Plângere contravenţională. Hotărâre din 31-01-2014, Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 31-01-2014 în dosarul nr. 20716/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_
Dosar nr._
HOTĂRÂREA NR. 993
Ședința publică de la 31 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. M. A.
Grefier E. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravenționala CP_, acțiune formulată de petent A. G., domiciliat în Constanta, ., nr. 5, județ C., CNP_, în contradictoriu cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, cu sediul în C., ., județul C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Conform art. 131 C.pr.civ, instanța își verifică din oficiu competența și, potrivit art. 32 alin. 2 din O.G. 2/2001 constată că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, fiind judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Potrivit art. 238 C.pr.civ., instanța pune în discuție estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului, raportat la probele care vor fi administrate și estimează o durată de 30 zile necesară pentru cercetarea procesului.
În temeiul art. 255 C.pr.civ., instanța constată că probele solicitate sunt admisibile și pot duce la soluționarea procesului și, în conform dispozițiilor art. 258 C.pr.civ., încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța ia act că, la data de 24.01.2014, intimatul a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, cazierul auto al petentului.
În temeiul art. 394 C.pr.civ., instanța închide dezbaterile asupra fondului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.08.2013 sub nr._, contestatorul A. G. a solicitat în contradictoriu cu intimatul IPJ C. –Serviciul Rutier anularea procesului - verbal . nr._ din data de 17.07.2013.
În motivarea plângerii, petentul a susținut că, deși a fost sancționat cu amendă în cuantum de 480 lei pentru că a condus auto marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, în data de 17.07.2013, pe bld. I.C.B. cu o viteză de 81 km/h, această faptă nu corespunde realității. Astfel, petentul a invocat faptul că viteza nu a fost constatată de niciun martor, ci a fost reținută exclusiv în baza opiniei agentului constatator, că procesul verbal de contravenție nu conține descrierea faptei și nu a fost dovedită vinovăția petentului.
În drept, petentul a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001.
În dovedirea plângerii, petentul a anexat procesul- verbal contestat în original (fila 4).
Cererea a fost legal timbrată, la dosar fiind atașată dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei, stabilită conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a formulat întâmpinare prin ca a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând că procesul verbal este legal întocmit, iar fapta reținută în sarcina petentului corespunde realității.
În drept, intimatul a invocat prevederile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 și HG nr. 1391/2006. În plus, intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedire, intimatul a depus la dosarul cauzei documentația ce stă la baza întocmirii procesului- verbal contestat( filele 12-18): două fotografii efectuate în data de 17.07.2013, ora 14:25 cu aparatul de supraveghere video a traficului rutier montat pe auto cu nr. de înmatriculare_, buletinul de verificare metrologică, atestatul operatorului radar și certificat de omologare. De asemenea, intimatul a depus și cazierul auto al petentului( filele 26-29).
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
În temeiul art. 258 C.pr.civ și art. 33-34 din O.G. nr. 2/2001 instanța a încuviințat și administrat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând acțiunea de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 17.07.2013, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. c pct. 3 din OUG 195/2002.
Astfel, în actul de constatare s-a reținut de către organul constatator că petentul a condus auto marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, în data de 17.07.2013, pe bld. I.C.B. din Mun. C. cu o viteză de 81 km/h, înregistrată de aparatul radar montat pe auto cu nr. de înmatriculare_ .
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
În ceea ce privește controlul de legalitate, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că fapta nu este descrisă, instanța consideră această apărare ca neîntemeiată.
Conform art. 16 alin.1 din O.G.2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu (…) descrierea faptei contravenționale (…), precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa faptei săvârșite atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Astfel, instanța reține că rațiunea instituirii cerinței ca procesul- verbal de contravenție să cuprinsă o descriere în concret a faptei săvârșite, cu indicarea tuturor împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei, este aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptelor materiale și verificarea încadrării juridice pe care acestea au primit-o și a justei sancțiuni aplicate. Procesul- verbal de contravenție nu trebuie să conțină formule sacramentale de genul ’’contravenientul a săvârșit următoarea faptă: (…)’’, fiind suficient ca elementele esențiale ale acesteia să se poată desprinde din întreg conținutul procesului- verbal.
În cuprinsul actului contestat, s-a arătat că petentul a condus auto marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, în data de 17.07.2013, pe bld. I.C.B. din Mun. C. cu o viteză de 81 km/h. Prin urmare, instanța apreciază că fapta indicată în cuprinsul procesului- verbal este suficient descrisă astfel încât să se poată stabili dacă aceasta corespunde încadrării juridice pe care aceasta a primit-o, neexistând elemente contradictorii în descrierea faptei contravenționale, iar fapta reținută în sarcina petentei corespunde încadrării juridice stabilite, respectiv art. 108 alin. 1 lit. c pct. 3 din OUG 195/2002.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauză, petentul a avut posibilitatea efectivă să facă dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție, însă acesta nu a reușit să prezinte existența unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal de contravenție.
Instanța constată că temeinicia procesului-verbal are la bază înscrisurile depuse de intimat și a fost în mod temeinic încheiat având în vedere actele depuse la dosarul cauzei, respectiv planșele foto, buletinul de verificare metrologică a aparatului radar precum și atestatul de operator radar al agentului constatator.
Astfel, având în vedere cele de mai sus arătate, reiese că petentul nu a înlăturat prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal sancționator, iar instanța apreciază fapta reținută în sarcina sa este susținută de probele depuse la dosar de către intimat, neexistând niciun dubio în acest sens.
Sub aspect sancționatoriu, instanța reține că sancțiunea aplicată îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ. Instanța constată că au fost respectate criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșite faptele, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul – verbal. Instanța are în vedere gravitatea faptei săvârșite, petentul punând în pericol nu numai viața acestuia, dar a și a celorlalți participanți la trafic, cât și faptul că petentul nu este la prima abatere contravențională de acest gen, ci din contră are un cazier auto impresionant.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție, având în vedere că a fost legal și temeinic întocmit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/17.07.2013, de către petentul A. G., domiciliat în Constanta, ., nr. 5, județ C., CNP_, în contradictoriu cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, cu sediul în C., ., județul C..
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 31 Ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. ARSENIELENA M.
Red. Jud. A.M.A. 31 Ianuarie 2014;
Tehnored. Grf. E.M. 06 Februarie 2014/ 4 exp.
Comunicat . exp. / .
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5540/2014. Judecătoria CONSTANŢA | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
