Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 8755/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8755/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 21307/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8755
Ședința publică din data de 02.09.2014
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: M. TIMOAȘCĂ
GREFIER: F. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe creditor . SRL, și pe debitor ., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
La apelul nominal facut in sedinta publica, atât la prima strigare, cât si la a doua strigare, se constată lipsa părtilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință.
Instanța în baza art. art.94 pct.1 lit. j raportat la dispozițiile art.107 din C.proc.civ. se declară competentă în soluționarea prezentei cauzei din punct de vedere general, material și teritorial.
Instanța estimează o durată de o lună necesară pentru cercetarea procesului, termen apreciat ca fiind optim și previzibil față de obiectul cauzei.
Potrivit art. 255 Cod procedură civilă, instanța constată că probele solicitate de reclamantă sunt admisibile și pot duce la soluționarea procesului și, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind pertinente, concludente și utile in soluționarea cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța reține cauza în vederea soluționării.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanta sub nr._, creditoarea T. C. TRANSPORT SRL, în contradictoriu cu debitoarea ., a solicitat instanței să emită ordonanță de plată, prin care să fie obligată debitoarea la plata sumei de_,06 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate, obligarea debitorului la plata de penalități in conformitate cu art.1017 C.p.c. până la plata integrală a debitului principal, cu cheltuieli de judecata.
În fapt, creditoarea arată că, între părți, a intervenit comanda –contract de transport transmisă prin email începând cu data de 21.01.2014, fiind emise facturile fiscale nr._/06.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/07.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/13.02.2014 in valoare de 1773,06 lei, factura nr._/19.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/19.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/19.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/25.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/05.03.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/10.03.2014 in valoare de 1302 lei și factura nr._/12.03.2014 in valoare de 1302 lei.
Întrucât debitoarea nu a efectuat plata în termenul de scadență al obligației, respectiv 15 zile calendaristice, s-a procedat la perceperea de penalități calculate prin raportare la valoarea debitului principal neachitat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1013 C.pr.civ.
La cerere au fost anexate, în copie, un set de inscrisuri.
Acțiunea a fost legal timbrata.
Debitoarea, legal citata, nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți a intervenit comanda –contract de transport transmisă prin email începând cu data de 21.01.2014, fiind emise facturile fiscale nr._/06.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/07.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/13.02.2014 in valoare de 1773,06 lei, factura nr._/19.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/19.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/19.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/25.02.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/05.03.2014 in valoare de 1302 lei, factura nr._/10.03.2014 in valoare de 1302 lei și factura nr._/12.03.2014 in valoare de 1302 lei.
Potrivit art. 1013 C.pr.civ., procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
În ceea ce privește prima condiție, respectiv aceea ca obligația a cărei executare se solicită să fie născută dintr-un contract civil, constatată printr-un înscris însușit de părți sub semnătură, instanța constată că este îndeplinită. Astfel, raporturile juridice dintre părți au fost guvernate de contractul încheiat în formă simplificată..
Referitor la caracterul cert al creanței, instanța reține că existența acesteia este neîndoielnică deoarece facturile au fost emise în baza contractului, negociat și semnat de către ambele părți. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 662 alin. 2 C.pr.civ., existența creanței rezultă atât din contract cât și din facturile emise de către creditoare, parte din aceste facturi fiind acceptate în mod expres la plată prin semnătură și ștampilă.
Mai mult, instanța are în vedere și prevederile art. 1018 alin. 3 C.pr.civ. potrivit cărora, în cazul nedepunerii întâmpinării de către debitor, față de împrejurările cauzei, instanța poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului. Întrucât debitoarea nu a formulat întâmpinare, prin interpretarea textului citat rezultă că aceasta nu a contestat creanța, aceasta fiind astfel recunoscută.
În cauză, instanța constată caracterul lichid al creanței întrucât este determinată potrivit înscrisurilor depuse la dosar, respectiv facturile fiscale emise de creditoare.
Din punct de vedere al exigibilității, conform art. 662 alin. 4 C.pr.civ., este necesar ca obligația debitorului să fie scadentă sau ca acesta să fie decăzut din beneficiul termenului de plată. Întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1013 C.pr.civ., instanța reține că, în cauză, creditoarea a făcut dovada existenței unei creanțe în cuantum de13.491,06 lei, reprezentând restul neachitat din contravaloarea facturilor emise în perioada februarie 2014-martie 2014, în timp ce debitoarea nu a făcut dovada liberării de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente debitului principal, instanța face următoarele precizări.
Sub aspectul dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data la care au devenit scadente facturile neachitate de către pârât, până la plata integrală a debitului principal, solicitate de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată, instanța apreciază că potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, autorul pagubei este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. Astfel, reclamanta poate solicita atât plata echivalentului pagubei, cât și plata dobânzilor legale aferente acestei sume.
Prin art. 11 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar a fost abrogată O.G. nr. 9/2000, stabilindu-se, în art. 1, că părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie. Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Dacă nu se precizează altfel, termenul dobândă din prezenta ordonanță privește atât dobânda remuneratorie, cât și dobânda penalizatoare. În art. 2, s-a prevăzut că, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
De asemenea, instanța reține dispozițiile art. 1088 C. civ., potrivit cărora în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune interese fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
În speță, instanța constată că sunt pe deplin întrunite condițiile cerute de lege pentru acordarea dobânzilor și anume: obligația pârâtului constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii în executare, potrivit O.G. nr. 9/2000 și, după abrogarea acesteia, potrivit O.G. nr. 13/2011.
Având în vedere că debitoarea nu a făcut dovada achitării facturilor emise de către creditoare, aceasta din urmă este îndreptățită și la plata penalităților, debitoarea fiind pusă de drept în întârziere, de la data scadenței fiecărei facturi în parte.
Pentru aceleași considerente, instanța urmează să o oblige pe debitoare și la plata dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere de la data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului principal, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
În consecință, instanța va admite cererea și o va obliga pe debitoare să plătească creditoarei suma de 13.491,06 lei, reprezentând restul neachitat din contravaloarea facturilor emise în perioada februarie 2014-martie 2014 precum și la plata dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere de la data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului principal, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
În temeiul art. 453 C.pr.civ., fiind în culpă procesuală, debitoarea urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea privind emiterea ordonanței de plată formulată de creditoarea S.C. T. C. TRANSPORT S.R.L, cu sediul ales in CONSTANTA, ., ., . cu debitoarea S.C. kaldra logistic S.R.L., cu sediul in TIMISOARA, MACILOR, nr. 1, ., județul T..
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 13.491,06 lei, reprezentând restul neachitat din contravaloarea facturilor emise în perioada februarie 2014-martie 2014 precum și la plata dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere de la data scadenței fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului principal, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.09.2014.
P. GREFIER
M. TIMOAȘCĂ F. S.
Red jud. MT
Tehnored gref SF
Data redactării: 01.10.2014/4 ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 696/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5504/2014.... → |
|---|
