Plângere contravenţională. Sentința nr. 3/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-10-2014 în dosarul nr. 13453/212/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL NR. 3047
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 3 OCTOMBRIE 2014
Instanța de judecată constituită din:
Președinte: C. D.
Grefier: S. P.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petentul G. N. în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE C. SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile și susținerile părților asupra fondului au avut loc în cadrul ședinței de judecată din data de 26 septembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru astăzi, când, în aceeași compunere, a deliberat următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea adresată Judecătoriei C. la data de 08.05.2014, înregistrată sub nr._, completată prin cererea depusă la data de 28.05.2014, petentul G. N., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului C. – Serviciul Rutier, a contestat procesul-verbal de contravenție . nr._/28.04.2014, solicitând anularea acestuia, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor aplicate cu avertismentul.
În motivarea cererii, petentul a arătat că cele reținute în cuprinsul procesului verbal nu sunt reale prezumția de nevinovăție în cadrul răspunderii contravenționale este incompatibilă cu prezumția de temeinicie a procesului verbal.
În drept, a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001.
În susținerea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri.
Petentul a atașat în copie procesul verbal de contravenție.
Plângerea a fost legal timbrată.
Plângerea a fost formulată în termen legal.
Legal citat, organul constatator a depus întâmpinare, la data de 01.07.2014, prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată, arătând că petentul a fost sancționat deoarece, la data de 28.04.2014, a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ pe . Dacia spre Oxford, și ajungând la intersecția cu . virajul la dreapta neacordând prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversare pe culoarea verde a semaforului electric, din partea stângă a conducătorului auto, fapta fiind filmată cu ajutorul aparatului radar montat pe autoturismul de poliție cu nr. MAI_, fapta fiind prevăzută și sancționată de art., 100 alin3 lit. b coroborat cu art. 111 alin.1 lit. c din OUG nr. 195/2002.
În susținere, a depus trei fotografii radar, copia certificatului de aprobare de model a aparatului radar, atestatul operatorului radar, buletinul de verificare metrologică și adresa nr._/19.06.2014 a Serviciului Rutier C.
În cauză, au fost administrată proba cu înscrisuri.
Examinând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal atacat, petentul a fost sancționat, în temeiul dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, pentru încălcarea prevederilor art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002, reținându-se în sarcina sa că, la data de 28.04.2014, a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ pe . Dacia spre Oxford, și ajungând la intersecția cu . virajul la dreapta neacordând prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversare pe culoarea verde a semaforului electric, din partea stângă a conducătorului auto, fapta fiind filmată cu ajutorul aparatului radar montat pe autoturismul de poliție cu nr. MAI_.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Art. 100 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/ 2002 califică drept contravenție fapta constând în „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”, pe care o sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
La rândul său, art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/ 2002 impune conducătorului auto să acorde prioritate de trecere „pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”.
Conform art. 98 alin. 4 lit. b) din O.U.G. nr. 195/ 2002, clasa a II-a de sancțiuni constă în aplicarea a 4 sau 5 puncte-amendă.
Instanța apreciază că temeiul legal al incriminării faptelor este corect indicat în procesul-verbal.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/ 2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/ 2002 au drept scop stabilirea regulilor privind circulația pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor și a celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și organizații.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. România, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Coroborând mențiunile din procesul-verbal cu imaginile foto depuse la dosar de către intimat, instanța constată că petentul a comis fapta reținută în sarcina sa prin actul sancționator contestat, din planșele foto rezultând că petentul s-a angajat în traversarea trecerii de pietoni în timp ce pe trecere se aflau trei pietoni în curs de traversare.
De altfel, se reține că apărătorul petentului a solicitat, după depunerea planșelor fotografice, admiterea în parte a plângerii, prin înlocuirea sancțiunilor aplicate cu avertismentul, această poziție fiind o recunoaștere a săvârșirii faptei, așa cum a fost consemnată în cuprinsul procesului verbal atacat.
Totodată, instanța reține că petentul nu a răsturnat prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta, prezumție susținută în speță și de înscrisurile depuse de intimată la dosar.
Petentul nu a propus probe în contradovadă și nu s-a prezentat in fața instanței pentru a fi ascultat, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001
Așa fiind, instanța apreciază ca fiind legal și temeinic întocmit procesul-verbal de contravenție . nr._/28.04.2014, iar față de ansamblul probator existent la dosar se concluzionează că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii contravenționale stabilite prin O.G. nr. 2/ 2001.
Instanța, hotărând asupra sancțiunilor, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/ 2001, ținând seama de criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/ 2001, respectiv limitele sancțiunii prevăzute de lege, împrejurările în care au fost săvârșite faptele, modul și mijloacele de săvârșire a acestora, scopul urmărit, urmarea produsă, precum și circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal, apreciază că sancțiunile contravenționale aplicate au fost individualizate în mod corect, persoanei în cauză fiindu-i aplicată o amendă, în cuantumul minim prevăzut de lege (4 puncte-amendă), pentru fapta reținută în sarcina sa, iar petentul nu a prezentat niciun motiv care ar conduce la concluzia că fapta săvârșită ar fi avut un grad de pericol social scăzut, cu atât mai mult cu cât fapta acestuia a pus în pericol integritatea fizică a persoanelor încadrate corect în traversarea trecerii de pietoni.
În consecință,m este neîntemeiat și capătul de cerere privind înlocuirea sancțiunilor aplicate cu avertismentul.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât urmează a respinge plângerea sub toate aspectele, ca neîntemeiată, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/ 2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. N., cu domiciliul în C., ., ., ., județul C., CNP_ și sediul ales la C.. de Avocat B. D. din C., ., nr. 128A, ., ., județul C. în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE C. SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE, cu sediul în C., ., Zona Palas, nr. 246, județul C., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. S. P.
Red. și tehnored. Jud. CD
Ex. 4/ 09.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2989/2014. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 425/2014. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
