Contestaţie la executare. Sentința nr. 26/2014. Judecătoria CONSTANŢA

Comentarii

0

Sentința nr. 26/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 26-11-2014 în dosarul nr. 23343/212/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_

Dosar civil nr._

SENTINȚA CIVILĂ nr._

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 26.11.2014

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREȘEDINTE: Judecător C. I.

GREFIER: L. B.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare / suspendare executare silită, cerere formulată de:

- contestatoarea .., înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI RO21756270, reprezentată legal prin Administrator S. A. C., cu sediul social în Mun. C., Bvd. 1 Decembrie 1918 nr. 6, ., Apt. 101, J. C.,

în contradictoriu cu intimații:

1. AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA GENERALĂ R. A FINANȚELOR PUBLICE G. – PRIN ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sedii în: București, ., Sector 5 și în Mun. C., . nr. 18, J. C..
2. DIRECȚIA R. ANTIFRAUDĂ FISCALĂ NR. 2 C., cu sediul în Mun. C., ., J. C.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10.11.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod proc. civilă, potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat succesiv pronunțarea la datele de 24.11.2014, 25.11.2014 și 26.11.2014 când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 Cod proc. civilă, a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANȚA,

Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.07.2014, sub număr de dosar 23._, contestatoarea .. a învederat instanței că solicită, în contradictoriu cu intimata creditoare Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. și cu intimatul organ de control Direcția R. Antifraudă Fiscală nr.2 C. din cadrul Direcției Generale Regionale Antifraudă Fiscală

1. anularea in integralitate a deciziei de instituire a masurilor asiguratorii emise de catre intimata la data de 07.07.2014 si inregistrata sub nr._ și, pe cale de consecință:
   1. ridicarea masurilor asiguratorii dispuse prin Procesele verbale de sechestru asigurator nr._/08.07.2014 si_/08.07.2014
   2. ridicarea masurii indisponibilizarii sumelor din conturile bancare deschise la Trezoreria Municipiului Constanta si la Banca Transilvania pe care s-a pus poprire asiguratorie nr._/07.07.2014 instituita de Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.
   3. anularea tuturor actelor subsecvente emise in baza deciziei menționate
2. suspendarea deciziei de instituire a masurilor asiguratorii emise de catre intimata la data de 07.07.2014 si inregistrata sub nr._ pana la solutionarea definitiva a prezentei contestatii, in temeiul art.718 C.proc.civ. și urm. coroborat cu art.148 alin2 lit.(a) din O.G. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala sub aspectul efectelor deciziei in ceea ce priveste poprirea tuturor conturilor contestatoarei
3. cu cheltuieli de judecată.

I. Cererea de chemare în judecată:

1. În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a indicat ca scurt istoric al situației de fapt:

Contestatoarea a derulat în perioada 01.01._13 activități de constructii în antrepriză (contract încheiat cu S.C. Domeniul Public și Privat Județean S.R.L., în urma unei licitații deschise prin SEAP) și prestări servicii execuție lucrări de piatră la km 346 Dunare G. (contract incheiat cu S.C. INTER CONSTRUCT S.R.L.).

Pentru realizarea lucrărilor de constructii, contestatoarea a încheiat două contracte de subantrepriză S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L., respectiv:

1. Contract nr.130/25.02.2013
2. Contract nr.676/01.08.2013.

.. a făcut obiectul verificării realității și legalității tranzacțiilor comerciale derulate în perioada 01.01._14, în raport cu S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. (CUI _ cu atribut fiscal RO) și în raport cu S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. (CUI _ cu atribut fiscal RO).

Operațiunile comerciale derulate cuS.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L.au constat în:

1. lucrări de construcții, reabilitări și modernizări cămine culturale, dispensare și gradinițe în județul C. – Contract de execuție de lucrări nr.130/25.02.2013
2. execuție lucrări de piatra la KM 346 Dunare G. – Contract nr.676/01.08.2013,

Raporturile comerciale cuS.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. au constat în achiziția de echipamente tehnologice, obiecte de inventar și materiale auxiliare.

Lucrările efectuate de către S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. în baza celor două contracte, au fost în valoare de 2.167.840,00 lei cu TVA și respectiv 1.290.438,00 lei cu TVA, sume pentru care au fost emise opt facturi, cu respectarea dispozițiile art.155 alin.19 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Lucrările angajate conform contractelor menționate au avut la bază urmatoarele documente:

1. situații centralizatoare privind lucrările realizate pe fiecare perioada;
2. situații de plată;
3. facturi întocmite pe baza situațiilor de plată.

Contravaloarea lucrărilor efectuate a fost decontată prin conturile de disponibil ale celor două societăți, obligațiile contestatoarei fata de S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. la data de 31 decembrie 2013, fiind zero.

Contestatoarea a evidențiat în contabilitate atât veniturile, cât și cheltuielile aferente acestor lucrări la data la care acestea s-au produs.

2. Concluzii reținute de inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală nr.2 C.

2.1. Societatea contestatoare a înregistrat cheltuieli fictive.

Consecințele concluziei

1. nerecunoașterea de către inspectorii antifraudă a cheltuielilor efectuate în derularea contractelor de execuție lucrări nr.130/25.02.2013 și nr.676/01.08.2013;
2. pierderea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugată rezultată din cele opt facturi emise de către S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L.;
3. cheltuielile cu darea în folosință a obiectelor de inventar achizitionate în baza facturii nr.578/11.12.2013 emise în contul contestatoarei de S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. au fost considerate cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit;
4. stabilirea în sarcina contestatoarei a obligațiilor de plata cu titlul impozit pe profit în sumă de 456.153,78 lei și TVA de plată în sumă de 707.085,87 lei.

(A). Argumentele inspectorilor antifraudă cu privire la lucrările de construcții, reabilitări și modernizări cămine culturale, dispensare și gradinițe în judetul C. și execuție lucrări de piatră la KM 346 Dunare Galati:

(1). Devizele-situații de plată atașate facturilor corespund cu sumele facturare, cu excepția situației de lucrări din luna martie 2013 (57.212,52 lei cu TVA – suma facturată; 30.049,17 lei cu TVA – suma din situația de lucrări).

(2.). Devizele-situații de plată atașate facturilor nu cuprind în clar numele și prenumele persoanelor care le-au întocmit, verificat și avizat, acestea purtând doar semnătura indescifrabilă și ștampila societăților implicate în contract.

(3). Cele opt facturi emise de S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. către .. în baza contractelor nr.130/23.02.2013 și nr.676/01.08.2013 și a devizelor-situații de plată atașate au fost evidențiate în contabilitatea societății cumparatoare (contestatoarea), în contul de ordine și evidență 628 (Alte cheltuieli cu servicii executate de terți), iar nu în contul de ordine și evidență 332 (Servicii în curs de execuție) – cont cu ajutorul căruia se ține evidența lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la sfârșitul perioadei, fapt care a condus la diminuarea cu suma de 456.153,78 lei a obligațiilor fiscale cu titlul impozit pe profit.

(4). Cheltuielile evidențiate în contabilitate pe baza celor opt facuri sunt cheltuieli fictive.

(5). Situațiile de plată care au stat la baza întocmirii celor opt facturi nu sunt confirmate de dirigintele de șantier și nu îndeplinesc condițiile impuse de art.5 și de art.6 din Legea 82/1991 a contabilitatii.

(6). Documentele menite sa probeze realitatea operațiunilor consemnate în situațiile de plată, devizele de lucrări și în cele opt facturi sunt nelegale având în vedere OMFP nr.3512/2008 privind documentele finaciar-contabile, Anexa 2 – Norme specifice de întocmire și utilizare a documentelor finaciar-contabile.

Inspectorii antifraudă fac trimitere la nerespectarea dispozițiilor menționate referindu-se la formularul Proces verbal de recepție cod 14-2-5 și la formularul Proces verbal de recepție provizorie cod 14-2-5/a.

(A¹). Contrargumentele contestatoarei:

(1¹). Susținerea nu corespunde realității îtrucât inspectorii antifraudă nu au avut în vedere și situația de plată din luna martie 2013 (Deviz 01GR NCS Rezistență), în sumă de 57.212,53 lei cu TVA, aceștia stabilind suma prin luarea în calcul numai a paginii nr.5 din situația de plată.

(2¹). Inspectorii antifraudă nu au indicat actul normativ încălcat și nu au făcut diferența între persoana fizică și persoana juridică, de vreme ce între două persoane juridice este suficient să se menționeze denumirea, sediul, semnatura și ștampila.

(3¹). Inspectorii antifraudă nu au avut în vedere dispozițiile legale privind modul de stabilire a profitului impozabil și a impozitului pe profit la sfârșitul anului 2013, prin aplicarea corespunzătoare a art.19 alin.1 din Legea nr.571/2003 rep. privind Codul fiscal. Societatea contestatoare a înregistrat și veniturile facturate pentru lucrările angajate, fapt care a condus la impozitarea diferenței dintre veniturile și cheltuielile înregistrate, iar nu numai a cheltuielilor (așa cum au procedat inspectorii antifraudă), cheltuielile înregistrate fiind aferente veniturilor. Rezultatul brut al exercițiului pe total activitate înregistrat la 31 decembrie 2013 a fost de 57.203,43 lei, pentru care societatea contestatoare a constituit și achitat un impozit de 11.617,00 lei.

Cele opt facturi care au stat la baza exercitării dreptului de deducere a TVA-ului respectă condițiile impuse de art.155 alin.13 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Concluzia inspectorilor antifraudă referitoarea la pierderea dreptului de deducere a TVA-ului de către contestatoare contravine dispozitiilor art.146 alin.12 lit.(a) și lit.(b) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Inspectorii antifraudă fac referiri la modul de evidențiere în jurnalele de cumpărări a taxei pe valoarea adaugată înscrisă în facturile emise de S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. ca TVA neexigibilă la data facturării, deducerea taxei efectuându-se în fapt la data achitării facturilor.

Operatiunea este corectă din punct de vedere fiscal întrucât furnizorul S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. aplică optiunea TVA la încasare.

(4¹). Cheltuielile evidențiate în contabilitate pe baza celor opt facuri nu sunt cheltuieli fictive întrucat documentele justificative (situații de plată, devize, procese verbale de recepție finală la terminarea lucrăilor, contracte de execuție) cuprind elementele stipulate de OMFP nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

Prin Legea nr.241/2005 rep. pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, la art.2 lit.(f) se defineste operațiune fictivă, respectiv disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt nu există.

O operațiune economico-financiară presupune ad validitatem urmatoarele elemente esențiale:

1. subiectii

- furnizor – beneficiar

- vânzător – cumpărător

1. marfa predată sau serviciul prestat;
2. prețul plătit;

În cazul când lipsește unul dintre aceste elemente, este lesne de înțeles ca operațiunea respectivă este fictivă. Astfel, sunt mai ușor de calificat ca false documentele care reflectă operațiuni fictive prin inexistența măfii și /sau a furnizorului, furnizor care poate fi o firmă fantomă. Or, în raporturile juridice derulate de către contestatoare, există toate elementele esențiale ale unor operațiuni economico-financiare desfășurate transparent și legal.

Documentele justificative care au stat la baza celor opt facturi evidențiate în contabilitate pentru lucrările executate în baza celor două contracte (avâd ca obiect construcții, reabilitări și modernizări cămine culturale și gradinițe în județul Constanta, cod CPV_ – codul internațional privind achizițiile de produse și servicii reglementate de Regulamentul UE 213/2008 și execuție lucrări de piatră la km 346 Dunare Galati), sunt reale, având ca reprezentant din partea executantului pe doamna R. C.-E., în calitate de administrator, calitate ce nu i-a fost ridicată. Acest fapt reiese din nota explicativa dată de aceasta în fața inspectorilor antifraudă. Nu există un certificat constatator emis de ONRC din care să reiasă data la care aceasta nu mai îndeplinea această calitate, calitate care îi atrage respunderea.

Simpla împuternicire notarială dată numitului R. G. nu exclude calitatea numitei R. C.-E. de administrator al firmei și nici faptul că a semnat sau nu documentele firmei în perioada cât a funcționat.

(5¹). Inspectorii antifraudă invocă nerespectarea de către contestatoare a dispozițiilor art.13 și ale art.14 din Legea nr.10/1995 rep. privind calitatea în construcții. Dispoziții legale menționate nu sunt aplicabile contestatoarei întrucât aceasta nu este investitor, ci antreprenor.

Contestatoarea nu avea obligația intocmirii Procesului verbal de recepție provizorie, deoarece acesta se întocmește pentru recepționarea obiectivului de investiții pentru utilajele care necesită montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, produse cu ciclu lung de fabricație, care depășesc un exercițiu bugetar, realizate pe faze de fabricație, precum și clădirile și construcțiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea fiind considerate puse în funcțiune la data terminării montajului, respectiv la data terminării constructiei. Această prevedere care nu se aplică contestatoarei pentru că nu are calitatea de investitor.

(6¹). Executantul lucrărilor care fac obiectul celor două contracte a prezentat pentru fiecare lucare în parte documentele situatii de plată, devize, iar la finalizarea lucrărilor s-a întocmit proces verbal de recepție (Proces verbal de recepție terminarea lucrărilor nr.441/10.12.2013 și Proces verbal de recepție terminarea lucrărilor nr.430/25.11.2013).

(B). Argumentele inspectorilor antifraudă cu privire la achizițiile de echipamente tehnologice, obiecte de inventar și materiale auxiliare:

(1). Achizițiile de echipamente tehnologice, obiecte de inventar și materiale auxiliare efectuate de la S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. în data de 11.12.2013, în baza facturii nr.578, sunt fictive, întrucât:

- anexa la factura nr.578 nu cuprinde numele și prenumele persoanei care a predat, respectiv a primit bunurile;

- achiziția nu a fost facută pe bază de contract de achiziție scris încheiat între părți.

(2). Pentru bunurile de natura mijloacelor fixe, amortizarea înregistrată pe cheltuieli este nelegală întrucât nu au fost prezentate contractul de achiziție și certificatele de garanție pentru utilajele înscrise în anaxa facturii nr.578/11.12.2013.

(3). Cheltuielile cu darea în folosință a obiectelor de inventar achiziționate î baza facturii nr.578/11.12.2013 sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit intrucât pe nota de intrare-receptie în gestiune nu sunt trecute numele si prenumele persoanei care le-a primit în gestiune.

(4). S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. a declarat tranzacții comerciale care nu au conținut economic, nu reflectă practici economice obișnuite, realitatea fiind disimulată prin crearea aparenței unor operațiuni care în fapt nu au fost efectuate, consecința fiind diminuarea obligațiilor de plată la bugetul general consolidat al statului.

(B¹). Contraargumentele contestatoarei:

(1¹). Argumentația inspectorilor antifraudă în sensul că documentele justificative trebuie să conțină numele și prenumele are la bază o neînțelegere a normei metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile din OMFP nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile – documentele justificative trebuie să conțina următoarele elemente: denumirea documentului, denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeste documentul, menționarea părților care participă la efecuarea operațiunii economico-finaciare, în cazul de față persoane juridice. Ștampilele și semnăturile aplicate pe documentele întocmite între părți (factură, anexăla factură) angajează răspunderea persoanei juridice.

Cu privire la faptul că achiziția nu a fost facută pe baza de contract de achiziție scris, inspectorii antifraudă nu au indicat actul normativ încălcat.

În fapt, societățile au procedat la predarea-primirea bunurilor așa cum rezultă din anexa la factura nr.578/11.12.2013, producându-se transferul de proprietate așa cum prevede art.1678 din Legea 287/2009 Codul civil.

(2¹). Societatea contestatoare deține în patrimoniu echipamentele tehnologice, obiectele de inventar și materialele auxiliare achiziționate conform facturii . nr.578/11.12.2013 emise de S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L.. Acestea fiind evidențiate valoric în balanța de verificare la 31.12.2013 și în Registrul inventar întocmit în baza Legii nr.82/1991 a contabilității. Mai mult de atât, după locul de desfășurare a controlului, inspectorii antifraudă aveau posibilitatea de a constata existența faptică a acestor bunuri de natura mijloacelor fixe, obiecte de inventar, în exercitarea atribuțiilor conferite de art.7 lit.(d) pct.17 din H.G. nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Toate constatarile inspectorilor antifraudă s-au bazat numai pe drepturile conferite de art.6, art.7 alin.(2) și art.67 alin.(3) din OG 92/2003 republicata privind Codul de procedura fiscala, coroborat cu art.11 alin.(1), art.21, art.134, art.145, art.146 din Legea nr.571/2003 republicata privind Codul fiscal cu modificările si completările ulterioare.

(3¹). La data controlului, societatea contestatoare deținea obiectele de inventar înregistrate extracontabil, fapt ce rezultă din lista de inventariere a elementelor patrimoniale la încheierea exercițiului financiar aferent anului 2013.

(4¹). Societatea contestatoare a evidențiat în contabilitate bunurile respective, a calculat amortizarea aferentă de natura mijloacelor fixe și a achitat contravloarea facturii în sumă de 194.999,99 lei cu TVA inclus, prin contul de disponibil deschis la banca Transilvania, conform OP în suma de 124.000,00/25.10.2013 și OP în sumă de 71.000,00/13.12.2013, în contul beneficiarului S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. (IBAN RO53PIRB_1000, cont deschis la Piraeus Bank).

2.2. S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. sunt societăți comerciale tip firmă fantomă.,

(B¹). Contrargumentele contestatoarei:

(1¹). .., S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. sunt prestatori/furnizori/beneficiarii reali:

- bunurile au fost predate – conform anexei la factura nr.578/11.12.2013, anexă semnată și ștampilată atât la rubrica predător, cât și la rubrica primitor

- lucrările sunt reale – conform proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor si serviciile prestate

- operațiunile au avut la bază contracte

- contestatoarea a plătit prețul prin conturile de disponibil deschise la Banca Transilvania beneficiar . si conturile deschise la Raiffeisen Bank beneficiar RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și Piraeus Bank beneficiar S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L..

Societatile cu care contestatoarea a desfasurat raporturi juridice comerciale nu sunt de tip fantomă întrucât, în urma consultării informațiilor publicate pe serverul Ministerului Finantelor Publice privind agenții economici .. în raport cu S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și cu S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. figurează cu situațiile finaciare anuale la 31.12.2013 din care rezulta că:

-S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. a înregistrat la sfârșitul anului 2013 o cifră de afaceri netă în suma de 3.632.990 lei și un profit brut de 7.369 lei

-S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. a înregistrat la sfârșitul anului 2013 o cifră de afaceri netă în sumă de 17.743.312 lei și un profit brut de 37.302 lei.

- ambele societăți au o evidență contabilă proprie.

3. Alte argumente invocate de contestatoare:

(1). Invocarea punctelor 5.2. și 5.3 ale art.5 „Responsabilitatile executantului” din contractele nr.130/23.02.2013 și nr.676/01.08.2013 ca argument în sustinerea realității operațiunilor economice consemnate în documentele supuse analizei inspectorilor antifraudă, nu au relevanță pentru stabilirea obligațiilor de plată cu titlu de impozit pe profit și TVA, obligații aplicabile pentru părțile semnatare ale contractului și nu pentru stabilirea obligatiilor de plata cu titlu de impozit pe profit și TVA cărora le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.571/2003.

(2). Inspectorii antifraudă au considerat ca operațiunile comerciale enunțate sunt operațiuni fictive, fapt care a atras calcularea obligațiilor de plată față de bugetul de stat în suma de 1.163.239,65 lei din care:

- 456.153,78 lei – impozit pe profit

- 707.085,87 lei – TVA de plată.

Aceste ssume au fost stabilite prin Procesul-verbal nr.1507/07.07.2014, dar au fost preluate în mod eronat în Procesele verbale de sechestru asigurator nr._/08.07.2014 si_/08.07.2014, în care obligațiile de plată înscrise la rubrica suma estimată/stabilită sunt:

- 707.086,00 lei – impozit pe profit

- 456.154,00 lei – TVA de plată.

(3). Art.129 alin.2 din Codul de Procedură Fiscală prevede o . condiți îurma căora se dispun măurile asigurăorii, respectiv câd existăpericolul ca debitorul să ssustragă să își ascundă ori să își risipeasca patrimoniul, periclitand sau înregunând în mod considerabil colectarea.

Din analiza textului de lege, raportat la circumstantele societatii contestatoare, la comportamentul fiscal corect al acesteia de la data înființării și ână în prezent, rezultă fără putință de tăgadă faptul că nu sunt îndeplinite condițiile art.129 alin.2, astfel încât organul fiscal să dispună măsuri atât de severe.

În drept, contestatoarea a invocat art.129 alin.2, art.148 alin.2, art.172 și art.173 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală; art.19 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal; art.5 și art.6 din Legea 82/1991 rep. a contabilității; art.7 lit.(d) pct.17 din H.G. nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

În probațiune, societatea contestatoare a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri:

- Certificat de înregistrare . (fila nr.21, vol.I);

- carte de identitate – administrator . (fila nr.22, vol.I);

- Proces-verbal nr.150/07.07.2014 (filele nr.23 – 45, vol.I);

- Decizie de instituire a masurilor asiguratorii nr._/ 07.07.2014 (filele nr.46 – 50, vol.I);

- Proces-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile nr._/ 08.07.2014 (filele nr.51 – 53, vol.I);

- Proces-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri imobile nr._/ 08.07.2014 (filele nr.54 – 56, vol.I);

- Balanta analitică clienți la data de 31.05.2014 (fila nr.57, vol.I);

- Lista de inventariere a mijloacelor fixe la data de 31.12.2013 (filele nr.58 – 71, vol.I);

- Registrul – inventar la data 31.12.2013 (filele nr.72 – 73, vol.I);

- Proces-verbal privind rezultatele inventarierii la data de 20.01.2014 (filele nr.74 – 75, vol.I);

- Lista de contracte in derulare (fila nr.76, vol.I);

- Contract de executie de lucrari nr. 44/29.06.2012 (filele nr.77 – 84, vol.I);

- Contract de lucrari nr. 121/14.08.2012 (filele nr.85 – 90, vol.I);

- Contract de executie lucrari nr.1954/03.02.2014 (filele nr.91 – 99, vol.I);

- Contract de lucrari nr.146/ 01.04.2014 (filele nr.100 – 105, vol.I);

- Contract de executie lucrari nr. 3286/ 16.05.2014 (filele nr.106 – 113, vol.I);

- certificat de atestare fiscala nr._/ 10.06.2014 (filele nr.114 – 115, vol.I);

- Balanta analitica din perioada la 31.12.2013 (filele nr.116 – 119, vol.I);

- situatii financiare anuale incheiate la 31.12.2013 (filele nr.120 – 136, vol.I);

- Extras de cont pe perioada 16.07.2014 (fila nr.138, vol.I);

- Contract de executie lucrari nr.676/ 01.08.2013 (filele nr.139– 141, vol.I);

- situatii de plata (deviz DIG21-umpluturi piatra) (filele nr.142 – 143, vol.I);

- proces verbal de receptie la terminare lucrarior nr.430/25.11.2013 (fila nr.144, vol.I);

- factura nr.31/29.11.2013 (fila nr.145, vol.I);

- extras de cont emis de Banca Transilvania pentru suma de 1.290.438,00 lei (fila nr.146, vol.I);

- Contract de executie 130/25.02.2013 (filele nr.147 – 150, vol.I);

- proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor nr.441/10.12.2013 (fila nr.151, vol.I);

- facturile nr.8/26.03.2013, 15/31.05.2013, 22/03.07.2013, 26/07.08.2013, 28/26.09.2013, 30/30.10.2013 si 34/16.12.2013 (filele nr.152– 158, vol.I);

- extras de cont emis de banca Transilvania pentru plata sumei de 2.167.840,00 lei (filele nr.159 - 161, vol.I);

- centralizatorul lucrărilor (filele nr.162– 163, nr.229, nr.287 – 288, nr.314, nr.318,, vol.I);

- situații de plată (filele nr.164– 228, nr.230 – 286, nr.289 – 313, nr.315 – 317, nr.319 – 328, vol.I);

- Factura . – nr.578/ 11.12.2013 (fila nr.329, vol.I);

- anexa la factura (fila nr.330, vol.I);

- extras de cont emis de banca Transilvania pentru plata sumei de 194.999,99 lei (fila nr.331, vol.I);

- Situatii financiare la 31.12.2013 la . si informatii fiscale (filele nr.332 - 334, vol.I);

- Situatii financiare la 31.12.2013 la . SRL si informatii fiscale (filele nr.335 - 336, vol.I);

II. Precizarea cererii de chemare în judecată:

Prin rezoluția dată în procedura prealabilă la data de 25.07.2014, judecătorul a pus în vedere contestatoarei să precizeze obiectul acțiunii cu indicarea corespunzătoare a temeiului de drept, respectiv să indice dacă înțelege să formuleze contestație la executare sau contestație împotriva măsurii asigurătorii dispuse de intimată (fila nr.341, vol.I).

La data de 11.08.2014, contestatoarea a depus la dosarul cauzei precizările solicitate prin rezoluție, învederând următoarele:

(1). cererea de chemare în judecată reprezintă o contestație la executare vizând inclusiv măsurile asigurătorii dispuse de intimată, având ca temei art.129 alin.11 coroborat cu art.172 și cu art.173 din Codul de Procedură Fiscală.

(2). înțelege să renunțe la capătul de cerere privind suspendarea executării silite, renunțare motivată prin imposibilitatea achitării cauțiunii.

III. Timbrajul acțiunii.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 1.000,00 lei, conform art.10 alin.2 teza a II-a din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu art.129 și art.172 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală (chitanțele ../Data CT XWM_/17.07.2014, XWM_/10.03.2014, fila nr.3 vol. I și fila nr.2 vol.II).

IV. Întâmpinarea formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.

Prin rezoluție, judecătorul a pus în vedere intimatei să depună întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ..

La data de 12.09.2014, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinarea prin care și-a precizat poziția procesuală față de contestația formulată, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. a invocat următoarele argumente:

(1). Societatea contestatoare a fost supusă unei acțiuni de control fiscal având ca obiect verificarea evidenței financiar contabile, respectiv verificarea realității și legalității tranzacțiilor comerciale derulate cu S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. (CUI_). Urmare a controlului fiscal, a fost emis Procesul verbal de control nr.1507/07.07.2014 prin care s-au estimat obligații de plată în cuantum total de 1.163.239,65 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA de plată. Având în vedere identificarea unor tranzacții fictive care pot genera pericolul ca societatea contestatoare (debitor al obligației fiscale) să se sustragă, să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, punând în pericol sau îngreunând în mod considerabil colectarea obligațiilor la bugetul general consolidat al statului, s-a apreciat de către organele de control că este necesară dispunerea de măsuri asigurătorii, conform art.129 din Codul de Procedură Fiscală, sens în care s-a emis Decizia nr._/07.07.2014 de instituire a măsurii asigurătorii.

(2). Organul de control a emis Procesul verbal de control nr.1507/07.07.2014 prin care s-au estimat obligații de plată în cuantum total de 1.163.239,65 lei în temeiul pct.2.1. din Anexa I la Ordinul ANAF nr.2605/2010. În temeiul art.129 alin.2 din Codul de Procedură Fiscală, organul fiscal a emis Decizia de instituire a măsurii asigurătorii nr._/07.07.2014 – fiind astfel întocmite procesele verbale de sechestru asigurător:

- nr._/08.07.2014

- nr._/08.07.2014

și poprirea asigurătorie nr._/07.07.2014 asupra disponibilităților bănești care fac obiectul cauzei.

(3). Organul fiscal de executare competent a respectat prevederile art.129 din Codul de Procedură Fiscală și pct.-ul 3.2. din Ordinul ANAF nr.2605/2010 în ceea ce privește aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

(4). Procesele verbale de sechestru asigurător pentru bunuri mobile și Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii conțin elementele prevăzute de Ordinul ANAF nr.2605/2010 și respectă modelele statuate prin Anexele nr.3 și ntr.5 ale ordinului menționat.

(5). Pentru luarea măsurilor asigurătorii, este suficient numai să se constate pericolul sustragerii/ascunderii/risipirii patrimoniului debitoarei, cu consecința îngreunării procedurii de colectare, nefiind necesară producerea vreunuia dintre evenimentele anterior precizate. De asemenea, sustragerea de la plata obligațiilor către bugetul general consolidat prin încălcarea prevederilor Codului Fiscal aplicabile în materie, este suficientă dovada că se impunea în cauză luarea măsurilor asigurătorii care să protejeze creanța evidențiată de organul de control.

(6). Contestatoarea nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de organul de control, deși îi incumbă sarcina probei (conform art.1169 Cod civi, din 1864). În cauză nu se poate reține nicio cauză de nulitate absolută a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii și, implicit, nici a sechestrelor asigurătorii – forța probantă a acestora nefiind înlăturată câtă vreme ele se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie constituită de lege în favoarea lor.

(6). Măsurile asigurătorii au fost dispuse în considerarea faptului că societatea contestatoare nu a respectat prevederile financiar contabile. Prin Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii cu consecința instituirii sechestrelor, organul fiscal a urtmărit protejarea creanței pe care contestatoarea o datorează bugetului de stat consolidat, fără a aduce prejudicii contestatoarei care are posibilitatea să își continue activitatea.

(7). Reținerea pericolului real de sustragere de la plata obligațiilor fiscale din partea contestatoarei justifică în mod evident și măsura organului fiscal de instituire a sechestrelor asigurătorii întrucât, la momentul emiterii deciziei, era cel mai rapid mijloc de asigurare a protejării și conservării creanței fiscale în sumă de 1.163.239,65 lei.

În drept, prin întâmpinare, intimata a invocat prevederile art.129 și urm. din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală; pctul 53.2. din OPANAF nr.2605/2010 privind procedura de aplicare a măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de Procedură Fiscală.

În dovedire, intimata a depus la dosarul cauzei, următoarele înscrisuri:

- extras aplicația Cod fiscal – căutare după codul fiscal privind datele generale ale contestatoarei (fila nr.38, vol.II);

- confirmare de primire (filele nr.39, nr.41, nr.58, nr.62, nr.75, nr.89, nr.105, nr.107, nr.109, nr.112, nr.115, nr.117, nr.119, nr.124, nr.126, nr.128, nr.130, nr.132, nr.134, nr.136, nr.138, nr.140, nr.145, nr.148, nr.150, nr.152, nr.157, nr.162, vol.II);

- Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terți nr._/05.08.2014 (fila nr.39, vol.II);

- Anunț colectiv (filele nr.40, nr.53 – 57, nr.61, nr.70 – 74, nr.79 – 84, nr.114, nr.121 – 123, nr.142 – 144, nr.147, nr.154 – 156, nr.159 – 170,, , vol.II);

- răspuns formulat de intimată în referire la adresa nr.573/01.08.2014 emisă de contestatoare cu opis anexat (filele nr.49 – 53, vol.II);

- înștiințare privind înființara popririi asigurătorii (filele nr.59 – 60, vol.II);

- Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terți emisă către S.C. Expert Europroiecte Edilitare S.R.L. (filele nr.63 - 64, nr.85 – 86, vol.II);

- încheiere OCPI și extras de carte funciară (filele nr.65 - 68, vol.II);

- adresă emisă de intimată către OCPI C. (fila nr.69, vol.II);

-Proces-verbal de Sechestru Asigurător pentru Bunuri Imobile (filele nr.76 – 78, din dosar);

- adresă emisă de intimată către SPIT VBL C. (filele nr.87 – 88, vol.II);

- adresă emisă de intimată către Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (fila nr.90, vol.II);

-Decizie de Instituire a măsurilor asigurătorii nr._/07.07.2014 (filele nr.91 – 95, din dosar);

- balanță clienți (filele nr.96 – 99, din dosar);

- procesele verbale de sechestru asigurător nr._/08.07.2014 și nr._/08.07.2014 (filele nr.99 – 104, din dosar);

- adresă de înființare a popririi asigurătorii nr._/07.07.2014 asupra disponibilităților bănești (filele nr.106, nr.108, nr.110 – 111, nr.113, nr.116, nr.118, nr.120, nr.125, nr.127, nr.129, nr.131, nr.133, nr.135, nr.137, nr.139, nr.141, nr.146, nr.149, nr.151, nr.153, nr.158, nr.163, vol.II)

V. Întâmpinarea formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală

1. În motivarea întâmpinării, intimata Agenția Națională de Administrare a indicat ca scurt istoric al situației de fapt:

În perioada 19.06._14 inspectorii din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală nr.2 C. au efectuat verificări în evidențele contabile ale contestatoarei, care au vizat realitatea și legalitatea operațiunilor comerciale derulate cu S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. (CUI_) și S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. (CUI_) – ocazie cu care s-a constatat că în perioada 01.01._14, S.C. SET CONSTRUCT S.R.L. a înregistrat în evidența financiar - contabilă a societății facturi emise de S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. si S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L..

Documentele prezentate ca anexa la facturile emise de S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. nu sunt întocmite conform prevederilor legale, nu conțin datele impuse de formular (mijloc de transport, datele privind expediția, etc.), devizele - listele de platăatașate facturilor nu au menționate numele si prenumele persoanelor care le-au întocmit, verificat și avizat, semnătura reprezentanților este indescifrabilă, aceștia neputând fi identificați; procesele verbale de recepție nu menționează numele si prenumele persoanelor care le-au întocmit, verificat și avizat, semnătura reprezentanților fiind indescifrabilă.

Față de cele anterior menționate, intimata apreciază că aceste documente au fost întocmite pro causa, în vederea creării unei aparente realități a tranzacțiilor aferente facturilor emise de S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. si S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. și înregistratate în contabilitatea S.C. SET CONSTRUCT S.R.L.

Inspectorii antifraudă au demarat verificări încrucișate la S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și la S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L., constatările fiind consemnate în cuprinsul procesului-verbal înregistrat la Direcția R. Antifraudă Fiscală nr.2 C. sub nr. 1.507/07.07.2014.

Astfel s-a constatat ca aceste societăți:

- nu funcționează la domiciliul fiscal declarat, s-au sustras de la efectuarea verificărilor prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu au permis inspectorilor identificarea acestora, nu au avut salariați, nu pot fi identificate persoanele care au întocmit evidența contabilă, au un comportament fiscal inadecvat, neavând posibilitatea livrării efective de bunuri si servicii către contestatoare

- au creat un circuit comercial fictiv, menit a crea aparenta realității și legalității provenienței licite a bunurilor facturate, inclusiv prin viramentele bancare, fiind folosite ca emitente de facturi către S.C. SET CONSTRUCT S.R.L., ceea ce a condus la înregistrarea de cheltuieli și TVA deductibilă nereale, cu consecința diminuării obligațiilor fiscale și a disimulării provenienței reale a bunurilor facturate.

Echipa de control a apreciat că S.C. SET CONSTRUCT S.R.L. a înregistrat tranzacții comerciale care nu au un conținut economic, nu reflectă practici economice obișnuite, iar prin înregistrarea de astfel de operațiuni s-a disimulat realitatea prin crearea aparentei existentei unor operațiuni care in fapt nu au fost efectuate, consecința fiscala fiind diminuarea TVA de plată la bugetul general consolidat.

În baza controlului efectuat, s-a estimat un prejudiciu adus bugetului de stat, constând din impozit pe profit și TVA în valoare totala de 1.163.239,65 lei, rezultat din înregistrarea în evidența contabilă a S.C. SET CONSTRUCT S.R.L. a unor documente care nu au la bază operațiuni reale.

Urmare celor de mai sus, a fost emisă la data de 07.07.2014 Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._.

Organele de control au considerat ca exista motive întemeiate în ceea ce privește pericolul de sustragere sau rispire a averii de către debitoare, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea veniturilor, motivat de următoarele:

- cuantumul mare al sumelor estimate, respectiv 1.163.239,65 lei, din care impozit pe profit in suma de 456.153,78 lei și TVA în suma de 707.085,87 lei raportat la profitul societății înregistrat în anul fiscal 2013 care, conform bazei de date aparținând A.N.A.F este în cuantum de 45.586 lei

-identificarea unor tranzacții comerciale cu societăți comerciale care au un comportament fiscal inadecvat si care derulează tranzacții artificiale, tranzacții care „nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate (ÎncadratĂ de organele de control în temeiul art.6 din Codul de Procedură Fiscală coroborat cu art.11 alin.1 din Codul Fiscal);

-gravitatea și întinderea în timp a încălcării legislației fiscale, având În vedere faptul ca în perioada ianuarie 2013 - iunie 2014 a înregistrat în evidentele financiar-contabile operațiuni fictive.

Toate aceste aspecte au fost reținute în mod corect de către organul de control și

prezentate pe larg în procesul verbal de control, acestea fiind premisele inițiale care au

determinat organul de control să procedeze la emiterea Deciziei de instituire a măsurilor

asigurătorii nr._/_14.

Estimarea sumei pentru care au fost instituite masuri asigurătorii s-a efectuat în limitele prevăzute la art.129 alin.(2) din O.G nr.93/2003 privind Codul de Procedură Fiscală și a pct.2.1 lit.(a) și lit.(c) din Ordinul nr.2605/21.10.2010 pentru aprobarea Procedurii de aplicare efectiva a masurilor asigurătorii, având la bază sumele înregistrate în evidența contabilă a contestatoarei.

Argumentele contestatoarei, respectiv faptul ca are o vechime considerabila și un număr mare de salariați nu pot conduce la concluzia ca debitoarea nu-si va sustrage bunurile de la executare, nefiind în măsură a răsturna prezumția sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.

În motivarea întâmpinării, intimata Agenția Națională de Administrare a invocat următoarele argumente:

(1). Argumente de ordin teoretic:

Măsurile asigurătorii au fost instituite în baza prevederilor art.129 alin.(3) din O.G. 92/2003, care prevede că: "Aceste masuri pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanța, inclusiv in cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Masurile asigurătorii dispuse atat de organele fiscale competente, cat si de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, daca nu au fost desființate in condițiile legii, raman valabile pe toata perioada executării silite, fara indeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplății, masurile asigurătorii se transforma in masuri executorii."

Aceasta viziune a legiuitorului a fost determinata de imperativul eficientizării procedurilor de recuperare a debitelor pe care operatorii economici le înregistrează la bugetul de stat. În acest sens, art.215 alin.(1) din Codul de Procedura Fiscala prevede in terminis că introducerea contestației nu suspenda executarea actului administrativ fiscal. Acest lucru echivalează cu continuarea procedurilor de executare silita de către organele fiscale împotriva debitorului. În aceste condiții, pentru a se recupera creanțele fiscale pe care acesta le are la bugetul de stat, legiuitorul a prevăzut ca masurile asigurătorii să rămână valabile pe toata durata executării silite, ca o garanție pentru recuperarea creanței fiscale datorate.

Faptul că odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, masurile asigurătorii se transforma în masuri executorii, nu este decât o aplicare a imperativului mai sus enunțat.

Totuși, aceste măsuri sunt menținute în continuare, constituindu-se în garanția executării întru totul de către debitor a obligațiilor sale fiscale. În caz contrar, ar exista pericolul nerecuperarii creanțelor la bugetul de stat și ar demonstra o lipsă de diligență atât a legiuitorului, cât și a organelor de executare. Or, finalitatea oricărei proceduri de executare silită este recuperarea debitelor datorate, indiferent de creditorul obligației.

Având în vedere constatările preliminare ale organelor fiscale și existând pericolul ca societatea să-și înstrăineze patrimoniul, prejudiciind astfel bugetul de stat, s-a procedat, în deplină concordanță cu prevederile art.129 alin.(3) din O.G. nr. 92/2003 la emiterea deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii de către organele din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală nr.2 C., care au efectuat controlul. Ulterior, acest act a fost transmis organelor de executare competente din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice C., care au procedat la instituirea sechestrului asigurător.

Măsurile asigurătorii nu trebuie confundate cu măsurile concrete de executare silită întreprinse de organele fiscale.

Aplicarea sechestrului asupra bunurilor contestatoarei are drept consecință juridică limitarea dreptului de dispoziție al proprietarului asupra bunului respectiv, importanța acestei masuri fiind de necontestat în vederea punerii în executare ulterioară a titlului executoriu ce va fi obținut de creditor.

În scopul înlesnirii executării silite și pentru a elimina eventualele posibilități de sustragere de la executare, legea, prin reglementarea prevăzută în art. 129 și urm., permite luarea unor astfel de măsuri menite să asigure eficacitatea până la capăt a acțiunii judiciare. Instituțiile juridice prin care se realizează aceste măsuri sunt sechestrul asiguratoriu și poprirea asiguratorie, ambele măsuri fiind de altfel dispuse în cazul contestatoarei.

Faptele prin care s-au încălcat de către contestatoare dispozițiile fiscale in materie cu referire directa la obligațiile stabilite îmbraca pericolul social al unor acțiuni ilegale, pentru care s-a dispus luarea masurilor asigurătorii, măsuri necesare garantării executării creanței către bugetul de stat.

Referitor la susținerea potrivit căreia nu exista pericolul de sustragere de la urmărire, reclamanta contestatoare nu poate proba un astfel de fapt negativ. Prin însăși contestarea măsurilor asigurătorii reclamanta contestatoare încearcă sustragerea de la achitarea creanței datorate bugetului consolidat al statului. Potrivit art.9 din O.G. nr.92/2003 organul fiscal este îndreptățit, să aprecieze în limitele atribuțiilor ce îi revin, relevanța stărilor de fapt fiscale și să adopte soluția admisă de lege întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză.

(2). Comportamentul fiscal al contestatoarei:

Din analiza deconturilor de TVA depuse de S.C. SET CONSTRUCT S.R.L. la organul fiscal teritorial, s-a constatat că, în decurs de 7 ani, mai precis de la înfiintarea societății (2007) și până la zi, societatea a declarat TVA colectat aferent veniturilor realizate în suma de 7.236.283 lei și TVA dedus aferent cheltuielilor înregistrate în cuantum de 7.100.828 lei, astfel ca a înregistrat TVA de plată în valoare de 135.455 lei.

Din analiza indicatorilor financiari contabili raportați de societate pe ultimile 6 exerciții financiar - contabile încheiate (2008-2013) la organul fiscal competent, s-a constatat ca la venituri totale declarate de 28.260.273 lei înregistrează în evidentele financiar-contabile cheltuieli totale de 28.127.820 lei, raportând un profit net în toti acești ani de doar 102.077 lei, ceea ce înseamna o marjă a profitului net raportat la cifra de afaceri de 0,47%.

(3). Având in vedere comportamentul fiscal al societății contestatoare care înregistrează în evidenta contabilă documente care nu au la baza operațiuni reale, cuantumul ridicat al prejudiciului evaluat, cat și a faptului ca documentele întocmite vor sta la baza sesizării organelor de urmărire penală pentru existenta sau inexistența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.9 alin.(1) lit.c din Legea nr.241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, a fost necesara dispunerea de masuri asigurătorii în conforitate cu prevederile art.129 din O.G nr.92/2003, ale O.MF.P nr.2605/2010 privind aprobarea Procedurii de aplicare efectiva a masurilor asigurătorii prevăzuta de art.6 alin.(2) lit.e) din O.U.G nr.74/2013 privind masuri pentru îmbunătățirea si reorganizarea activității A.N.A.F precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

(4). În speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.129 alin.2 din Codul de Procedură Fiscală

Este suficient pentru luarea masurilor asigurătorii numai să se constate pericolul sustragerii/ascunderii/risipirii patrimoniului debitoarei, cu consecința îngreunării procedurii de colectare, nefiind necesară producerea vreunuia dintre evenimentele precizate anterior. De asemenea, sustragerea de la plata obligațiilor către bugetul general consolidat, prin încalcarea prevederilor mai sus invocate, este o suficientă dovadă ca se impunea luarea unor măsuri asigurătorii care să protejeze creanța evidențiată de organele de control.

Contestatoarea este în confuzie, susținând ca există o nemotivare a deciziei contestate, criticând-o însă din perspectiva altor condiții nedovedite și anume ca organul fiscal nu face sau nu a făcut dovada existentei pericolului în ceea ce privește sustragerea, risipirea sau ascunderea patrimoniului.

Prin faptul că S.C. SET CONSTRUCT S.R.L. nu a evidențiat corect realitatea contabilă, organele fiscale în mod corect au estimat ca aceasta societate se sustrage de la procedura de colectare, dispunând măsuri asigurătorii în consecința.

(5). Procesul-verbal prin care au fost estimate sumele ce constituie prejudiciu adus bugetului de stat ca urmare a înregistrarii în contabilitate a unor documente care nu au la bază operațiuni reale i-a fost comunicat reprezentantului legal al contestatoarei, care nu a formulat un punct de vedere.

În drept, prin întâmpinare, intimata a invocat prevederile art.129 și urm. din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală; OPANAF nr.2605/2010 privind procedura de aplicare a măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de Procedură Fiscală.

VI. Precizările formulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.

Intimata a invocat excepția lipsei calității procesual pasive față de capătul de cerere formulat de contestatoare în referire la anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr._/07.07.2014 emise de Direcția R. Antifraudă Fiscală nr.2 C..

La termenul de judecată din data de 10.11.2014, instanța a respins excepția, pentru motivele reținute în încheierea de ședință.

VII. Răspunsul la întâmpinare

La data de 24.09.2014, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei, învederând următoarele:

(1). Intimata precizează fără niciun minimal suport probatoriu faptul că societatea contestatoare, în calitate de debitor ar putea să se sustragă, să își ascundă ori să-și risipească patrimoniul, punând în pericol sau îngreunand în mod considerabil colectarea obligațiilor la bugetul consolidat al statului.....”.

În cauza dedusă judecății, nu s-a dovedit sub nicio formă existența unui risc ridicat privind neplata datoriilor către bugetul consolidat, în condițiile în care sarcina probei în acest sens revenea organului fiscal (intimata).

Dispozitiile art.65 alin.2 din Cod Procedura Fiscala obligă Organul fiscal să motiveze decizia de impunere pe baza de probe sau constatari proprii.

Se impune a se reține în speță practica CJUE in materie – cauza Maks P. EOOD – Curtea de Justitie a Unuiunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența constantă în acest domeniu, conturată în afacerile Halifax( cauza C-255/02),Axel Kittel ( cauza C-439/04) și Recolta Recycling ( C-440/04).

Curtea a afirmat in mod expres că:

- particularul trebuie sa beneficieze de prezumția de bună-credință, revenind organelor fiscale sarcina probei faptului că aceștia, cu intentie directă, au luat parte la un mecanism fraudulos, pe baza administrării unor probe obiective

- particularul nu trebuie sa devină un investigator, aceasta sarcină revenind organelor statale.

În acest sens, este criticabilă practica organelor fiscale de a institui măsuri asigurătorii de natură să blocheze în intregime activitatea profesionistului pentru motive despre care respectivul particular nu avea cum să știe în mod obiectiv.

Așadar, dacă un particular se află în posesia unei facturi conforme cu cerințele impuse de lege, respectivul particular a acționat cu suficientă diligență. Prin urmare, dreptul acestuia de a beneficia de facilitățile fiscale trebuie protejat indiferent de comportamentul partenerului său, revenind statului sarcina de a sancționa faptele respectivului partener și de a dovedi coniventa frauduloasa a contribuabilului.

(2). În cuprinsul întampinării, intimatele fac o afirmație care sfidează orice normă de logică elementara, respectiv că, prin emiterea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii..... contestatoarea iși poate desfasura nestingherit activitatea.

Or, tocmai prin măsurile dispuse de catre intimtă, nu numai ca societatea ciontestatoare nu își poate desfașura nestingherit activitatea, ci îi este total blocată activitatea. Blocarea totală a activității societății este evidentă datorită incapacității de plată către furnizori, imposibilității contractării de noi lucrări, imposibilității participării la proceduri de achiziție publică, datorită sumelor înscrise în cerificatul fiscal.

Din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă că societatea contestatoare este o societate activă, dinamică și de bună credință, care participa în mod frecvent la proceduri de achiziții publice, având în acest sens numeroase contracte – a se vedea în acest sens art 181 din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică.

Prin măsura totalmente abuzivă dispusă de catre ANAF, s-a ajuns la diminuarea fluxului de numerar cât și la indisponibilizarea angajaților, grație imposibilității plăților salariale, fapt care atrage de la sine efectul ireversibil în cazul nedeblocării situației existente.

Cu siguranță, cel mai negativ efect ca urmare a blocării conturilor il reprezintă:

(a). imposibilitatea transferului de bani din contul din Trezorerie poprit, cu sold la 22.09.2014 conform extrasului in valoare de 374.681,89 lei, care conduce la urmatoare efecte:

- societatea nu-și poate achita datoriile către furnizori (furnizori materiale, echipamente), aceștia în perioada imediat urmatoare urmând să blocheze livrarea de materiale și servicii pentru desfășurarea lucrărilor existente, demarând procedurile de executare a contestatoarei prin încercarea executării garanțiilor lăsate de aceasta (bilete la ordin, file CEC)

- contestatoarea nu va putea duce la îndeplinire finalizarea contractelor în curs

- evidenta deteriorare a colaborării cu furnizorii esențiali, aspect care anihilează automat dezvoltarea și buna funcționare a societății contestatore, conducând inevitabil la faliment.

(b). neachitarea în termen a liniei de credit deschise la Banca Transilvania și garantată de F.N.G.C.I.M.M. (Fondul national de garantare a creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii).

Colaborarea cu băncile este indispensabilă în funcționarea și dezvoltarea unei societăți comerciale, având în vedere condițiile economiei de piață actuale, relația cu banca fiind întreținută cu mare atenție de către societate, respectiv nu au existat întârzieri la plată. Orice acțiune de executare a băncii contra societații va avea urmări de natură eliminatorie ca urmare a alterării certificatului de cazier judiciar (acesta fiind cerință pentru participarea la licitații) și, mai grav, va conduce la introducerea societatii in C.R.B. ( Centrala Riscurilor Bancare) – situație în care societatea va rămâne fără bonitate în raport cu instituțiile financiare, în incapacitate de a atrage credite pentru dezvoltarea sau susținerea activității în raport cu furnizorii.

(c). datorita incapacității achitării drepturilor salariale către proprii angajați în termenul convenit prin contractul de muncă, numărul acestora se va diminua progresiv până la disponibilizarea tuturor angajaților.

(d). prin disponibilizarea personalului angajat T. (tehnic, economic și social-administrativ), societatea va fi în incapacitate de a-și relua activitatea, datorită faptului că personalul a fost selectat, instruit și format pe o perioadă de cel puțin doi ani, cu cerințele standardelor societății, personalul fiind calificat în domeniul constructiilor.

Angajații societatii formează efectiv capacitatea societatii de a avea posbilitatea de a participa la licitații, de a contracta lucrări dar și de a executa aceste lucrări conform standardelor în vigoare și normativelor în construcții pe o piață a constructiilor în continuă scădere. Or, refacerea, selectarea și instruirea unui alt pilon cu personal T. cu experiența și profesionalismul celei existente este aproape imposibilă.

VIII. Concluzii scrise

Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la data de 14.11.2014, contestatoarea a reiterat argumentele expuse prin cererea de chemare în judecată, precum și pe cele învederate prin răspunsul la întâmpinare.

Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanța reține următoarele:

I. Asupra contestației împotriva măsurii sechestrului asigurător:

1. În drept:

1.1. Legislație fiscală incidentă în speță:

1.1.1. O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală

Art. 129: Poprirea și sechestrul asigurătoriu

(1) Măsurile asigurătorii prevăzute în prezentul capitol se dispun și se duc la îndeplinire, prin procedura administrativă, de organele fiscale competente.

(2) Se dispun măsuri asigurătoriisub forma popririi asigurătorii și sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când există pericolul ca acesta să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

(3) Aceste măsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare. Măsurile asigurătorii dispuse atât de organele fiscale competente, cât și de instanțele judecătorești ori de alte organe competente, dacă nu au fost desființate în condițiile legii, rămân valabile pe toată perioada executării silite, fără îndeplinirea altor formalități. Odată cu individualizarea creanței și ajungerea acesteia la scadență, în cazul neplății, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.

(4) Măsurile asigurătorii se dispun prin decizie emisă de organul fiscal competent. În decizie organul fiscal va preciza debitorului că prin constituirea unei garanții la nivelul creanței stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate.

(5) Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii trebuie motivată și semnată de către conducătorul organului fiscal competent.

(6) Măsurile asigurătorii dispuse potrivit alin. (2), precum și cele dispuse de instanțele judecătorești sau de alte organe competente se duc la îndeplinire în conformitate cu dispozițiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător.

Art. 78¹ Registrul contribuabililor inactivi/reactivați

(1)Contribuabilii persoane juridice sau orice entități fără personalitate juridică se declară inactivi și acestora le sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (1¹) și (1²) din Codul fiscal dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;

b)se sustrag de la efectuarea inspecției fiscale prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;

c) organele fiscale au constatat că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(10)Decizia de declarare în inactivitate/reactivare produce efecte față de terți din ziua următoare datei înscrierii în registrul prevăzut la alin.8 (Registrul contribuabililor inactivi/reactivați, n.n.).

1.1.2. OPANAF nr.2605/2010 privind procedura de aplicare a măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de Procedură Fiscală

Art.2.1 pct.5.1.1.

În situația în care organul de control, în timpul acțiunii de control, efectuată după procedurile prealabile de documentare pentru control, și în urma analizei dosarului fiscal, situațiilor financiare, declarațiilor fiscale sau a altor documente și a informațiilor pe care le deține, constată că există suficiente informații că debitorul nu și-a declarat materia impozabilă și totodatăapreciază că există pericolul iminent să se sustragă de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau să prejudicieze bugetul, prin ascunderea sau risipirea patrimoniului, periclitând sau îngreunând în mod deosebit colectarea, va dispune luarea măsurilor asigurătorii, iar organul de executare va proceda la ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii împreună cu organul de control.

Art.2.1 pct.5.6.

"Referatul justificativ al măsurilor asigurătorii" va conține următoarele elemente minimale:

a) datele de identificare ale contribuabilului;

b) temeiul de drept;

c) prezentarea stării fiscale de fapt a contribuabilului, constatată în urma documentării și/sau a unei inspecții fiscale ori ca urmare a cercetării la fața locului;

d) cuantumul obligațiilor bugetare restante/stabilite în urma inspecției fiscale/controlului vamal ulterior/estimate sau care urmează a se stabili prin inspecție fiscală/control vamal ulterior sau pentru care s-a dispus/urmează să se dispună atragerea răspunderii solidare ori cuantumul obligațiilor bugetare stabilite prin titluri de creanță care nu au ajuns la scadență;

e) activele patrimoniale asupra cărora pot fi instituite măsurile asigurătorii;

f) motivarea necesității dispunerii măsurilor asigurătorii, în sensul indiciilor sau pericolului ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, ținând cont și de istoria comportamentului fiscal al contribuabilului, al reprezentanților legali și al asociaților/acționarilor majoritari (mod de declarare și plată, situații de atragere a răspunderii solidare, situații de insolvență sau de insolvabilitate etc).

1.1.3. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr.3.347/2011 pentru aprobarea unor proceduri de aplicare a art. 781 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare – în vigoare la data efectuării controlului

Anexa 1 punctele 1 și 2

1. În evidența contribuabililor declarați inactivi potrivit prevederilor art. 781 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală sunt înscriși contribuabilii persoane juridice sau orice alte entități fără personalitate juridică care nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege.

2. În sensul ordinului, prin obligație declarativă se înțelege obligația de depunere a următoarelor formulare:

- 100 "Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat";

- 112 "Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate";

- 101 "Declarație privind impozitul pe profit";

- 300 "Decont de taxă pe valoarea adăugată";

- 301 "Decont special de taxă pe valoarea adăugată";

- 390 VIES "Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri";

- 394 "Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național".

Actualmente, în vigoare OPANAF nr. 1847 din 1 iulie 2014 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 781 din Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare

1. În evidența contribuabililor declarați inactivi, potrivit prevederilor art. 781 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, sunt înscriși contribuabilii persoane juridice sau orice alte entități fără personalitate juridică care nu își îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege.

2. În sensul prezentei proceduri, prin obligație declarativă se înțelege obligația de depunere a următoarelor formulare:

- 100 "Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat";

- 112 "Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate";

- 101 "Declarație privind impozitul pe profit";

- 300 "Decont de taxă pe valoarea adăugată";

- 301 "Decont special de taxă pe valoarea adăugată";

- 390 VIES "Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri";

- 394 "Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național".

1.1.4. Art.21 alin.4 lit.(m) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

m)cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alteprestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte.

1.1.5. Pct.48 din Normele de Aplicare a Codului Fiscal, în referire la art.21 alin.4 lit. m):

48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părți sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare;

- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate.

1.2. În drept, condiții pentru instituirea măsurii asigurătorii:

Instanța apreciază că:

- art.129 alin.2 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală reglementează un pericol generic al comportamentului fiscal pe care l-ar putea adopta contribuabilul, elementul material al laturii obiective a acestui comportament constând în sustragerea, ascunderea sau risipirea patrimoniului, cu consecința periclitării sau doar îngreunării colectării sumelor datorate bugetului general consolidat;

- Art.2.1 pct.5.1.1. din OPANAF nr.2605/2010 privind procedura de aplicare a măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de Procedură Fiscală:

- permite organului de control să constate, în urma acțiunii de control (prin verificarea evidenței financiar contabile, controale încrucișate, interogarea aplicației informatice fiscnet.ro a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, etc.) precedate de documentare și analiza dosarului fiscal, existența informațiilor certe din care rezultă fără niciun dubiu rezonabil nedeclararea materiei impozabile de către agentul economic supus controlului;

- permite organului de control aprecierea iminenței pericolului ca agentul economic să se sustragă de la plata obligațiilor la bugetul general consolidatsau să prejudicieze bugetul, prin ascunderea sau risipirea patrimoniului, periclitând sau îngreunând în mod deosebit colectarea;

- conduce indubitabil la concluzia că prejudiciul estimat de către organul de control este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a dispune măsuri asigurătorii, prejudicierea bugetului trebuind să îmbrace formele ascunderea patrimoniului, risipirea patrimoniului

-Art.2.1 pct.5.6 din OPANAF nr.2605/2010 privind procedura de aplicare a măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de Procedură Fiscală nu permite o apreciere subiectivă și aleatorie asupra pericolului, impunând criterii concrete de evaluare, respectiv:

-istoria comportamentului fiscal al contribuabilului

-istoria comportamentului fiscal al reprezentanților legali ai contribuabilului

-istoria comportamentului fiscal ai asociaților/acționarilor majoritari ai contribuabilului

-aplicarea și analiza în concret aplicată de organul de control agentul economic supus controlului, vor constitui, astfel cum cere expres și imperativ Art.2.1 pct.5.6 din OPANAF nr.2605/2010, motivarea necesității dispunerii măsurilor asigurătorii;

- prin această motivare, organul de control va trebui să convingă asupra necesității instituirii măsurii asigurătorii, iar nu asupra obligativității aplicării acesteia de plano, doar pentru motivul demarării controlului;

- impunând motivarea necesității dispunerii măsurilor asigurătorii, Art.2.1 pct.5.6 din OPANAF nr.2605/2010, obligă organul de control să facă analiza unor astfel de aspecte pentru a demonstra pericolul concret pe care îl prezintă contribuabilul.

În aprecierea instanței, organul de control va dispune luarea măsurilor asigurătorii, iar organul de executare va proceda la ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii împreună cu organul de control dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1. existența pericolului concret privind sustragerea agentului economic de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau prejudicierea bugetului prin ascunderea sau risipirea patrimoniului
2. iminența pericolului concret.

2. În speță:

2.1. În speță, situația de fapt reținută din probe:

În urma controlului operativ efectuat în perioada 19.06.2014 – 7.07.2014, la .., de către inspectori din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală 2 C., a fost întocmit Procesul Verbal nr.1507/07.07.2014 prin care s-a constatat un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de 1.163,239,65 lei, ca urmare a operațiunilor efectuate în perioada 01.01.2013 – 19.06.2014 de către societatea contestatoare, prin înregistrarea în evidența contabilă a unsprezece facturi emise de S.C. RSAGAD IQT Print S.R.L. și S.C. 3R Substance S.R.L..

Din Procesul Verbal nr. 1507/07.07.2014, în privința raporturilor dintre societatea contestatoare și S.C. RSAGAD IQT Print S.R.L., instanța reține că:

(1). în perioada octombrie-noiembrie 2013, pentru furnizorul S.C. RSAGAD IQT Print S.R.L., societatea contestatoare a înregistrat în evidența contabilă un număr de 8 (opt) facturi, în valoare totala de 3.458.278,01 lei (fila nr.33, vol I, din dosar);

- cele opt facturi au fost emise în contractelor de execuție de lucrări nr.130/25.02.2013 și nr.676/01.08.2013 (fila nr.24, vol I, din dosar);

- sumele cuprinse în facturile emise în baza celor două contracte sunt justificare prin centralizatoare de lucrări, devize, situații de plată (fila nr.24 și fila nr.30, vol.I, din dosar)

- toate cele opt facturi au fost achitate prin virament bancar, cu ordin de plată

- contestatoarea a prezentat procesul verbal de recepție finală căruia îi sunt atașate devize ofertă pentru fiecare lucrare facturată și centralizatorul construcții reabilitări și modernizări care menționează valoarea facturată pe obiective, valoare care este identică cu cea înscrisă în contract înainte de începerea lucrărilor

(2). la data de 12.08.2013, pentru S.C. RSAGAD IQT Print S.R.L. a fost înscrisă în Registrul Comerțului mențiunea nr._/08.08.2013 potrivit căreia societatea și-a schimbat adresa sediului social și structura de administrare și asociere, fiind înmatriculată la ORC de pe lângă Tribunalul București începând cu data de 05.05.2014 (fila nr.30, vol I, din dosar);

Din Procesul Verbal nr. 1507/07.07.2014, în privința raporturilor dintre societatea contestatoare și S.C. 3R Substance S.R.L., instanța reține că:

(1). în perioada mai - decembrie 2013, pentru furnizorul S.C. 3R Substance S.R.L., societatea contestatoare a înregistrat în evidența contabilă un număr de 3 (trei) facturi, în valoare totala de 194.999,99 lei (fila nr.35, din dosar);

- factura . nr.404/16.05.2013 a fost emisă ca facură de avans, fiind ulterior stornată prin factura . nr.577/11.12.2013

- factura . nr.578/11.12.2013 este în valoare de 194.999,99 lei

- nota de intrare recepție pentru materialele consumabile și pentru obiectele de inventar nu are menționate numele și prenumele persoanei care le-a primit în gestiune

- suma de 194.999,99 a fost achitată prin virament bancar, cu ordin de plată

Inspectorii antifraudă fiscală au apreciat că documentele înregistrate în evidența financiar contabilă a contestatoarei nu au la bază operațiuni reale, motiv pentru care au procedat la calcularea prin estimare a obligațiilor datorate bugetului de stat, rezultate din relațiile comerciale cu S.C. RSAGAD IQT Print S.R.L. și cu S.C. 3R Substance S.R.L., respectiv impozit pe profit datorat și TVA dedus fără drept, calculând un prejudiciu în cuantum de 1.163,239,65 lei (fila nr.44, vol.I, din dosar).

La data de 07.07.2014, organul de control Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală 2 C. a emis decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._, reținând că, întrucât s-a constat existența pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul/averea, se dispun măsuri asigurătorii.

În motivarea necesității dispunerii măsurilor asigurătorii, inspectorii antifraudă reproduc in terminis art.129 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală Rep. și conchid din cuantumul estimat al prejudiciului și din calificarea drept fictivă sau artificială a tranzacțiilor comerciale evidențiate în facturi că acestea sunt elementele care pot genera pericolul ca S.C. Set Construct S.R.L. să aibe comportamentul fiscal prescris de textul legal menționat:

- având în vedere cuantumul mare al sumelor estimate, dar și identificarea unor tranzacții fictive sau artificiale care pot genera pericolul ca S.C. Set Construct S.R.L., în calitate de debitor, să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, punând în pericol sau îngreunând în mod considerabil colectarea obligațiilor la bugetul consolidat al statului, este necesara dispunerea de masuri asigurătorii, asa cum este reglementat de art.129 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala Republicata, cu modificările si completările ulterioare (fila nr.47, vol.I, din dosar);

- motivul dispunerii de masuri asigurătorii asupra S.C. Set Construct S.R.L.

- din verificările efectuate asupra evidentei financiar contabile a S.C. Set Construct S.R.L.s-a constatat faptul că, în perioada 01.01.2013 – 31.12.2013, societatea a înregistrat în evidența contabilă un număr de opt facturi având la rubrica furnizorului datele de identificare ale S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L...., astfel.... (sunt enumerate cele opt facturi, cu baza impozabilă, TVA aferent și poziția în jurnalul de cumpărări)

- din verificările efectuate asupra evidentei financiar contabile a S.C. Set Construct S.R.L.s-a constatat faptul că în perioada 01.01.2013 – 31.12.2013, societatea a înregistrat în evidența contabilă o factură având la rubrica furnizorului înscrise datele de identificare ale S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. astfel: 1. Factura nr.578 . din data de 11.12.2013, valar 194.99,99e, baa mpozabilă 157.258,06 lei, TVA aferent 7.741,93 lei, evidențiată în jurnalul de cumpărări aferent lunii decembrie 2013.

Restul conținutului deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii reproduce dispozițiile art.129, art.9 alin.2 lit.(d), art.172 și ale ar.173 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală Rep. Și individualizează modul de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

2.2. În speță, argumentele instanței:

(1). Organul de control nu a motivat necesitatea instituirii măsurii asigurătorii.

1.1. Comportamentul fiscal al contestatoarei.

În aplicarea textelor legale menționate, instanța se aștepta ca această de necesitate să fie justificată prin evidențierea unui comportament fiscal deviant al agentului economic și/sau reprezentanților/asociaților, concretizat prin: nedepunerea la organul fiscal competent a raportărilor fiscale solicitate de cadrul legal (decont de TVA, declarație 394, etc.); asociați ale căror adrese de domiciliu sunt false; asociat unic (asociați) eventual și administrator al societații verificate deține calitatea de asociat și de administrator și la alte societăți comerciale, fiind implicat în înființarea și cesionarea, în mod repetat, a altor societăți comerciale; parteneri comerciali inactivi; vânzări de mijloace fixe aparținând patrimoniului firmei fără întocmirea documentelor aferente; neînregistrarea unor încasări din operațiuni comerciale derulate cu terții; lipsuri în gestiune neevidențiate; folosirea în interes personal a fondurilor societății, plăți în numerar, cu încălcarea prevederilor O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, etc.

Or, instanța constată că nici în cuprinsul Procesului-verbal 1507/07.07.2014 și nici în cuprinsul Referatului Justificativ organul de control fiscal nu face nicio referire la existența pericolului concret rezultat dintr-un comportament fiscal de tipul celui indicat privind sustragerea agentului economic de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau prejudicierea bugetului prin ascunderea sau risipirea patrimoniului.

Dimpotrivă, este de reținut în privința comportamentului fiscal al contestatoarei că prin Procesul-verbal 1507/07.07.2014 (întocmit la finalizarea controlului), organul fiscal de control, prin inspectorii săi, a concluzionat: CAPITOLUL I. Constatări: pct.2: Din aplicația informatică existentă la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, s-a constatat faptul că .. depune la zi declarațiile cu privire la obligațiile de plată către bugetul de stat și deconturile privind TVA (fila nr.24, vol.I, din dosar).

Prin decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr._, organul de control reține fără nicio motivare, că …. S-a constatat existența pericolului ca debitorul să se sustragă sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul/averea,…, dar nu individualizează acest pericol, nu enumeră și nici macar nu sugerează elemente concrete ale pericolului. Instanța nu poate reține ca întemeiată dispunerea masurii asigurătorii pentru motivul că prejudiciul evaluat are un cuantum ridicat sau pentru că societatea a înregistrat în evidența contabilă facturi ce reprezintă prestări servicii achiziționate de la societăți cu comportament fiscal neadecvat, atâta timp cât organul de control nu probează în niciun fel împrejurarea că între contestatoare și partenerii contractuali există o conivență frauduloasă. Cei doi parteneri contractuali nu erau la momentul încheierii contractelor și nici nu au devenit ulterior acestui moment, agenți economici inactivi care să figureze în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați, registru care este public și afișat pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro, la secțiunea "Informații publice". Nu s-a constatat că facturile fiscale emise în contul societății contestatoare nu erau evidențiate în contabilitatea celor două societăți comerciale. Nu s-a probat că partenerii contractuali în discuție ar fi societăți constituite și folosite cu scopul de a acumula datorii către bugetul de stat, fiind insolvabile și fără a avea înregistrate și declarate active urmăribile, concluzie susținută de faptul că nu s-ar fi depus la organul fiscal teritorial declarațiile de impozite.

Contrar celor susținute de inspectorii antifraudă, instanța constată că din informațiile publicate pe serverul Ministerului Finantelor Publice privind agenții economici, S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și S.C. 3R Substance S.R.L. figurează cu situațiile finaciare anuale la 31.12.2013 din care rezulta că:

-S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. a înregistrat la sfârșitul anului 2013 o cifră de afaceri netă în suma de 3.632.990 lei și un profit brut de 7.369 lei (fila nr.335, vol I, din dosar); data înregistrării ultimei declarații este 27 ianuarie 2014 și data ultimei prelucrări de către ANAF a cererilor de înregistrare, mențiuni la ONRC, a declarației de înregistrare sau mențiuni de la organul fiscal competent este 27 februarie 2014 (fila nr.336, vol I, din dosar);

-S.C. 3R Substance S.R.L. a înregistrat la sfârșitul anului 2013 o cifră de afaceri netă în sumă de 17.743.312 lei și un profit brut de 37.302 lei (fila nr.332, vol I, din dosar); data înregistrării ultimei declarații este 01 ianuarie 2014 și data ultimei prelucrări de către ANAF a cererilor de înregistrare, mențiuni la ONRC, a declarației de înregistrare sau mențiuni de la organul fiscal competent este 09 ianuarie 2014 (fila nr.333, vol I, din dosar);

Prin urmare, cele două societăți comerciale dețin o evidență contabilă proprie.

Instanța reține teza conform căreia atâta timp cât o societate comercială, din culpă sub forma neglijenței sau cu intenție intră în relație de afaceri cu așa-numitele firme „fantomă“, în primul caz de bună credință fiind, o face pe risc propriu, asumându-și consecințe, cel puțin de ordin fiscal, prin introducerea în evidența contabilă a unor facturi pe care organul de control fiscal nu le va recunoaște nici pentru cheltuieli deductibile, nici pentru deducerea TVA. Între o astfel de teză și a pleca de la premisa că un partener contractual al contestatoarei este firmă „fantomă“ pentru că, în aprecierea organului de control, contestatoarea nu a probat realitatea serviciilor contractate, există însă o distincție fundamentală pe care însă organul de control nu a realizat-o.

1.2. Relația comercială cu S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L.

În raport cu această societate comercială, organul de control a reținut existența raporturilor contractuale, decontarea facturilor exclusiv prin virament bancar și facturi împerecheate cu devize situații de plată care corespund cu sumele facturare, cu excepția situației de lucrări din luna martie 2013 (57.212,52 lei cu TVA – suma facturată; 30.049,17 lei cu TVA – suma din situația de lucrări). În privința acestei excepții, instanța reține că susținerea inspectorilor antifraudă nu corespunde realității întrucât aceștia au omis a lua în calcul situația de plată din luna martie 2013 (Deviz 01GR NCS Rezistență), în sumă de 57.212,53 lei cu TVA, stabilind suma prin luarea în calcul numai a paginii nr.5 din situația de plată (fila nr.325, vol.I, din dosar).

De vreme ce cheltuielile evidențiate în contabilitate pentru cele opt facuri emise de S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. au atașate documentele justificative (situații de plată, devize, procese verbale de recepție finală la terminarea lucrăilor, contracte de execuție) și cuprind elementele stipulate de OMFP nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile nu s-ar putea conchide, astfel cum pretind inspectorii antifraudă, că sunt cheltuieli fictive.

Cât privește completarea devizelor, instanța reține că art.2 din OMFP nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile prevede că: Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:

- denumirea documentului;

- denumirea/numele și prenumele și, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeúte documentul;

- numărul documentului și data întocmirii acestuia;

- menționarea părților care participă la efectuarea operațiunii economico-financiare (când este cazul);

- conținutul ooperațiunii economico-financiare și, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuării acesteia;

- datele cantitative și valorice aferente operațiunii economico-financiare efectuate, după caz;

- numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuții de control financiar preventiv și ale persoanelor în drept să aprobe operațiunile respective, după caz;

- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate.

Inspectorii antifraudă au reținut cădevizele-situații de plată atașate facturilor nu cuprind în clar numele și prenumele persoanelor care le-au întocmit, verificat și avizat, acestea purtând doar semnătura indescifrabilă și ștampila societăților implicate în contract.

Contrar susținerii contestatoarei, instanța reține că, în referire la modalitatea incompletă de întocmire a devizelor-situații de plată, inspectorii antifraudă au individualizat textul legal din OMFP nr.3512/2008 încălcat în secțiunea 7 Concluziile echipei de control din procesul verbal de control. Față de textul legal precitat, instanța constată că devizele ar fi trebuit să conțină numele și prenumele persoanelor care le-au întocmit, verificat și avizat. Cu toate acestea, instanța constată că întocmirea necorespunzătoare a devizelor-situații de plată atașate facturilor pe motivele invocate de inspectorii antifraudă constituie contravenție potrivit art.41 pct.2 lit.(b) din legea nr.82/1991 rep. a contabilității, dar în niciun caz nu poate fi apreciată ca un argument din care să se concluzioneze că operațiunea înscrisă în deviz este fictivă sau artificială, drept pentru care să se instituie o măsură asigurătorie de natură a paraliza activitatea unui agent economic.

Inspectorii antifraudă au făcut trimitere expresă la nerespectarea dispozițiilor din Anexa 2 din OMFP nr.3512/2008 privind completarea formularelor Proces verbal de recepție cod 14-2-5 și Proces verbal de recepție provizorie cod 14-2-5/a (pozițiile 10 și 11 din nomenclatorul documentelor financiar contabile).

Cu privire la procesul verbal de recepție, inspectorii antifraudă au reținut că contestatoarea a prezentat procesul verbal de recepție finală căruia îi sunt atașate devize ofertă pentru fiecare lucrare facturată și centralizatorul construcții reabilitări și modernizări care menționează valoarea facturată pe obiective, valoare care este identică cu cea înscrisă în contract înainte de începerea lucrărilor. Contestatoarea a prezentat pentru fiecare lucare în parte documentele situatii de plată, devize, iar la finalizarea lucrărilor s-au întocmit Proces verbal de recepție terminarea lucrărilor nr.441/10.12.2013 și Proces verbal de recepție terminarea lucrărilor nr.430/25.11.2013 (filele nr.151, nr.144, vol.I, din dosar).

Inspectorii antifraudă au invocat nerespectarea de către contestatoare a dispozițiilor art.13 și ale art.14 din Legea nr.10/1995 rep. privind calitatea în construcții.

Potrivit art.13 din legea menționată, verificarea calității executiei construcțiilor este obligatorie și se efectuează de către investitori prin diriginți de specialitate sau prin agenți economici de consultanță specializați.

Instanța apreciază, în acord cu contestatoarea, că dispoziții legală menționată nu îi este aplicabilă atâta timp cât nu este investitor, ci executant al unor lucrări de construcții și reabilitări în temeiul prevederilor O.U.G. nr.34/2006, al căror achizitor beneficiar este S.C. Domeniul Public și Privat Județean S.R.L. (fila nr.77, vol. I, din dosar). Potrivit Contractului de execuție nr.44/29.06.2012, achizitorul plătește executantului prețul de 11.957.997,01 lei, iar executantul se obligă să execute și să finalizeze lucrările; la începerea lucrărilor, achizitorul are obligația de a obține toate autorizațiile și avizele necesare executării lucrărilor, iar executantul are obligația de a supraveghea lucrările, de a asigura forța de muncă, materialele, instațațiile, echipamentele și toate celelalte obiecte cerute de și pentru contract (fila nr.79, vol.I, din contract).

OMFP nr.3512/2008 prevede că cele două formulare sunt documente de apreciere a obiectivului de investiții.

Contestatoarea nu avea obligația intocmirii Procesului verbal de recepție provizorie, deoarece OMFP nr.3512/2008 prevede că acest formular este

- document de constatare a îndeplinirii condițiilor de recepție provizorie a obiectivului de investiții (cod 14-2-5/a);

- document de aprobare a recepției provizorii a obiectivului de investiții (cod 14-2-5/a);

și se întocmește pentru recepționarea obiectivului de investițiipentru utilajele care necesită montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, produse cu ciclu lung de fabricație, care depășesc un exercițiu bugetar, realizate pe faze de fabricație, precum și clădirile și construcțiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea fiind considerate puse în funcțiune la data terminării montajului, respectiv la data terminării constructiei.

Această prevedere nu se aplică contestatoarei de vreme ce aceasta nu are calitatea de investitor.

În plus, inspectorii antifraudă au invocat punctele 5.2. și 5.3 ale art.5 „Responsabilitatile executantului” din contractele nr.130/23.02.2013 și nr.676/01.08.2013 ca argument în sustinerea caracterului artificial al operațiunilor economice consemnate în documentele supuse analizei – însă obligațiile contractuale se aplică părților semnatare ale contractului și nu pentru a stabili obligatii de plată cu titlu de impozit pe profit și TVA, acestora fiindu-le aplicabile dispozițiile Legii nr.571/2003.

1.3. Relația comercială cu S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L.

Cu referire la achizițiile de echipamente tehnologice, obiecte de inventar și materiale auxiliare efectuate de la S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. în data de 11.12.2013, în baza facturii nr.578, inspectorii antifraudă au apreciat că sunt fictive, întrucât anexa la factura nr.578 nu cuprinde numele și prenumele persoanei care a predat, respectiv a primit bunurile și achiziția nu a fost facută pe bază de contract de achiziție scris încheiat între părți.

Instanța constată că, într-adevăr, inspectorii antifraudă nu au indicat actul normativ încălcat în privința împrejurării că achiziția nu a fost facută pe baza de contract de achiziție scris. Așa cum rezultă din anexa facturii nr.578/11.12.2013 (filele nr.329 – 330, vol.I, din dosar), S.C. SET CONSTRUCT S.R.L. și S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. au procedat la predarea-primirea bunurilor, producându-se transferul de proprietate așa cum prevede art.1678 din Legea 287/2009 privind Codul civil.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că societatea contestatoare deține în patrimoniu echipamentele tehnologice, obiectele de inventar și materialele auxiliare achiziționate conform facturii . nr.578/11.12.2013 emise de S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L.:

- accestea sunt evidențiate valoric în balanța de verificare la 31.12.2013 și în Registrul inventar întocmit în baza Legii nr.82/1991 a contabilității (filele nr.72 - 73, vol. I, din dosar)

- la data controlului, contestatoarea deținea obiectele de inventar înregistrate extracontabil, astfel cum rezultă din lista de inventariere a elementelor patrimoniale la încheierea exercițiului financiar aferent anului 2013 (fila nr.74, vol. I, din dosar).

Instanța își însușește argumentul contestatoarei în sensul că inspectorii antifraudă puteau constata existența faptică a acestor bunuri de natura mijloacelor fixe, obiecte de inventar, în exercitarea atribuțiilor conferite de art.7 lit.(d) pct.17 din H.G. nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. De asemenea, este de reținut că societatea contestatoare a evidențiat în contabilitate bunurile respective, a calculat amortizarea aferentă de natura mijloacelor fixe și a achitat contravloarea facturii în sumă de 194.999,99 lei cu TVA inclus, prin contul de disponibil deschis la banca Transilvania, conform OP în suma de 124.000,00/25.10.2013 și OP în sumă de 71.000,00/13.12.2013, în contul beneficiarului S.C. 3R SUBSTANCE S.R.L. (IBAN RO53PIRB_1000, cont deschis la Piraeus Bank – fila nr.331, vol.I, din dosar).

În ceea ce privește completarea anexei facturii nr.578/11.12.2013, înstanța reține că, în temeiul art.2 din OMFP nr.3512/2008, aceasta ar fi trebuit să conțină numele și prenumele predătorului și primitorului. Însă, și în acest caz, instanța constată că întocmirea necorespunzătoare a anexei atașate facturii pe motivul invocat de inspectorii antifraudă constituie contravenție potrivit art.41 pct.2 lit.(b) din legea nr.82/1991 rep. a contabilității și, în niciun caz nu poate fi apreciată ca un argument din care să se concluzioneze că operațiunea este fictivă sau artificială, drept pentru care să se instituie o măsură asigurătorie de natură a paraliza activitatea unui agent economic.

1.4. Preluarea eronată a sumelor estimate prin Procesul-verbal nr.1507/07.07.2014 în Procesele verbale de sechestru asigurator nr._/08.07.2014 si_/08.07.2014

Prin Procesul-verbal nr.1507/07.07.2014, inspectorii antifraudă au calculat obligații de plată față de bugetul de stat în suma de 1.163.239,65 lei din care (fila nr.44, vol. I, din dosar):

- 456.153,78 lei – impozit pe profit

- 707.085,87 lei – TVA de plată.

Instanța constată că aceste sume au fost preluate eronat în Procesele verbale de sechestru asigurator nr._/08.07.2014 si_/08.07.2014, în care obligațiile de plată au fost inversate, înscriindu-se la rubrica suma estimată/stabilită (filele nr.51 și nr.54, vol. I, din dosar):

- 707.086,00 lei – impozit pe profit, deși suma menționată fusese estimată ca TVA de plată

- 456.154,00 lei – TVA de plată, deși suma menționată fusese estimată ca impozit pe profit.

1.5. Erorile constatate de inspectorii antifraudă privința unor înregistrări contabile

Cât privește erorile constatate de inspectorii antifraudă privința unor înregistrări contabile, instanța reține că OMF nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene și Legea nr.571/2003 permit depunerea unor declarații rectificative.

1.6. Jurispudența Curții de Justiție a Uniunii Europene – sarcina probei

Din Cauza C-255/02 Halifax practici abuzive în materie de TVA, instanța reține că, în lipsa unor dovezi clare cu privire la practici abuzive, neconforme cu mecanismele TVA, dreptul de deducere nu poate fi contestat, aplicand prevalenta economicului asupra juridicului.

De asemenea, în Cauza C-409/04 Teleos și alți c. Commissioners of Custom & Excise (Curtea a fost solicitată să se pronunțe cu privire la aplicarea regimului de scutire cu drept de deducere, în situația în care vânzătorul aplică regimul fiscal aferent livrărilor intracomunitare în baza unor documente (CMR) fictive), Curtea s-a pronunțat în sensul că, în prezenta unor documente fictive, fără a exista o implicare (practică abuziva) din partea furnizorului, acesta este considerat de bună-credință.

Instanța mai reține și Cauza C-18/13 Maks P. EOODprimită de către Curte la data de 14 ianuarie 2013, din partea Administrativen sad S. grad din Bulgaria, și prin care și-a reconfirmat jurisprudența constantă în acest domeniu, conturată în cauzele Halifax (C-255/02), Axel Kitel (C-439/04), Recolta Recycling (C-440/04).

Curtea a precizat, prin referire la jurisprudența din cauza C-285/11 Bonik, dreptul de deducere poate fi refuzat în situația excepțională în care se probează, dincolo de orice dubiu rezonabil că, în mod obiectiv, agentul economic care solicită drept de deducere știa sau ar fi trebuit să știe că participă astfel la un mecanism fraudulos. Revine organelor fiscale proba faptului că respectivul contribuabil a luat parte la un mecanism fraudulos, ca expresie a principiului conform căruia buna credință se prezumă (paragraf 29). Atâta timp cât nu se probează în mod obiectiv că un contribuabil știa sau ar fi trebuit să știe că ia parte la un mecanism fraudulos în materie de TVA, dreptul de deducere nu poate fi refuzat, indiferent de comportamentul celorlalți participanți implicați în sistemul de TVA. De asemenea, instanța de la Luxemburg a arătat că, într-o speță precum cea de față, dreptul european nu se opune ca, în situația în care se prezintă probe noi direct în fața instanței, acestea să fie admisibile și analizate ca atare de către instanță.

Curtea menționează expres că particularul trebuie să beneficieze de prezumția de bună credință, revenind organelor fiscale sarcina probei faptului că acesta, cu intenție directă, a luat parte la un mecanism fraudulos, pe baza administrării unor probe obiective. În acest sens, este criticabilă practica organelor fiscale de a refuza dreptul de deducere a TVA pentru motive despre care agentul economic nu avea cum să aibă cunoștință în mod obiectiv, fiind deci pedepsit pentru faptele partenerilor contractuali cu motivarea că bugetul de stat ar fi, în caz contrar, prejudiciat. Agentul economic nu este investigator și nici inspector fiscal. Investigația în materie aparține organelor fiscale.

Câtă vreme contestatoarea se află în posesia facturilor emise în temei contractual, justificarte pri devize și achitate prin ordin de plată, instanța apreciază că aceasta a acționat cu suficientă diligență, impunându-se a fi protejată indiferent de comportamentul partenerului contractual pe care statul va trebui să îl sancționeze pentru faptele sale. În această ipoteză ar trebui să se situeze constatările organelor de control în privința eventualelor suspiciuni pe care le au în privința celor doi parteneri contractuali ai contestatoarei.

Instanța constată că, contrar principiilor jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. pleacă de la premisa că există pericolul ca societatea contestatoare să-și înstrăineze patrimoniul, prejudiciind astfel bugetul de stat de vreme ce nu poate proba un fapt negativ și, prin chiar contestarea măsurilor asigurătorii, încearcă sustragerea de la achitarea creanței datorate bugetului consolidat al statului. Aceasta susține că societatea contestatoare nu este în măsură a răsturna prezumția sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Cum s-a argumentat deja, art.129 din O.G. nr 92/2003 privind Codul de procedură fiscală Rep. nu instituie nicio astfel de prezumție. Raționamentul intimatei intră în vădită contradicție cu principiile jurisprudențiale enunțate, încalcă prezumția de bună credință a contribuabilului și omite că, sub aspect probatoriu, sarcina probei îi aparține – ceea ce înseamnă că nu contestatoarea trebuie să probeze un fapt fapt negativ, acela că nu există pericolul de a se sustrage de la urmărire, ci intimata trebuie să probeze, prin date obiective, faptul pozitiv al pericolului că aceasta s-ar putea sustrage, ascunde ori și-ar putea risipi patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.

Cât privește analiza comportamentul fiscal al contestatoarei întreprinsă de intimată, instanța reține că și aceasta încalcă prezumția de bună credință a agentului economic, prin concluzii care, nici măcar sub aspect economic nu pot fi reținute ca întemeiate.

Intimata face trimitere prin întâmpinare la prezumția sustragerii de la plata obligațiilor fiscale și o dezvoltă printr-o analiză cantitativă a indicatorilor economici pe care i-a înregistrat contestatoarea.

Cu titlu preliminar, instanța reține că intimata nu indică niciun temei legal care să instituie o astfel de prezumție.

Intimata conchide din analiza deconturilor de TVA depuse de S.C. SET CONSTRUCT S.R.L. la organul fiscal teritorial, că, în decurs de 7 ani (de la înfiintarea societății în 2007 și până la zi) societatea a declarat TVA colectat aferent veniturilor realizate în suma de 7.236.283 lei și TVA dedus aferent cheltuielilor înregistrate în cuantum de 7.100.828 lei, astfel ca a înregistrat TVA de plată în valoare de 135.455 lei. Raționamentul intimatei cuprinde în esență teza conform căreia contestatoarea trebuia cu siguranță să înregistreze o sumă mult mai mare ca TVA de plată și, de vreme ce suma nu este considerabilă, sigur ascunde un mecanism fraudulos. Arată intimata că din analiza indicatorilor financiari contabili raportați de societate pe ultimile 6 exerciții financiar - contabile încheiate (2008-2013) la organul fiscal competent, la venituri totale declarate de 28.260.273 lei înregistrate în evidentele financiar-contabile s-au înregistrat cheltuieli totale de 28.127.820 lei, astfel că s-a raportat un profit net în toti acești ani de doar 102.077 lei, ceea ce înseamna o marjă a profitului net raportat la cifra de afaceri de 0,47%. Și prin această concluzie contestatoarea este suspectată de utilizarea unui mecanism fraudulos pentru a înregistra o rată a profitului calculată la cifra de afaceri mult prea mică în opinia intimatei. Calculele făcute de intimată nu pot fi privite, în interpretarea instanței, decât ca o analiză a unor indicatori economici, care în niciun caz nu pot proba pretinsul mecanism fraudulos doar pentru că contestatoarea nu a înregistrat sume mai mari ca TVA de plată sau ca impozit pe profit.

Nici susținerea potrivit căreia pot fi trase concluzii de conivență frauduloasă din faptul că reprezentantul legal al contestatoarei nu a formulat un punct de vedere, nu poate fi reținută, atâta timp cât a înțeles să conteste în instanță măsurile dispuse.

Instanța își însușește argumentul contestatoarei în sensul că, într-adevăr, din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă că este o societate activă, dinamică și de bună credință, care participa în mod frecvent la proceduri de achiziții publice, având în acest sens contracte în derulare încheiate în procedura reglementată de O.U.G. 34/2006 (a se vedea lista contractelor în derulare - fila nr.76, vol.I, din dosar).

Față de măsura dispusă, instanța nu poate primi argumentul intimatei în sensul că societatea contestatoare își poate desfașura nestingherit activitatea. Atâta timp cât contestatoarea are conturile blocate, este de domeniul evidenței că activitatea îi este total blocată, prin incapacitatea de a-și plăti furnizorii, prin imposibilitatea contractării de noi lucrări și imposibilitatea de a mai participa la procedurile de achiziție publică, datorită sumelor înscrise în certificatul fiscal.

În acest context, este greu de identificat izvorul suspiciunilor organului fiscal și de unde ar putea rezulta pericolul de sustragere de la achitarea datoriilor fiscale, în condițiile în care intimata însăși recunoaște prin procesul verbal de control și prin întâmpinare că au fost prezentate organelor de control documente justificative, aceleași organe neidentificând o conduită (anterioară controlului) ilicită a societății contestatoare/a reprezentanților săi legali, prin raportare la legislația fiscală în vigoare.

Cât privește împrejurarea că S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L. și-a schimbat sediul social și structura de asdministrare și asociere, instanța reține că aceste aspecte nu sunt de natură a pune sub semnul întrebării nici buna credință a contestatoarei, nici realitatea operațiunilor comerciale derulate cu contestatoarea. Nu a fost ridicată calitatea de administrator a numitei R. C.-E., aspect care rezultă din nota explicativa dată de aceasta în fața inspectorilor antifraudă. În plus, nu există un certificat constatator emis de ONRC din care să reiasă data la care aceasta nu mai îndeplinea această calitate, calitate care îi atrage respunderea, iar împuternicire notarială dată numitului R. G. nu exclude calitatea numitei R. C.-E. de administrator al firmei și nici faptul că a semnat sau nu documentele firmei în perioada cât a funcționat.

De asemenea, împrejurarea că vreun partener contractual nu și-ar fi achitat TVA-ul, nu poate fi reținută ca agravantă a comportamentului fiscal al contestatoarei.

(2). În speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind existența și iminența pericolului concret privind sustragerea agentului economic de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau prejudicierea bugetului prin ascunderea sau risipirea patrimoniului.

Instanța reține că, prin întâmpinarea formulată, intimata omite faptul că aprecierea pericolului trebuie realizată în concret, pe baza criteriilor expres prevăzute de art.2.1 pct.5.6 din OPANAF nr.2605/2010 privind procedura de aplicare a măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de Procedură Fiscală, și nu procedează la aplicarea acestora, reproducând în referatul justificativ art.129 alin.2 C.proc.fiscală și o listă de facturi pe baza cărora a fost estimat prejudiciul. Simpla citare a dispozițiilor legale nu suplinește obligația organului de control de a face aplicare criteriilor de evaluare a agentului economic – altfel spus, de a face aplicare art.2.1 pct.5.6 din OPANAF nr.2605/2010. Or, instanța nu poate reține că organul de control a procedat astfel câtă vreme, așa cum s-a arătat anterior, într-o singură frază a reprodus fidel cu titlul motivare art.129 alin.2 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală pe care l-a completat cu precizarea facturilor și cuantumul prejudiciului estimat.

Față de motivarea celui de al doilea argument pe care l-a reținut, instanța:

- își însușește sub condiție argumentele teoretice formulate de intimată prin întâmpinare, în sensul că măsura asigurătorie constituie o obligație pentru organele fiscale și nu o opțiune, fiind necesară garantării executării creanței către bugetul de stat, dar numai dacă organul de control a circumstanțiat prin aplicarea criteriilor prevăzute de lege pericolul social al unor acțiuni ilegale ale contestatoarei – ceea ce, în aprecierea instanței, organul de control nu a făcut;

- reține argumentele teoretice referitoare la caracterul provizoriu al măsurii asigurătorii și împrejurarea că aceasta nu soluționează fondul dreptului formulate de intimată prin întâmpinare, interpretându-l a fortiori pe cel din urmă – caracterul provizoriu al măsurii asigurătorii și împrejurarea că aceasta nu soluționează fondul dreptului ar trebui să reprezinte pentru organul de control fiscal un argument în plus pentru care să dispună indisponibilizarea activelor agentului economic cu consecința implicită a blocării activității acestuia, numai după ce, făcând aplicare art.2.1 pct.5.6 din OPANAF nr.2605/2010, justifică condițiile prevăzute de art.2.1 pct.5.1.1. din același ordin;

-reține că societatea contestatoare a prezentat organului de control o documentație suficientă în privința realității lucrărilor/serviciilor pe care le-a contract, chiar dacă aceasta prezintă vicii de formă, iar nu de fond

- reține că procesele verbale de recepție a lucrărilor sunt prevăzute de pct.48din Normele de Aplicare a Codului Fiscal în referire la art.21 alin. 4 lit. m) ca o modalitate de justificare a prestării efective a serviciilor și că, în fața organului fiscal, contestatoarea a făcut dovada existenței acestora în privința prestațiilor executate în beneficiul său de către S.C. RSAGAD IQT PRINT S.R.L.

- contestatoarea ar fi trebuit să fi fost ceva mai riguroasă în privința conceperii proceselor verbale de recepție și devizelor de lucrări în cadrul cărora trebuia indicate persoanele implicate;

- doar prin această lipsă de diligență a contestatoarei nu se poate aprecia ca fiind îndeplinite cele două condiții referitoare la existența și iminența pericolului concret privind sustragerea acesteia de la plata obligațiilor la bugetul general consolidat sau prejudicierea bugetului prin ascunderea sau risipirea propriului patrimoniului.

2.3. În speță, soluția instanței:

Având în vedere considerentele de fapt și de drept reținute, instanța va admite cererea de chemare în judecată având ca obiect contestație la executare – acțiune formulată de către contestatoarea debitoare .., în contradictoriu cu:

- intimata creditoare Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C.;

- intimatul organ de control Direcția R. Antifraudă Fiscală nr.2 C. din cadrul Direcției Generale Regionale Antifraudă Fiscală.

și, dând efect acestei soluții, va anula:

-Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii emisă de intimatul organ de control Direcția R. Antifraudă Fiscală nr.2 C. din cadrul Direcției Generale Regionale Antifraudă Fiscală la data de 07.07.2014 și înregistrată sub nr._, în integralitatea sa;

-toate actele subsecvente emise în baza deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii anterior menționate

Pe cale de consecință,instanța va dispune:

1. ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin:
   1. Proces Verbal de Sechestru Asigurător pentru Bunuri Mobile nr._/_/08.07.2014
   2. Proces Verbal de Sechestru Asigurător pentru Bunuri Mobile nr._/_/08.07.2014
2. ridicarea măsurii popririi asigurătorii instituite prin Adresa de Înființare a Popririi Asigurătorii asupra Disponibilităților Bănești nr._/07.07.2014 emisă de intimata creditoare Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu consecința disponibilizării sumelor din conturile bancare aparținând contestatoarei debitoare deschise la Trezoreria Municipiului C. și laBanca Transilvania S.A. asupra cărora s-a instituit poprirea asiguratorie conformadresei de înființare anterior menționate.

II. Instanța din oficiu:

În temeiul art.22 alin.6 în referire la art.453 C.proc.civ., insanța:

- va lua act că, cu ocazia etapei procedurale privind cuvântul pe fondul cauzei, contestatoarea debitoare și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată

- va lua act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Reținând dispozițiile legale ce succed,

- art.650 alin.3 C.proc.civ.;

- art.471 alin.1 C.proc.civ.,

prezenta hotărâre este supusă numai apelului la Tribunal, în termen de 10 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată având ca obiect contestație la executare – acțiune formulată de către contestatoarea debitoare .., înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI RO21756270, reprezentată legal prin Administrator S. A. C., cu sediul social în Mun. C., Bvd. 1 Decembrie 1918 nr. 6, ., Apt. 101, J. C., în contradictoriu cu:

- intimata creditoare Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., Sector 5 – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu sediul în Mun. C., . nr. 18, J. C.;

- intimatul organ de control Direcția R. Antifraudă Fiscală nr.2 C. din cadrul Direcției Generale Regionale Antifraudă Fiscală,, cu sediul în Mun. C., ., J. C..

Anulează:

-Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii emisă de intimatul organ de control Direcția R. Antifraudă Fiscală nr.2 C. din cadrul Direcției Generale Regionale Antifraudă Fiscală la data de 07.07.2014 și înregistrată sub nr._, în integralitatea sa;

-toate actele subsecvente emise în baza deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii anterior menționate

și, pe cale de consecință,

dispune:

1. ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin:
   1. Proces Verbal de Sechestru Asigurător pentru Bunuri Mobile nr._/_/08.07.2014
   2. Proces Verbal de Sechestru Asigurător pentru Bunuri Mobile nr._/_/08.07.2014
2. ridicarea măsurii popririi asigurătorii instituite prin Adresa de Înființare a Popririi Asigurătorii asupra Disponibilităților Bănești nr._/07.07.2014 emisă de intimata creditoare Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală R. a Finanțelor Publice G. – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice C., cu consecința disponibilizării sumelor din conturile bancare aparținând contestatoarei debitoare deschise la Trezoreria Municipiului C. și laBanca Transilvania S.A. asupra cărora s-a instituit poprirea asiguratorie conformadresei de înființare anterior menționate.

Ia act că, cu ocazia etapei procedurale privind cuvântul pe fondul cauzei, contestatoarea debitoare și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Ia act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, în termen de 10 de zile, de la comunicare, conform art.650 alin.3 C.proc.civ..

Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității, conform art.471 alin.1 C.proc.civ..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.11.2014.

Președinte, Grefier,

Judecător C. I. L. B.

Red. Jud. CI/02.03.2015

← Contestaţie la executare. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria...		Pretenţii. Sentința nr. 2780/2014. Judecătoria CONSTANŢA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Plângere contravenţională. Sentința nr. 777/2014. Judecătoria CONSTANŢA Plângere contravenţională. Sentința nr. 1795/2014. Judecătoria CONSTANŢA Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3771/2014. Judecătoria CONSTANŢA Contestaţie la executare. Sentința nr. 19/2014. Judecătoria CONSTANŢA Pretenţii. Sentința nr. 2780/2014. Judecătoria CONSTANŢA Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 7/2014. Judecătoria CONSTANŢA Pretenţii. Sentința nr. 17/2014. Judecătoria CONSTANŢA Plângere contravenţională. Sentința nr. 1766/2014. Judecătoria CONSTANŢA