Contestaţie la executare. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 10604/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.
SECTIA CIVILA
Sentința civilă nr._/2014
Ședința publică de la 30 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. I. P.
Grefier D. L.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de contestator N. D., în contradictoriu cu intimata ., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra cauzei avut loc în ședință publică la data de 15.10.2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat pronunțarea la data de 22.10.2014, și 30.10.2014 când, a dispus:
INSTANTA
La data de 9.04.2014, N. D. a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu S.C. R. B. S.A., împotriva executării silite derulate în dosarul de executare nr. 60/2014 al B.E.J. Aragea D., solicitând anularea și încetarea executării silite, ca fiind neîntemeiată și nelegală.
Motivele de contestație invocate de contestator au vizat lipsa caracterului exigibil al creanței urmărite, arătându-se că executarea silită a fost pornită înainte de a interveni scadența sumei arătate în cererea de executare silită și netemeinicia sumei de 6.871,43 euro, aceasta fiind considerată de contestator mult prea mare în raport de suma creditată și ratele deja achitate.
În ceea ce privește primul motiv de contestație, s-a arătat de către contestator că, în lipsa comunicării legale a unei declarații de scadență anticipată a creditului, creanța urmărită în baza contractului de credit încheiat între părți nu este exigibilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare, arătând că suma urmărită a devenit exigibilă odată cu declararea scadenței anticipate a creditului, în baza contractului de credit încheiat între părți, că declararea scadenței anticipate s-a făcut de către bancă în conformitate cu dispozițiile contractuale agreate de părți și, de asemenea, că suma urmărită a avut în vedere creanța datorată de contestator băncii în temeiul contractului de credit.
Prin cererea formulată în scris și depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 15.10.2014, contestatorul a arătat că înțelege să renunțe la motivul de contestație privind cuantumul sumei urmărite, menținându-și criticile vizând condițiile de declarare a scadenței anticipate.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, la cererea ambelor părți.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.716 alineat 2 Cod Procedură Civilă, au fost depuse de către executorul judecătoresc actele de executare, în copii certificate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin contestația la executare formulată, așa cum a fost precizată de contestator, acesta critică executarea silită, susținând lipsa de exigibilitate a creanței urmărite, din perspectiva modului nelegal de declarare de către bancă a scadenței anticipate a creditului, mai precis, invocând faptul că banca a procedat la declararea scadenței a anticipate a creditului fără o înștiințare prealabilă a contestatorului.
Pentru verificarea acestor aspecte, instanța va proceda la analiza caracterului exigibil al creanței, din perspectiva legalității declarării scadenței anticipate a creditului de către banca – intimată.
Ca situație de fapt, instanța reține că, între părți a fost încheiat contractul de credit nr. RF_, contestatorul având calitatea de împrumutat în acest contract.
Sub nr. ref. 1103/17.01.2013, banca a emis o notificare către contestator, cuprinzând mențiunea declarației scadenței anticipate a creditului, în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii notificării, în urma refuzului de a plăti sume restante de 374,9 euro. Această notificare a fost comunicată contestatorului la adresa din C., ., ., etaj I, . cu confirmare de primire, conform dovezilor de trimitere depuse la dosarul cauzei (filele 98 – 105 din dosar). Pe acestea se face mențiunea „destinatar mutat de la adresă”.
Ulterior, la data de 10.07.2013, banca emite o nouă notificare, sub nr._, prin care se aduce la cunoștința contestatorului că a fost declarată scadența anticipată a creditului. Și această notificare se comunică contestatorului prin aceleași mijloace, la aceeași adresă – dovezile de comunicare se află la filele 108 – 115, cuprinzând aceeași mențiune, „destinatar mutat”.
La fila 107 din dosar s-a depus o confirmare de primire adresată contestatorului la o altă adresă, anume cea indicată și în cererea de chemare în judecată, în Năvodari, ., . A, . document se confirmă primirea de către destinatar la data de 18.07.2013. Contestatorul a contestat însă semnătura aflată pe acest document, arătând că nu îi aparține. La termenul din data de 15.10.2014, intimata a declarat în mod expres că nu mai insistă în invocarea și folosirea ca mijloc de probă a acestui înscris, astfel încât, instanța nu îi va eficiență juridică în contextul analizei probatoriului administrat în cauză.
Instanța va proceda, în continuare, la analiza dispozițiilor contractuale agreate de părți, ce privesc scadența anticipată a creditului.
Potrivit art. 8.1. din contract, băncii i se recunoaște dreptul de a declara scadența anticipată a creditului, la apariția oricărui caz de culpă și pentru încălcarea oricăror alte obligații contractuale, notificând, prealabil, în scris, împrumutatul.
Cazurile de culpă sunt identificate în art. 7 din contract, după cum urmează:
„a) neachitarea de către Împrumutat a sumelor datorate, la termenele, în condițiile și cuantumurile stabilite în prezentul contract;
b) prezentarea de către Împrumutat de documente și/sau furnizarea de informații incomplete și/sau false și/ori omisiunea de a comunica Băncii documente/informații, în scopul de a induce în eroare Banca;
c) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a oricăreia dintre obligațiile asumate de către Împrumutat prin prezentul contract.”
Potrivit art. 11.4. din același contract, părțile au stabilit că orice notificare sau corespondență între părți purtată în legătură cu contractul se va efectua la adresa de domiciliu a împrumutatului „menționată în prezentul contract sau, după caz, la adresa aleasă de acesta pentru corespondență și adusă la cunoștința Băncii în scris…”.
Printre obligațiile asumate de contestator prin contractul de credit este și aceea prevăzută de art. 6 litera d), anume, de a notifica băncii, în scris, schimbările survenite cu privire la domiciliu, prezentând și documentele aferente modificărilor intervenite.
Din punct de vedere al normelor și principiilor de drept aplicabile, instanța reține că, potrivit art. 969 din Codul Civil din 1864, aplicabil contractului, acesta fiind încheiat sub imperiul său, convențiile legal făcute au putere de lege între părți.
De asemenea, unul dintre principiile clasice de drept este și acela exprimat în adagiul „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”. Conform acestui principiu, nimeni nu se poate prevala de propria turpitudine pentru a obține recunoașterea unui drept.
Aplicând cele arătate la datele speței, instanța constată că scadența anticipată a creditului a fost declarată în mod legal de către banca – intimată, aceasta îndeplinindu-și obligațiile prevăzute de art. 8.1. în sarcina sa, pentru această procedură.
Astfel, se reține că, prin notificările din ianuarie și iulie 2013, intimata a înștiințat în scris contestatorul asupra declarării scadenței anticipate a creditului. Această înștiințare s-a făcut în scris, la adresa de domiciliu indicată de contestator în cuprinsul contractului de credit, conform art. 11.4 din contract. Faptul că aceste notificări nu au ajuns în posesia contestatorului, întorcându-se cu mențiunea „destinatar mutat”, nu determină nelegalitatea declarării scadenței anticipate, cu consecința lipsei caracterului exigibil al creanței urmărite.
Aceasta pentru că, schimbarea adresei de corespondență a contestatorului, fără ca acesta să își respecte propria obligație, de a încunoștiința banca despre această schimbare, nu îi poate fi imputată băncii, ci numai contestatorului.
În concluzie, constatând că banca și-a respectat obligația de a înștiința contestatorul cu privire la declararea scadenței anticipate a creditului, comunicând în scris acestuia, la adresa indicată în cuprinsul contractului, în lipsa notificării de către contestator băncii a unei alte adrese, instanța apreciază că susținerile contestatorului sunt neîntemeiate, urmând a le respinge ca atare.
În consecință, în raport de critica invocată de contestator, instanța reține că executarea silită s-a inițiat și s-a desfășurat legal, pentru o creanță exigibilă, neexistând motive de anulare a acestei executări.
Prin contestație, s-a solicitat și încetarea executării silite.
Art. 702 alineat 1 Cod procedură Civilă enumeră cazurile de încetare a executării silite. Niciunul dintre acestea nu se regăsește, însă, în cauză.
În considerarea celor reținute, instanța, constatând ca neîntemeiate criticile și cererile contestatorului, va respinge ca atare contestația la executare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul N. D. CNP_, cu domiciliul în NAVODARI, ., .. A, . în contradictoriu cu intimata R. B. S.A. cu sediul în sector 1, București, CALEA FLOREASCA ,CLADIREA SKY TOWER, nr. 246C.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C..
Pronunțată azi, 30.10.2014, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte, Grefier
L. I. P. D. L.
Red.jud. LIP/04.02.2015
Dact.DL/04.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1203/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2014.... → |
|---|
