Plângere contravenţională. Sentința nr. 2507/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2507/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 22972/212/2013
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA CONSTANTA
SECTIA CIVILA
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
SENTINȚA CIVILA NR. 2507
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 10.03.2014
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P. – M. TRANTU
GREFIER – E. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent I. A. G., domiciliat in oras Beclean, ., jud. Bistrita- Nasaud, CNP –_, și pe intimat P. M. CONSTANTA, DIRECTIA POLITIE LOCALA, cu sediul in cu sediul in mun. Constanta, ., jud. Constanta, având ca obiect plângere contravenționala DPLC_.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din data de 03.03.2014, fiind consemnate in încheierea de ședința de la acea data, care face parte din prezenta sentința când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 10.03.2014, data la care a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.08.2013 sub nr._, petentul I. A. –G., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C., a solicitat instanței, în principal, anularea procesului-verbal . nr._/10.08.2013, iar, în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.
În motivare, petentul a arătat că, la data de 20.08.2013, se afla în stațiunea Mamaia și, în aglomerația de nedescris de la parcul acvatic, a parcat mașina tatălui său cu care se fala pe litoral în continuarea parcării amenajate în acest scop, iar nu pe spațiul verde așa cum s-a reținut în procesul-verbal.
Petentul a menționat că nu se face vinovat de fapta arătată, iar sancțiunea de 400 lei nu este decât un abuz de drept.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 14 și urm. din OG nr. 2/2001.
În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu un martor, fiind atașat procesul-verbal contestat în original.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosarul cauzei fotografia realizată la momentul constatării faptei.
În cauză, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și a respins petentului administrarea probei testimoniale ca neutilă soluționării cauzei.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . DPLC nr._/10.08.2013, petentul I. A. –G. a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 400 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 9 pct. 29 din HCLM 10/2009 mod. și sancționate de art. 10 din același act normativ.
În fapt, s-a reținut că, în data de 10.08.2013, ora 18.30, în stațiunea Mamaia – On plonje Jr, petentul a staționat voluntar cu autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare_ pe spațiul verde amenajat în aproprierea restaurantului On plonje Jr din stațiunea Mamaia, loc neamenajat pentru parcare.
În drept, potrivit art. 9 pct.29 din HCLM nr. 10/2009 mod., constituie contravenție la normele de protecție a drumurilor, trotuarelor și parcajelor în vederea menținerii aspectului estetic al orașului, trecerea, oprirea, staționarea vehiculelor, autovehiculelor pe zone și spații verzi, casete florale, parcuri și aleile acestora, spații și locuri de joacă pentru copii.
Conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța constată că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul de 15 zile de la comunicare prevăzut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de instanță din oficiu.
De asemenea, instanța reține că, prin plângerea contravențională, petentul nu a invocat niciun motiv de nulitate a procesului-verbal contestat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța arată că, în ce privește sarcina probei, potrivit art. 249 C. proc.civ., revine petentului să probeze criticile aduse, respectiv de a demonstra că procesul-verbal este netemeinic.
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție, în lipsa căreia ar fi imposibil în mod practic de a sancționa contravențiile în materie de circulație rutieră (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța apreciază că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal pentru aspectele constatate de agentul constatator prin propriile simțuri, nefăcându-se dovada contrară celor reținute prin actul sancționator.
Instanța reține că situația de fapt reținută de agentul constatator este conformă realității în sensul că, în data de10.08.2013, ora 18.30, în stațiunea Mamaia – On plonje Jr, petentul a staționat voluntar cu autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare_ pe spațiul verde amenajat în aproprierea restaurantului On plonje Jr din stațiunea Mamaia, loc neamenajat pentru parcare.
Prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat este susținută și de planșa foto aflată la dosar (fila 10), unde se poate observa autovehiculul condus de petent cu numărul de înmatriculare_ parcat pe spațiul verde.
În consecință, instanța constată că, în mod temeinic, s-a reținut, prin procesul-verbal contestat, în sarcina petentului, săvârșirea contravenției prevăzute de art. 9 pct. 29 din HCLM 10/2009 mod. și sancționate de art. 10 din același act normativ.
Referitor la sancțiunea aplicată petentului prin procesul-verbal, instanța reține că, potrivit art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 prevede criteriile în funcție de care se apreciază gradul de pericol social al faptei săvârșite, respectiv: împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului și alte date înscrise în procesul-verbal.
Având în vedere aceste criterii, instanța apreciază că fapta săvârșită de petent prezintă un grad de pericol social redus, motiv pentru care va înlocui sancțiunea amenzii în cuantum de 400 lei cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a decide astfel, instanța are în vedere faptul că petentul a arătat, prin plângerea contravențională, că, în stațiunea Mamaia, la data de 10.08.2013, era foarte mare aglomerație și nu se mai găseau locuri de parcare.
De asemenea, instanța mai ia în considerare și faptul că petentul se află la prima abatere contravențională de acest gen, nefăcându-se dovada că a mai fost sancționat anterior pentru fapte asemănătoare.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este proporțională cu gradul de pericol social, apreciind că scopul sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
În temeiul art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi pune în vedere să respecte dispozițiile legale.
Prin urmare, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul I. A. –G. în contradictoriu cu intimatul P. M. C. și va modifica în parte procesul-verbal . nr._/10.08.2013, în sensul că va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 400 lei cu sancțiunea avertismentului, păstrând restul dispozițiilor actului constatator contravențional.
Față de această soluție, având în vedere dispozițiile art. 453 C.proc.civ., precum și cererea intimatului în acest sens, instanța îl va obliga pe petent la plata către intimat a sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecat, reprezentând onorariul avocatului redus la jumătate dată fiind soluția de admitere în parte a plângerii contravenționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulata de petentul I. A. G., domiciliat in oras Beclean, ., jud. Bistrita- Nasaud, CNP –_, in contradictoriu cu intimatul P. M. CONSTANTA, DIRECTIA POLITIA LOCALA, cu sediul in cu sediul in mun. Constanta, ., jud. Constanta.
Modifică procesul-verbal . nr._/10.08.2013 în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 400 lei cu sancțiunea avertismentului.
Îl obligă pe petent la plata către intimat a sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.03.2014.
PresedinteGrefier
M. TrantuElena R.
Red. jud. T.M./18.04.2014
Dact. R.E./12.03.2014
.>
| ← Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... | Pretenţii. Sentința nr. 4996/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
