Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 3072/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3072/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 19-03-2014 în dosarul nr. 32504/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3072
Ședința publică din data de 19.03.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE : C. A.-M.
GREFIER: D. M.
Pe rol pronunțarea cauzei civile având ca obiect ordonanță de plată, acțiune formulată de creditoarea T. I. A., cu sediul ales la Societatea civilă de avocați „L. și G.” în C., ., nr.38, ., jud. C., CNP –_, în contradictoriu cu debitoarea .., cu sediul în C., ..51, ..C, ., CUI_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14.03.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.03.2014 când, după ce a deliberat în secret, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 02.12.2013, creditoarea T. I. A. a chemat în judecată pe debitoarea .. solicitând să se dispună obligarea acesteia, pe calea procedurii ordonanței de plată, la plata sumei de 7.115 euro, reprezentând contravaloarea diferențelor de chirie restante și neachitate de societatea debitoare în perioada 01.01._13, a dobânzii legale de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data plății efective a debitului principal, plus cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între creditoare, prin mandatara sa T. O. D. și debitoare s-a încheiat Contractul de închiriere înregistrat la Administrația Finanțelor Publice sub nr._/22.09.2009, având ca obiect închirierea și punerea la dispoziția debitoarei a spațiului comercial situat în C., ., parter, imobil aflat în proprietatea creditoarei. Creditoarea și-a executat întocmai obligațiile asumate prin contract, dar debitoarea nu și-a respectat obligațiile de plată a chiriei în valoare de 750 euro lunar decât până în luna ianuarie 2011. De la acel moment, au început sincope în plata chiriei, și anume plata chiriei a început să se facă cu întârziere și doar în mod parțial.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1013 și urm. din Cod proc. civ., art. 1350 Cod civil.
În dovedirea cererii, creditoarea a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: Contractul de închiriere înregistrat la Administrația Finanțelor Publice sub nr._/22.09.2009 (filele 42-45), situație chirie (fila 12), alte înscrisuri (filele 13-42), certificat de înregistrare al societății debitoare (fila 46), procese verbal mediere (filele 48-50), notificări reziliere de drept și dovada comunicării acestora (filele 51-62), extrase cont (filele 63-302).
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 200 lei, potrivit art. 6 alin. 2 din O.U.G. 80/2013.
Prin rezoluție privind regularizarea cererii emisă în data de 09.12.2013 instanța a pus în vedere reclamantei să semneze cererea de chemare în judecată, obligație adusă la îndeplinire în data de 12.12.2013.
Deși legal citată, debitoarea nu a formulat întâmpinare.
În data de 31.01.2014 instanța a încuviințat pentru creditoare proba cu înscrisurile depuse la dosar apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile dovedirii existenței și îndeplinirii obligațiilor contractuale.
La termenul din data de 21.02.2014 creditoarea a depus precizări prin care a arătat că își modifică cuantumul pretențiilor, în sensul că solicită obligarea debitoarei la plata sumei de 7.416,68 euro echivalent în lei la data plății reprezentând contravaloarea diferențelor de chirie în perioada 01.01._14 și a dobânzii legale aferente acestui debit, plus cheltuieli de judecată. A depus în probațiune copii după notificarea de evacuare a spațiului comercial din data de 10.01.2014 și notele de constatare întocmite de Enel Distribuție Dobrogea.
Instanța a dispus comunicarea precizărilor societății debitoare, iar lipsa răspunsului cu privire la cererea precizatoare a fost considerat de către instanță acord tacit la modificarea cererii de chemare în judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți s-au desfășurat raporturi contractuale, dovedite prin Contractul de închiriere înregistrat la Administrația Finanțelor Publice sub nr._/22.09.2009 (filele 42-45), în temeiul căruia creditoarea s-a obligat către debitoare să pună la dispoziția debitoarei spațiul comercial situat în C., ., parter, imobil aflat în proprietatea creditoarei., debitoarea obligându-se să achite chiria, și anume 750 euro lunar până în data de 5 a lunii următoare pentru care se datorează chiria.
Conform art. 1013 din Codul de procedură civilă, prevederile prezentului titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege .
Cerințele speciale de admisibilitate ale procedurii ordonanței de plată trebuie întrunite în mod cumulativ.
Caracterul cert, lichid și exigibil al creanței se determină în conformitate cu prevederile art. 662 C proc civ, conform căruia creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Cererea creditoarei intră în domeniul de aplicare al prevederilor art. 1013-1024 privind procedura ordonanței de plată, cele două părți având calitatea de profesioniști. Părțile litigante au încheiat un contract în sensul arătat de art. 1013 Cod proc. civ. Din luna ianuarie 2011 debitoarea a început să își îndeplinească obligațiile în mod deficitar, întârziind în efectuarea plății chiriei și achitând sume mai mici decât cele datorate potrivit contractului.
Având în vedere faptul că obligația de a plăti o sumă de bani este o obligație de a da, creditorului acestei obligații, în vederea obținerii executării acesteia prin intermediul unei acțiuni în justiție, nu-i revine decât sarcina de a proba existența contractului și executarea propriilor obligații, urmată de afirmarea neexecutării obligației debitoarei, acesteia din urmă revenindu-i sarcina de a dovedi prin chitanțe de plată faptul că între cele două entități nu mai există nicio obligație valabilă, aceasta fiind stinsă anterior prin plată.
În speța de față, creditoarea, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către debitoare. Instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi că și-a executat propriile obligații.
Potrivit prevederilor art. 1018 C. proc. civ. debitoarea a fost citată cu mențiunea că este obligată să depună întâmpinare cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată, în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța, față de împrejurările cauzei, putând considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditoarei.
Mai mult, potrivit proceselor verbale de mediere din 04.10.2013 și 09.10.2013, debitoarea recunoaște cuantumul pretețiilor creditoarei, singura neînțelegere cu creditoarea intervenind doar cu privire la termenele și modalitățile de plată a sumei datorate.
În urma cercetării înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanța va reține că debitoarea, cu toate că a avut posibilitatea, nu a solicitat instanței administrarea unui înscris din care să rezulte că a achitat în întregime și în termen obligațiile în cauză, fapt care va avea ca și efect rămânerea în ființă a prezumției relative a neachitării datoriilor.
În ceea ce privește data până la care debitoarea datorează chiria aferentă spațiului închiriat, instanța constată că în urma rezilierii unilaterale a contractului de închiriere de către creditoare, părțile nu au încheiat un proces verbal de predare-primire a imobilului. Cu toate acestea, din înscrisurile depuse la dosar, și anume notele de constatare încheiate de Enel Distribuție Dobrogea (filele 319-322), rezultă că în data de 09.01.2014 societatea debitoare încă se afla în spațiul închiriat, iar la data de 13.09.2014 aceasta părăsise spațiul. Pentru acest motiv, instanța constată că debitoarea datorează chirie creditoarei inclusiv până în luna ianuarie 2014.
Sub aspectul dobânzii legale pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată, până la plata integrală a debitului principal, solicitate de către creditoare prin cererea de chemare în judecată, instanța apreciază că potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicită, autorul pagubei este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul nerealizat (lucrum cessans) ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. Astfel, creditoarea poate solicita atât plata echivalentului pagubei, cât și plata dobânzilor legale aferente acestei sume.
În speță, instanța constată că sunt pe deplin întrunite condițiile cerute de lege pentru acordarea dobânzilor și anume: obligația pârâtului constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs reclamantei un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii în executare potrivit O.G. nr. 13/2011.
Așadar, în temeiul art. 1021 Cod proc. civ., instanța va admite cererea precizată de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea T. I. A. împotriva debitoarei .. și va obliga debitoarea să plătească creditoarei în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței suma de 7.416,68 euro, reprezentând debit principal și a dobânzii legale de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la plata integrală a debitului principal.
În temeiul art. 453 C.pr.civ., privind culpa procesuală în declanșarea prezentului litigiu, va obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de 820 lei cheltuieli de judecată, constând în 620 lei onorariu avocat și 200 lei taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
.
Admite cererea precizată de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea T. I. A., cu sediul ales la Societatea civilă de avocați, ,L. și G.,, în C., ., nr.38, ., CNP –_, împotriva debitoarei .., cu sediul în C., ..51, ..C, ., CUI_.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei în termen de 30 de zile de la comunicarea ordonanței suma de 7.416,68 euro reprezentând debit principal și a dobânzii legale de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la plata efectivă a debitului principal.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 820 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare la Judecătoria C. în termen de 10 zile de la comunicare pentru debitoare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A.-M. C. D. M.
red.jud. C.A.M./
09.04.2014
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 31-01-2014,... | Pretenţii. Sentința nr. 08/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
