Plângere contravenţională. Sentința nr. 6404/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6404/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 27240/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR.6404
Ședința publică din data de 05.06.2014
Instanța constituită din:
Președinte: F. N.
Grefier: A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul O. N., cu CNP:_ și domiciliul in C., ., . 2, ., în contradictoriu cu intimatul P. M. C. cu sediul in C., jud C., având ca obiect plângere contravenționala
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimat av. D. C. și se constată lipsa petentului.
Procedura este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza art. 258 alin 1 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile existente la dosar, ca fiind utilă în soluționarea cauzei.
Având cuvântul pe fond, apărătorul intimatului solicită respingerea plângerii și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și ilegal întocmit. Solicită să se aibă în vedere faptul că fapta a fost săvârșită de petent și nu a reușit prin nicio probă să răstoarne prezumția de nevinovăție.
În conformitate cu dispozițiile art. 394 alin 1 C.pr civ., instanța socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
După rămânerea în pronunțare se prezintă petentul, care solicită anularea procesului-verbal, arătând că a fost la fața locului și nu se poate ca procesul verbal să fie completat in lipsa.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 09.10.2013, sub numărul_, petentul O. N. a formulat plângere contravențională împotriva procesului – verbal de contravenție . nr._/15.05.2013, întocmit de intimatul P. M. C..
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a parcat autoturismul în apropierea locuinței sale, în raza intersecției străzilor Soveja și I..
Petentul a arătat că după ce a coborât din imobil, la data de 15.05.2013 a observat că roata din stânga față are aplicată un dispozitiv de blocare a roților. Petentul a susținut că ulterior a îndepărtat capcana și a sunat la organele de poliție pentru a preda capcana iar acestea i-au întocmit procesul-verbal de contravenție contestat.
S-a mai arătat de către petent că nu a semnat procesul-verbal de contravenție iar procesul-verbal nu a fost comunicat acestuia, aflând de la organele fiscale că a fost amendat.
În drept s-au invocat prevederile art. 25-27 din O.G. nr. 2/2001.
Intimatul nu a depus întâmpinare, a depus însă documentația ce a stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție.
Petentul și-a precizat plângerea susținând ca motiv de nulitate faptul că a fost în mod eronat menționat numărul străzii pe care domiciliază, respectiv 117 în loc de 177, iar procesul-verbal a fost eronat comunicat la adresa din .. 117.
S-a mai susținut de către petent că sancțiunile nu corespund faptelor prevăzute în procesul-verbal de contravenție.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile depuse.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . nr._/15.05.2013, petentul O. N. a fost sancționat cu măsurile principale a amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei și avertismentul și trei puncte de penalizare în temeiul art. 143 lit. a din Regulamentul de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și art. 100 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, respectiv art. 147 din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 adoptat prin HG nr. 1391/2006 și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa fapta de a fi oprit voluntar autoturismul marca F. cu numărul de înmatriculare_ pe colțul intersecției străzilor Soveja cu I. și, de asemenea, nu avea asupra sa cartea de identitate, permisul de conducere și certificatul de înmatriculare al autoturismului.
În ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent privind greșita menționare a numărului străzii de domiciliu al acestuia, instanța reține că într-adevăr numărul străzii a fost greșit consemnat 117 în loc de 177, însă aceasta nu conduce la nevalabilitatea procesului-verbal de contravenție, întrucât petentul a fost corect identificat cu celelalte date de identificare, ci poate atrage alte sancțiuni.
În ce privește greșita încadrare juridică a faptelor, instanța reține că susținerile petentului sunt neîntemeiate, fiind formulate fără a se fi observat dispozițiile legale în vigoare al data săvârșirii faptelor.
În urma examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța a trecut la analiza susținerilor petentului privind netemeinicia procesului-verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Analizând motivele de netemeinicie invocate în plângere prin prisma probelor administrate în cauză și prin raportare la dispozițiile normative incidente, instanța le găsește neîntemeiate pentru considerentele următoare.
Conform dispozițiilor normative indicate în procesele-verbale de contravenție:
Art. 143 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 195/2002: „Se interzice staționarea voluntară a vehiculelor: lit. a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară;” iar conform art. 142 „Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: f) în intersectii, inclusiv cele cu circulatie în sens giratoriu, precum și în zona de preselectie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanta mai mica de 25 m de coltul intersectiei;”
În ceea ce privește existența faptei contravenționale reținută în procesul-verbal de contravenție, instanța reține că aceasta este dovedită prin descrierea acesteia în procesul-verbal de contravenție de către agentul constatator, care a perceput fapta prin propriile simțuri. Astfel, sub aspectul temeiniciei, în condițiile în care fapta este percepută de agentul constatator prin propriile simțuri, procesul-verbal de constatare a contravenției reprezintă un înscris care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, în sensul că până la proba contrarie acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate. Inversarea prezumției nu operează automat doar prin simpla contestare a procesului-verbal, ci petentul trebuie să facă dovada contrarie a celor reținute în cadrul procesului-verbal de contravenție.
Mențiunile cuprinse în procesul-verbal de contravenție se coroborează cu planșa foto depusă la dosar de către intimat, unde se poate observa autoturismul cu nr. de înmatriculare_ staționat la intersecția străzilor.
Petentul nu a făcut dovada contrară a celor reținute în procesul-verbal de contravenție și nici nu a susținut că ar fi staționat regulamentar.
În ce privește cealaltă faptă reținută în procesul-verbal de contravenție contestat, anume faptul că petentul nu a avut asupra sa cartea de identitate, permisul de conducere și certificatul de înmatriculare al autoturismului, contravenție prevăzută de art. 147 pct. 1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 coroborat cu art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 și pentru care i s-a aplicat petentului sancțiunea avertismentului, petentul nu a făcut dovada contrară a celor reținute în procesul-verbal de contravenție, acesta arătând chiar în plângere că nu avea aceste acte asupra sa.
Prin urmare, instanța reține că procesul-verbal de contravenție este legal și temeinic întocmit.
În ce privește susținerile petentului privind necomunicarea procesului-verbal de contravenție, instanța reține că potrivit dovezii depuse la dosar de intimată (fila 39), comunicarea procesului-verbal de contravenție a fost realizată de către intimat prin afișarea acestuia la domiciliul petentului la data de 31.05.2013, în temeiul dispozițiilor art. 27 teza II din O.G. nr. 2/2001.
Raportat la această modalitate de comunicare a procesului-verbal de contravenție, prin decizia nr. 10/10.06.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că „modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.”
S-a reținut de instanța supremă că modalitatea de comunicare a procesului-verbal prin afișare este legală doar în cazul în care nu s-a reușit comunicarea procesului-verbal prin poștă.
Având în vedere că potrivit art. 517 alin. 4 din NCPC: „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, instanța reține că interpretarea dată de instanța supremă trebuie aplicată în prezenta cauză, întrucât nu se poate discuta asupra retroactivității legii, întrucât prin nr. 10/10.06.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a creat o normă de drept ci doar s-a interpretat unitar.
Prin urmare, instanța reține că intimatul nu a comunicat în mod legal procesul-verbal de contravenție petentului, întrucât a apelat la modalitatea de comunicare subsidiară, fără a o realiza întâi pe cea principală.
Mai mult decât atât, comunicarea prin afișare este nelegală prin prisma faptului că procesul-verbal care constată acest mod de comunicare încheiat în cauză conține o adresată eronată a contravenientului, fiind greșit numărul străzii, 117 în loc de 177.
Instanța reține că decizia nr. 10/10.06.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție face trimitere și la dispozițiile art. 14 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 în interpretarea dispozițiilor art. 27 teza I din O.G. nr. 2/2001, motiv pentru care nelegalitatea procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenție realizată doar prin metoda subsidiară trebuie avută în vedere și sub aspectul prescripției executării sancțiunii contravenționale.
Așa cum mai sus s-a reținut, procesul-verbal de contravenție nu a fost legal comunicat petentului la data de 31.05.2013, motiv pentru care de la data încheierii acestuia a trecut mai mult de o lună, astfel că s-a împlinit termenul de prescripție al executării sancțiunii amenzii contravenționale.
Având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 „Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.”, instanța va constata prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea și va constata prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei aplicate prin procesul-verbal de contravenție . nr._/15.05.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul O. N. cu CNP:_ și domiciliul in C., ., . 2, . în contradictoriu cu intimatul P. M. C. sediul in C., jud C..
Constată prescrisă executarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei aplicate prin procesul-verbal de contravenție . nr._/15.05.2013.
Cu drept de apel ce se poate depune la Judecătoria C. în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. NemethAlina S.
Red jud. F.N. /28.07.2014
Tehnored.gref. A.S./2com/28.07.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4789/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 484/2014. Judecătoria... → |
|---|
