Plângere contravenţională. Sentința nr. 422/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 422/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 17-01-2014 în dosarul nr. 18416/212/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 422
Ședința din data de 17.01.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE : N.-S. C. M.
GREFIER: D. M.
Pe rol pronunțarea cererii având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul R. E., cu domiciliul în C., . în contradictoriu cu intimat I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, cu sediul în C., jud. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17.01.2014 când, după ce a deliberat în secret, a adoptat următoarea hotărâre:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 11.07.2013, sub nr._, petentul R. E. a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/04.07.2013 încheiat de către intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CONSTANTA, solicitând anularea acestuia.
În motivarea în fapt, a arătat că prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina sa, în mod nelegal, că la data de 04.07.2013 a condus autoturismul marca F. cu numărul de înmatriculare_ pe . .-dul A. L. și nu a cedat prioritate unui microbuz înscris în sensul giratoriu din zona Autogara Tomis III, în condițiile în care petentul se afla deja înscris în sensul giratoriu, aproape de ieșire din acesta, pe când microbuzul încă nu intrase în sensul giratoriu, astfel cum a menționat la rubrica „Alte mențiuni” din procesul-verbal contestat.
Acesta a mai indicat faptul că, în procesul-verbal, nu este menționată calitatea agentului constatator, temeiurile de drept invocate sunt ilizibile și nu sunt redate în mod real împrejurările și fapta pentru care a fost sancționat, agentul constatator nu a indicat faptul că petentul era deja angajat în sensul giratoriu, aproape de ieșirea din acesta, în momentul intrării în sens a microbuzului.
În drept, a invocat prevederile art. 16 alin. 1, art. 17, art. 26 alin. 1 și art. 31 O.G. nr. 2/2001.
În probațiune, a depus procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției (f. 5), carte de identitate (f. 4), dovada . nr._ (f. 6).
Intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CONSTANTA a formulat întâmpinare (f. 16), depusă la data de 11.11.2013, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal.
În motivarea în fapt, intimatul a arătat că petentul R. E. a fost sancționat contravențional întrucât, la data de 04.07.2013, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . C. și la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui microbuz care circula în sensul giratoriu, fapta fiind prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. c raportat la art. 111 alin. 1, lit. c din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice.
De asemenea, intimatul a menționat faptul că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate elementele obligatorii inclusiv descrierea faptei contravenționale și că nu pot fi reținute susținerile petentului, din înregistrarea video rezultând în mod cert faptul că microbuzul se afla deja în interiorul sensului giratoriu la momentul apropierii autoturismului petentului de intersecția prevăzută cu sens giratoriu.
În drept, a invocat dispozițiile din O.G. nr. 2/2001, din O.U.G. 195/2002, H.G. 1391/2006, art. 411 alin. 1 C.pr.civ.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a depus înscrisurile aflate la dosar la filele 17-203: fotografii radar, buletinul de verificare metrologică a aparatului de măsurare a vitezei, copie certificatului de aprobare de modela aparatului radar, atestatul aparatului radar, înregistrarea video pe suport DVD și adresa serviciului rutier Constanta.
În temeiul art. 258 cu referire la art. 255 C.pr.civ., instanța a încuviințat pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că este admisibilă și duce la soluționarea procesului.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/04.07.2013, petentul R. E. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 320 lei și suspendarea dreptului de a conduce autoturisme pe drumurile publice pentru o perioadă de 30 de zile, reținându-se că la data menționată, ora 12:32, a condus autoturismul marca F. cu numărul de înmatriculare_ pe . .-dul A. L. și în sensul giratoriu la intersecția cu . acordat prioritate unui microbuz care circula regulamentar în interiorul sensului giratoriu. Agentul constatator a reținut că fapta constituie contravenție potrivit art. 135 lit. d din R.O.U.G. 195/2002 și este sancționată de art. 100 alin. 3 lit. c din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice.
Instanța, fiind învestită cu soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, a procedat la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, constatând că plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din aceeași ordonanță și la analizarea temeiniciei și legalității procesului-verbal.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității. De asemenea, faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Critica de nelegalitate invocată de petent referitoare la faptul că în cuprinsul procesului-verbal nu este menționată calitatea agentului constatator nu poate fi reținută de instanță, procesul-verbal respectând dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. 2/2001, astfel este indicată calitatea de agent principal de poliție a agentului constatator R. C..
Critica de nelegalitate referitoare la faptul că temeiurile de drept în baza cărora a fost sancționat sunt ilizibile nu poate fi reținută, în procesul-verbal menționându-se faptul că fapta săvârșită este prevăzută de art. 135 lit. d din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 și sancționată potrivit art. 100 alin. 3 lit. c din OUG 195/2002.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție, care se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, a fost constatată de către agentul constatator prin propriile simțuri dar și prin intermediul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I. P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune, însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A. c. României, par. 60).
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, astfel că, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate, în sensul că cele arătate în cuprinsul său sunt elemente de fapt ce reprezintă adevărul, prezumție relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate. Prin urmare, petentul, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255 C.pr.civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal se probează cu planșa fotografică depusă de intimat în probațiune, care conține 4 fotografii realizate cu ajutorul mijlocului tehnic omologat și verificat metrologic. Astfel, din fotografia realizată la data de 04.07.2013, ora 12:24:01, rezultă că la momentul la care autoturismul petentului a ajuns la . microbuzul respectiv se afla deja în sens. De asemenea, din vizionarea înregistrării video reiese că la ., petentul s-a oprit pentru a acorda prioritate de stângă și după ce a permis trecerea unui alt autoturism, a intrat în sensul giratoriu fără a acorda prioritate microbuzului care era deja intrat în sens.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că acțiunea petentului, de a nu acorda prioritate unui microbuz care circula regulamentar în interiorul sensului giratoriu, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 135 lit. d și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. c din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea constând în amendă contravențională în cuantum de 320 lei ( minimul prevăzut de lege) este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire, de scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și este în același timp necesară pentru a atrage atenția acestuia asupra comportamentului rutier pe care îl va adopta în viitor.
De asemenea, instanța reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la aplicabilitatea art. 6 (Cauza A. . Belgiei, numerele 7299/75; 7496/76, Hotărârea din 10 februarie 1983, paragraful 29; Cauza C. contra României, numărul_/98, Hotărârea din 27 mai 2003, definitivă la_, paragraful 24) s-a statuat că analiza contestației trebuie să se facă asupra tuturor elementelor de fapt și de drept ale sancțiunii aplicate, dreptul de acces presupunând existența unui tribunal de plină jurisdicție care să aibă posibilitatea ca prin decizia pronunțată să poată modifica elementele actului atacat, în conformitate cu situația de fapt și cu starea de drept pe care a identificat-o în urma desfășurării procedurii contradictorii, care să aibă atașate toate condițiile impuse de Convenție.
Rezultă din coroborarea normelor mai sus indicate întinderea analizei instanței urmează să fie făcută și asupra măsurii suspendării permisului de conducere, criteriile individualizării urmând să fie reprezentate de gradul de pericol social și de proporționalitatea sancțiunii raportat la fapta săvârșită.
Față de circumstanțele personale ale contravenientului, al cărui unic venit folosit pentru întreținerea familiei provine din activitatea de taximetrie, astfel cum a menționat în ședință, instanța consideră că măsura suspendării permisului pe o perioadă de 30 de zile nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei față de circumstanțele săvârșirii contravenției. Astfel, este adevărat că la . petentul nu a acordat prioritate de stânga microbuzului intrat în sensul giratoriu la acel moment, însă, este de notorietate faptul că sensul giratoriu respectiv este foarte aglomerat și din înregistrarea video rezultă că petentul a acordat prioritate și a așteptat momentul în care ar putea să intre în sens și să producă un pericol aproape spre minim pentru microbuzul care intrase în sensul giratoriu cu câteva secunde înainte, dar nu a fost nevoit să frâneze sau nici măcar să încetinească pentru a evita un impact cu autoturismul condus de petent.
Așadar, în prezenta cauză, instanța reține că pericolul social al faptei nu este unul crescut, în acest context, suspendarea permisului de conducere fiind disproporționată raportat la consecințele concrete ale faptei petentului.
Față de aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea contravențională și în temeiul articolului 34 din O.G. nr. 2/2001 raportat la articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului va înlătura sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autoturisme pe drumurile publice și va menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal . nr._/04.07.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de către petentul R. E., cu domiciliul în C., . în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C., cu sediul în C., jud. C..
Înlătură sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce autoturisme pe drumurile publice, luată prin procesul-verbal . nr._/04.07.2013.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal . nr._/04.07.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică,astăzi, 17.01.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
N.-Ș. C. M. D. M.
red.jud. N.Ș.C.M./19.02.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 425/2014. Judecătoria CONSTANŢA | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 20/2014.... → |
|---|
