Plângere contravenţională. Sentința nr. 1795/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1795/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 21-02-2014 în dosarul nr. 17696/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1795
Ședința publică de la 21.02.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. M.
GREFIER: D. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent ., cu sediul în C., ., ., . intimat I. T. DE munca CONSTANTA, cu sediul în C., ., având ca obiect, plângere contraventionala CT_.
Încheierea de ședință din data de 14.02.2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 21.02.2014, când,
I N S T A N T A
Prin cererea înregistrată la data de 04.07.2013, petenta S.C. M. 97 S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ C. a solicitat anularea sancțiunii stabilite prin procesul verbal . nr._/18.03.2013 și înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, petenta a arătat că până în anul 2009 a avut un contact cu o firmă specializată activității de prevenire, dar datorită reducerii activității a renunțat la serviciile acesteia, până în 2010 nu a mai avut niciun angajat, iar din noiembrie 2010 a avut un singur angajat, organizarea SSM fiind efectuat de administrator; a mai arătat că unele semnalizări de „pericol 220V” de la două prize lipseau, însă au fost completate imediat.
Cererea nu a fost precizată în drept.
În probațiune, petenta a depus în copie procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/18.07.2013, proces verbal de control nr. 7717/18.06.2013.
Intimatul nu a depus întâmpinare în termenul acordat prin comunicarea emisă la data de 06.11.2013, sancțiunea fiind reglementată de art. 208 alin. 2 din Codul de procedură civilă, respectiv decăderea din dreptul de a mai propune probe și invoca excepții relative.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/18.07.2013, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 3500 lei în temeiul art. 39 alin. 5 din Legea nr. 319/2006 pentru fapta prevăzută de art. 8 din același act normativ, reținându-se faptul că în data de 17.06.2013 ora 12.45 s-a constatat că angajatorul nu a desemnat lucrători care să se ocupe de activitățile de prevenire și protecție și nici nu a apelat la servicii externe abilitate de prevenire și protecție.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța va verifica legalitatea și temeinicia procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, având în vedere materialul probator administrat în cauză.
În ceea ce privește legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că în acesta sunt cuprinse toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din OG 2/2001 și sub sancțiunea nulității relative de art. 16 din același act normativ.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal, instanța reține următoarele:
Conform art. 8 alin 1, alin. 4-6 din Legea nr. 319/2006, „ (1)Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la art. 6 și 7, angajatorul desemnează unul sau mai mulți lucrători pentru a se ocupa de activitățile de protecție și de activitățile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere și/sau unitate, denumiți în continuare lucrători desemnați. (4)Dacă în întreprindere și/sau unitate nu se pot organiza activitățile de prevenire și cele de protecție din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie să recurgă la servicii externe. (5)În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. (4), acestea trebuie să fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuți că au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securității și sănătății lucrătorilor și trebuie să aibă acces la informațiile prevăzute la art. 16 alin. (2). (6)Lucrătorii desemnați trebuie să aibă, în principal, atribuții privind securitatea și sănătatea în muncă și, cel mult, atribuții complementare.”
Conform art. 39 alin 5 din același act normativ „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) și (3), art. 13 lit. q) și s) și ale art. 27 alin. (1) lit. a) și b).”
Se constată că prin Decizia nr. 01/15.01.2013 emisă de petentă (fila 13) a fost desemnat ca lucrător să se ocupe de instructajul SSM numitul B. D., însă, conform art. 21 din Normele Metodologice la Legea nr. 319/2006, „Pentru a putea să desfășoare activitățile de prevenire și protecție, lucrătorul desemnat trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă, potrivit prevederilor art. 49”, iar conform art. 49: (1)Cerințele minime de pregătire în domeniul securității și sănătății în munca corespunzătoare nivelului mediu sunt: a)studii în învățământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera tehnologică în profil tehnic; b)curs în domeniul securității și sănătății în muncă, cu conținut minim conform celui prevăzut în anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel puțin 80 de ore. (2)Nivelul mediu prevăzut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevăzut la alin. (1) lit. b)”, ori petenta nu a făcut o asemenea dovadă.
Față de aceste aspecte, se constată că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentei.
În ceea ce privește cererea subsidiară de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, instanța constată următoarele:
Conform art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001: „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite „, conform art. 21 alin. 3 „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar conform art. 7 alin. 3 „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.”
Conform art. 7 alin. 2 „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”.
În situația de față, instanța constată că fapta nu este de o gravitate redusă, pedepsele stabilite de legiuitor („de la 3.500 lei la 7.000 lei”) indică o anumită gravitate a faptei raportată la pericolul social, motiv pentru care instanța va respinge această cerere subsidiară.
În concluzie, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată de către petent.
În temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent, ., cu sediul în C., ., ., . și pe intimat I. T. DE MUNCA CONSTANTA, cu sediul în C., ..
Cu drept de apel la Judecătoria C. în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.02.2014.
P.,GREFIER,
L. M. D. S.
Red.jud.L.M./21.02.2014
tehnored. D.S./26.02.2014
Emis 2 comunicări, la data de 26.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 777/2014.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3771/2014.... → |
|---|
