,76 lei, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, valoare corespunzătoare admiterii contestației.
Potrivit art. 719 alin. 4 din Codul de procedură civilă „Hotărârea de admitere sau de respingere a contestației, rămasă definitivă, va fi comunicată, din oficiu și de îndată, și executorului judecătoresc”.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de către contestatoarea C. Națională de Căi Ferate „CFR” S.A., cu sediul in CONSTANTA, ., județul C., în contradictoriu cu intimata P. A., cu domiciliul ales in CONSTANTA, ., ., .> Anulează în parte încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare din data de 01.11.2013, emisă în dosarul de executare silită nr. 486/2013 al B.E.J. „Menaef C.”, respectiv în ceea ce privește suma de 826,60 lei.
Respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de executare.
Dispune restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru în sumă de 65,76 lei, după data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, achitată conform O.P. nr. 145/10.12.2013 depus la TBI BANK.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Prezenta hotărâre se comunică, din oficiu și de îndată ce va rămâne definitivă, către B.E.J. „Menaef C.”.
Pronunțată în ședință publică azi18.11.2014.
P. GREFIER
M. TIMOAȘCĂ F. S.
Red jud. MT
Tehnored gref SF
Data redactării: 27.04.2015/4 ex
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8514/2014. Judecătoria CONSTANŢA | Uzucapiune. Sentința nr. 8066/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
