Pretenţii. Sentința nr. 29/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 29-12-2014 în dosarul nr. 31875/212/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
Sentința civila nr._
Ședința publică din 29.12.2014
PREȘEDINTE: I. M. I.
Grefier: O. L.
Pe rol, judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamant . GROUP S.A. și pe pârât S. C. U. S.R.L.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in ședința publica din 15.12.2014, consemnate în încheierea de amânare a pronunțării ce face parte integranta din prezenta hotărâre, când instanța raportat la disp. art. 396 alin 1 si 2 Cod procedura civila, a amânat pronunțarea la data de 29.12.2014 când s-a pronunțat.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.11.2013 sub nr._ reclamanta . Group SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta S. C. U. SRL obligarea acesteia la plata sumei de 5299,69 lei reprezentând debit principal, a sumei de 1372,40 lei reprezentând dobândă legală de la data plății despăgubirii 25.11.2010 și până la data formulării cererii de chemare în judecată, la plata dobânzii legale în continuare până la achitarea efectivă a debitului principal, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că la data de 02.09.2010 numitul U. A.-F. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe raza municipiului C., bulevardul IC Bratianu și a înregistrat avarii ca urmare a coliziunii cu o groapă din carosabil, nesemnalizată corespunzător.
Reclamanta a precizat că la data respectivă autoturismul era asigurat la BCR Asigurări SA, în prezent O. V. Insurance Group SA și că a acordat despăgubirea în cuantum de 5299,69 lei.
A învederat instanței reclamanta că pârâta este administratorul drumurilor publice de pe raza Municipiului C., având astfel obligația să semnalizeze corespunzător orice obstacol aflat pe partea carosabilă.
De asemenea, reclamanta a mai arătat că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a diferendului, dar pârâta nu a răspuns în niciun fel.
În drept a invocat prevederile art.998-1000, 1073,1088/Cod civil 1865, art.22 din Legea nr.136/1995, art. 5 din OUG nr.195/2002, art.22,40 din OG nr.43/1997, art.2,3 din OG nr.9/2000, art. 3 din OG nr.13/2011.
În probațiune a depus următoarele înscrisuri: anexă calcul dobânda legală, încheierea nr.108/27.04.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2012, certificat de înregistrare pentru reclamantă, extras bancar, cerere de despăgubire formulată de U. A. F., factura emisă de AutoGrup SRL pentru repararea autovehiculului, poliță de asigurare facultativă a autovehiculelor nr._, certificat de înmatriculare autoturism cu nr._, document de introducere în reparație a vehiculului, declarație dată de numitul U. A. F., copie carte de identitate U. A. F., planșe foto efectuate la autoturism, planșe foto efectuate la locația unde s-a produs evenimentul rutier și notificare emisă către pârâtă.
Pârâta a depus întâmpinare în termenul legal prin care a invocat excepția netimbrării, excepție ce a fost ulterior respinsă.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată deoarece litigiul are la baza doar declarația păgubitului (conducătorul auto) neexistând o altă modalitate de a verifica situația reală.
De asemenea pârâta a arătat că din planșele foto depuse la dosarul cauzei reiese că autoturismul a suferit avarii pe partea stângă deși conform direcției de mers, daunele trebuiau să fie pe partea dreaptă a autovehiculului.
Pârâta a precizat că trebuia să fie chemat un inspector al său la constatarea evenimentului rutier, cu atât mai mult cu cât apariția unor gropi în carosabil poate fi generată de avarii ale unor rețele subterane.
A mai învederat instanței pârâta că nu se poate stabilit cu certitudine locul producerii evenimentului rutier și că nu există o legătură de cauzalitate între prejudiciile suferite de reclamantă și fapta sa.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei precum și proba cu expertiza tehnică auto, raportul de expertiză fiind depus la dosarul cauzei.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 471,05 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului reține:
La data de 02.09.2010 conducătorul auto U. A. F. în timp ce conducea pe raza municipiului C., pe bulevardul IC Bratianu, a intrat într-o groapă aflată pe carosabil, avariindu-și autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ .
Asigurătorul . Group SA i-a plătit societății care a reparat autoturismul suma de 5299,69 lei lei în baza asigurării facultative a autovehiculelor.
Cu privire la legea aplicabilă prezentului litigiu instanța apreciază că în funcție de data producerii evenimentului asigurat, legea în vigoare era Codul Civil din 1865 și în consecință acesta va fi aplicat prezentului litigiu.
Instanța observă că reclamanta își fundamentează cererea pe art.998-1000/Cod civil 1864, articole ce reglementează răspunderea civilă delictuală.
Angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate prin fapta proprie presupune existența cumulată a patru condiții sau elemente constitutive: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția autorului faptei ilicite.
Prejudiciul reprezintă rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială sau morală, consecințe ale încălcării sau vătămării drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane. În speță prejudiciul cauzat are natură patrimonială și constă în cheltuielile necesare reparării autovehiculului, cheltuieli în cuantum de 5299,69 lei conform facturii de la filele 15-16 din dosar.
Fapta ilicită este acțiunea sau inacțiunea contrară legii care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane.
În speță din precizările făcute de reclamantă cu privire la locul producerii accidentului reiese că autoturismul se deplasa pe bulevardul IC B., pe raza municipiului C..
Cu privire la cele prezentate de către expertul tehnic auto, instanța reține faptul că și-a întemeiat concluzia raportului cu privire la dinamica producerii evenimentului doar pe baza celor prezentate de reclamantă, iar cu privire la locație, aceasta nu a putut fi identificată deoarece în prezent pe bulevardul IC B. au fost efectuate lucrări de reparații ale carosabilului și nu mai există asemenea denivelări.
De asemenea, din planșele foto depuse la dosar nu reiese cu certitudine nici locația unde acestea au fost efectuate și nici data calendaristică, neexistând niciun semn că respectivul drum se află pe raza municipiului C..
Conform art.40 din OG nr.43/1997 “drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță de către administratorul drumului”.
Față de cele expuse mai sus instanța reține că nu se poate stabili cu certitudine că există o faptă ilicită săvârșită de către pârâtă.
Cu privire la raportul de cauzalitate instanța reține următoarele:
Locul producerii accidentului a fost identificat doar pe baza declarațiilor conducătorului auto, declarații preluate de reclamantă, neexistând o altă dovadă în acest sens (martori, fotografii făcute autovehiculului la locul accidentării). Raportul de expertiză a fost întocmit pe baza celor prezentate de reclamantă ca fiind adevărate, iar pozele atașate raportului sunt cele puse la dispoziția expertului de către aceasta
De asemenea, fotografiile depuse la dosarul de dauna sunt nedatate, neputând stabili când au fost efectuate. Fotografiile efectuate la autovehicul, ce pun în evidență avariile acestuia, au fost făcute în altă locație, nu la locul evenimentului rutier.
Cu privire la modalitatea de descriere a evenimentului rutier instanța reține că autoturismul condus de U. A. F. trebuia să sufere avarii pe partea dreaptă, pe sensul de mers având în vedere poziționarea denivelării drumului.
Or, din factura depusă la dosarul cauzei și din raportul de expertiză reiese că reparațiile au fost efectuate pentru daune aflate pe partea stângă a autovehiculului: grilă proiector stânga, suport stânga bară față, apărătoare noroi roată stânga față.
Reclamanta nu a explicat aceste neconcordanțe dintre poziționarea denivelării drumului și daunele produse pe partea stângă au autoturismului iar pe mijlocul drumului nu a existat nicio groapă care să producă avariile.
Față de cele prezentate mai sus, instanța apreciază că nu se poate stabilit existența raportului de cauzalitate între presupusa faptă ilicită, nedovedită de reclamantă, și prejudiciul material suferit.
Având în vedere considerente anterioare, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta . Group SA, cu sediu ales în C., .. 21, jud. C., CUI_, J40/_/2001 în contradictoriu cu pârâta S. C. U. SRL, cu sediu în C., .. 9, jud. C., J_, CUI RO_ ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 29.12.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. I. O. L.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 04/2014. Judecătoria... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 8796/2014.... → |
|---|
