Contestaţie la executare. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 18/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 18-12-2014 în dosarul nr. 11792/212/2013*
ROMANIA
JUDECATORIA CONSTANTA
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Sedinta publică din 18.12.2014
Completul compus din:
P.: C. I. B.
GREFIER: M. C.
Pe rol solutionarea cauzei civile avand ca obiect contestație la executare, actiune formulata de contestatorul D. R. G., CNP:_, cu domiciliul in Constanta, Al. Cameliei, nr. 2, ., J. C. in contradictoriu cu intimata A. N. DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. - ADMINISTARAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C. cu sediul in Constanta, ., nr. 18, J. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27.11.2014, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face corp comun cu prezenta incheiere, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.12.2014, si ulterior pentru aceleași motive si in aceeasi compunere, la data de 11.12.2014, respectiv 18.12.2014, când,
INSTANȚA
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, contestatorul D. R. G. a solicitat în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE ) CONSTANTA - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE CONSTANTA anularea titlului executoriu nr._/26.02.2013, a somației nr._/26.02.2013 si a tuturor actelor de executare subsecvente efectuate in același dosar de executare al intimatei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu. Totodată, contestatorul a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestației.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că la data de 20.04.2013, i-au fost comunicate titlul executoriu nr._/26.02.2013 si somația nr._/26.02.2013 emise de intimată, din cuprinsul actelor de executare rezultând că s-a început urmărirea silită pentru un debit în cuantum total de 1734 lei, reprezentând diferente impozit anual de regularizat..
Arată că executarea silita contestata a fost inițiata ulterior împlinirii termenului de prescripție a dreptului intimatei de a cere executarea silita, in temeiul titlului de creanță reprezentat de decizia de calcul accesorii nr._/31.12.2006.
Din cuprinsul titlului executoriu nr._/26.02.2013 rezulta ca obligațiile fiscale de plata accesorii decurgând din Decizia de calcul accesorii nr._/31.12.2006 au devenit scadente la data de 22.01.2007, astfel ca, in acord cu disp. art. 131 al. 1 din C.pr.fisc, termenul de prescripție a dreptului intimatei de a cere executarea silita in temeiul titlului de creanța reprezentat de decizia anterior menționata a inceput a curge la data de 1.01.2008.
Susține contestatorul că termenul de prescripție s-a implinit la data de 31.12.2012 astfel ca executarea silita a obligațiilor fiscale de plata accesorii decurgând din Decizia de calcul accesorii nr._/31.12.2006 a fost inițiata de intimata ulterior implinirii termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silita, impunandu-se anularea acesteia.
În plus, se apreciază că executarea silita contestata s-a inceput cu incalcarea disp. art. 136 al. 1 din C.pr.fisc, întrucât titlurile de creanța exhibate de intimata in cuprinsul titlului executoriu nr._/26.02.2013 (respectiv Decizia de calcul accesorii_/31.12.2006, Decizia de calcul accesorii nr._/06.12.2007, Decizia de calcul accesorii nr._/11.01.2008, Decizia de calcul accesorii nr._/ 12.01.2009, Decizia de calcul accesorii nr._/14.01.2010 și Decizia de calcul accesorii nr._/31.12.2011) nu au fost niciodată comunicate, astfel ca obligațiile fiscale stabilite in sarcina contestatorului potrivit acestor titluri nu au devenit scadente.
Contestatorul susține că în mod nelegal a fost emis titlul executoriu contestat si s-a inițiat procedura executării silite pentru un debit in cuantum total de 1734 lei, reprezentând accesorii calculate la diferențele de impozit anual de regularizat, in condițiile in care acest debit nu a devenit exigibil.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 172 si urm., art. 711 si urm., art. 718 C.proc.civ.
Ulterior, contestatorul a formulat cerere completatoare prin care a solicitat anularea popririi infiintate potrivit adresei de înștiințare a popririi nr._/27.06.2013 emisa de intimata.
Intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată. În apărare, intimata a aratat că, în fapt, cererea de suspendare a executării efectuate de AFP Constanta pana la soluționarea acțiunii este nefondata, deoarece contestatorul nu aduce nici un argument in susținerea suspendării executării si nici nu demonstrează urgenta luării acestei masuri ori iminenta producerii unui prejudiciu, iar față de prescripția executării invocata de contestator, arată că deciziile de calcul accesorii au fost comunicate prin modalitățile prevăzute de art. 44 din OG 92/2003 dupa anul 2008 asa incat termenul de prescripție ar curge de la 01.01.2009,motiv pentru care apreciază ca nu s-a implinit termenul de prescripție de 5 ani pentru executarea silita.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin Sentința civilă_/20.12.2013, Judecătoria C. admiterii contestației la executare cu consecința anulării actelor de executare.
Prin decizia civilă nr. 423/13.08.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta, a fost admis apelul promovat de apelantul A. N. DE ADMINISTRARE FISCALA - DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI - ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA, îndreptat împotriva sentinței_/20.12.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ , a fost anulata sentința atacată si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, retinand in considerente :,,atât declarațiile părților, în sensul inexistenței altor cereri sau incidente procedurale, cât și deschiderea dezbaterilor în fond sunt consemnate în încheierea de ședință întocmită în conformitate cu art. 425, cu referire la art. 233 c.proc.civ., în speță deși dezbaterile au avut loc în contradictoriu cu intimata ANAF -DRGFP C. - A.F.P C. (entitate reorganizată potrivit dispozițiilor legale anterior menționate) hotărârea apelantă a fost pronunțată în contradictoriu cu DRGFP G. - A.J.F.P. C., entitate în cadrul căreia funcționează administrațiile județene ale finanțelor publice ca structuri fără personalitate juridică și față de care la termenul de referință procedura de citare nu era îndeplinita.,,
Dosarul a fost inregistrat in rejudecare, pe rolul Judecatoriei Constanta in data de 14 octombrie 2014.
Intimata a formulat intampinare(fila 9) prin care solicita respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata.
Solicita respingerea ca nefondata a prescrierii executarii silite invocata de contestator, avand in vedere modul de calcul al termenului de prescriptie a executarii silite )art. 131 din OG 92/2003).Astfel, deciziile de calcul accesorii din 2009-2011 au fost comunicare prin afisare pe portalul ANAF in 06.08.2009, in 22.03.2010, in 29.09.2012, termenul de prescriptie nefiind indeplinit.
Pe fondul cauzei arata ca reclamantul nu face dovada desfiintarii titlurilor executorii, astfel incat instanta sa dispuna anularea somatiei si titlului executoriu.
In drept: OG 92/2003.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In dosarul de executare_/26.02.2013 în temeiul deciziilor de calcul accesorii emise în perioada 2006-2011,intimata a pornit executarea silită împotriva contestatorului, pentru suma de 1734 lei, fiind emise titlul executoriu nr._/26.02.2013 și somația nr._/26.02.2013, iar ulterior adrese de înființare a popririi .
Deciziile de calcul accesorii din 2009-2011 au fost comunicare prin afisare pe portalul ANAF in 06.08.2009, in 22.03.2010, in 29.09.2012,conform inscrisurilor astasate la filele 11-20.
Judecătoria reține că, potrivit art. 44 alin. 2 Cod procedură fiscală „actul administrativ fiscal se comunică după cum urmează: a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului; b) prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului; c) prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia; d) prin publicitate”.
Comunicarea prin publicitate se face, conform art. 44 alin. 3 Cod procedură fiscală, „prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului”.
Dispozițiile art. 44 alin. 3 Cod procedură fiscală au cunoscut modificări de la data intrării în vigoare a ordonanței, iar din cuprinsul acestuia nu se poate stabili o regulă pentru organul fiscal de a respecta ordinea enumerării din textul legal (lit. a - d), însă folosirea procedurii de comunicare prin publicitate trebuie să rămână subsidiară față de celelalte trei, pentru cazul în care comunicarea nu se poate realiza prin una din acestea.
Din analiza textului anterior citat se poate lesne observa că principiul de drept ce trebuie respectat cu prioritate este cel al comunicării efective către contribuabil a titlului de creanță („primirea actului administrativ fiscal de către acesta sub semnătură”, „remiterea, sub semnătură”, „prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia”).
Spre deosebire de procedurile prevăzute de art. 44 alin. 2 lit. a) – c) Cod procedură fiscală, procedura afișării nu presupune expunerea efectivă a textului actului administrativ fiscal, ci doar a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. Este adevărat că această procedură trebuie să existe, fiind necesară într-o societate democratică, pentru a asigura executarea creanțelor fiscale împotriva persoanelor față de care procedurile anterioare nu s-au putut îndeplini, însă respectarea principiului bunei-credințe în executarea obligațiilor fiscale (art. 12 Cod procedură fiscală) presupune acordarea posibilității reale și efective contribuabilului de a achita de bunăvoie creanțele născute împotriva sa ori de a contesta conținutul deciziilor accesorii, ceea ce presupune efectuarea de demersuri rezonabile pentru comunicarea actului prin una din procedurile prevăzute de art. 44 alin. 2 lit. a) – c) Cod procedură fiscală.
Curtea Constituțională, având a se pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. 3 din O.G. nr. 92/ 2003, a statuat prin decizia nr. 667 din 30 aprilie 2009 (publicată în M.Of. nr. 437 din 26 iunie 2009) că „textul în cauză nu contravine niciunei dispoziții constituționale invocate, reglementând doar o modalitate ultimă și subsidiară de comunicare a actelor administrative fiscale, folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective. Constatarea folosirii abuzive a acestui mod de comunicare a actelor administrative este apanajul exclusiv al instanțelor judecătorești, însă deja acest aspect ține de aplicarea și interpretarea legii. Numai instanța de judecată este cea competentă să stabilească dacă comunicarea prin publicitate a actului administrativ fiscal a fost efectuată în condițiile Codului de procedură fiscală”.
Printr-o decizie ulterioară a Curții Constituționale, respectiv decizia nr. 536 din 2011, a fost examinată o nouă excepție de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, ocazie cu care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că „dispozițiile art. 44 alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 92/ 2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art. 44 alin. 2 lit. a) - d) din aceeași ordonanță”.
Este de subliniat faptul că la pronunțarea acestei decizii a fost avută în vedere forma actuală a art. 44 alin. 3 Cod procedură fiscală, din care rezultă că legiuitorul a prevăzut că actele administrative fiscale pot fi comunicate prin publicitate și în cazul în care domiciliul contribuabilului este cunoscut, însă, anterior recurgerii la aceasta modalitate, trebuie să fi fost respectată cu strictețe ordinea prevăzută în art. 44 alin. 2 lit. a) - c) din Ordonanța Guvernului nr. 92/ 2003, astfel încât comunicarea prin publicitate să reprezinte doar o modalitate ultimă și subsidiară.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, apreciind că intimatul nu a comunicat legal, către debitor titlurile executorii ce se execută silit, creanțele fiscale nu sunt ajunse la scadență.
In consecinta instanta apreciază ca nici adresa de înființare poprire emisă în temeiul titlurilor executorii, nu poate fi legal întocmită, anularea actului inițial atrăgând și anularea a actului subsecvent, următor, astfel incat instanta va admite contestația la executare formulată de contestatorul D. R. G. si va dispune anularea actele de executare întocmite de intimată în dosarul nr._/2013.
Conform art.45 alin.1 lit.f din OUG 80/2013 dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 150 lei achitată conform chitanței .. XWM_ PJ /30.04.2013 emisă de S.P.I.T.V.B.L., la rămânerea definitivă a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul D. R. G., CNP:_, cu domiciliul in Constanta, Al. Cameliei, nr. 2, .. A, . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G. prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FIANAȚELOR PUBLICE C. cu sediul in Constanta, ., nr. 18, J. C..
Anulează actele de executare întocmite de intimată în dosarul nr._/2013.
Dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 150 lei achitată conform chitanței .. XWM_ PJ /30.04.2013 emisă de S.P.I.T.V.B.L., la rămânerea definitivă a hotărârii.
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată astăzi, 18.12.2014, conform art. 396 al.2 C.proc. civ, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. I. B. M. C.
Red.jud.CIB.19.05.2015
Tehnored.g.MC.19.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 10/2014. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 18/2014. Judecătoria... → |
|---|
